Ziua Bucovinei este sărbătorită, în fiecare an, la data de 28 noiembrie. În 1918, Congresul General al Bucovinei adopta, la Cernăuţi, moţiunea unirii Bucovinei cu Regatul României.28 noiembrie- ziua Unirii Bucovinei cu Romania !
Bucovina a fost a doua provincie care s-a unit cu patria-mamă. Acum 94 de ani, la 28 Noiembrie 1918, a avut loc proclamarea unirii Bucovinei cu România, moment istoric important în făurirea statului naţional unitar român, alături de unirea anterioară Basarabiei – la 27 Martie – şi de unirea ulterioară a Transilvaniei, la 1 Decembrie 1918.
SCURT ISTORIC :La 27 Octombrie 1918, se reuneşte la Cernăuţi Adunarea Constituantă, sub preşedintia lui Dionisie Bejan, care hotărăşte “unirea Bucovinei cu celelalte ţări româneşti într-un stat national independent”.
La 14/27 octombrie 1918, la iniţiativa fruntaşilor bucovineni Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu a fost organizată, la Cernăuţi, o importantă adunare naţională, la care au participat deputaţii din Parlamentul de la Viena, foştii deputaţi din ultima Dietă bucovineană, dar şi alţi reprezentanţi ai populaţiei româneşti. „Reprezentanţii poporului din Bucovina, întruniţi astăzi, în ziua de 27 octombrie 1918, în capitala Bucovinei, se declară în puterea suveranităţii naţionale Constituantă a acestei ţări româneşti; Constituanta hotărăşte unirea Bucovinei integrale cu celelalte ţări româneşti într-un stat naţional independent şi va purcede spre acest scop în deplină solidaritate cu românii din Transilvania şi Ungaria”, conform lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).
Adunarea a ales un Consiliu Naţional, compus din 50 de membri, care, la rându-i, instituie un guvern alcătuit din 14 secretari de stat, condus de Iancu Flondor. Noul guvern cere ajutorul armatei române şi astfel, la 9 Noiembrie 1918,
Divizia a 8-a, condusă de generalul Iacob Zadic, intră în Bucovina, iar două zile mai târziu trupele române sunt în Cernăuţi, rezervându-li-se o primire entuziastă. De acolo, ele ajung până la vechea graniţă a Bucovinei de la Ceremuş, Colacin şi Nistru
Publicitate
. La 11 Noiembrie 1918 a avut loc un schimb de telegrame între Consiliul Naţional şi Regele Ferdinand privind eliberarea Bucovinei. A doua zi, Consiliul votează “Legea fundamentală din 12 Noiembrie 1918 asupra puterilor Ţării Bucovina”, prin care îşi asumă întreaga putere în Bucovina. Consiliul Naţional, completat cu 12 fruntaşi dintre refugiaţii bucovineni, hotărăşte convocarea, la 28 Noiembrie 1918, a Congresului General al Bucovinei pentru “stabilirea raportului politic al Bucovinei faţă de Regatul Român”
Iancu Flondor Sursa foto: historia.ro
La Congres au fost invitaţi şi reprezentanţii germanilor, polonezilor, ucranienilor şi evreilor, dar n-au dat curs invitaţiei decât germanii şi polonezii.La 28 Noiembrie 1918, în sala de marmoră a Mitropoliei Ortodoxe din Cernăuţi, 74 membri ai Consiliului Naţional au început lucrările Congresului, alături de 7 delegaţi germani, 6 polonezi şi 13 din comunele ucrainene. Erau de faţă şi reprezentanţii Basarabiei, în frunte cu Pan Halippa.Consiliul Naţional a format Consiliul Secretarilor de Stat (cu caracter de guvern), compus din 14 membri şi un Comitet Executiv, prezidat de Iancu Flondor şi în componenţa căruia mai intrau Dionisie Bejan, Doru Popovici, Sextil Puşcariu, Vasile Bodnărescu, Radu Sbierea şi L. Tomoioagă. Hotărârile Adunării Constituante au avut o importanţă deosebită în desprinderea de Imperiul Austro-Ungar pe baza principiului autodeterminării naţionale, în vederea unirii cu Ţara.
Cu o seară înainte, tricolorul romănesc fusese arborat şi pe clădirea Universităţii locale. Preşedintele Consiliului Naţional, Dionisie Bejan, a rostit cuvântul de salut, din care cităm: “Întruniţi astăzi în acest măreţ locaş, care este şi trebuie să rămână simbolul unirii în credinţă în Dumnezeu şi în neamul nostru, salut cu neţărmurită dragoste pe reprezentanţii vitezei armate române, care la ordinul M.S.Regelui Ferdinand I ne-a întins mâna de ajutor în clipele de cea mai grea cumpănă. Salut cu aceeaşi dragoste pe reprezentanţii fraţilor noştri din Basarabia, Transilvania şi Ungaria. Vă salut pe voi, fruntaşii neamului românesc din Bucovina, care aţi venit cu inima însufleţită din tuspatru unghiuri ale ţării, ca să aşezaţi piatra fundamentală care să clădească trainic şi neclintit România Mare. Implor harul ceresc şi binecuvântarea dumnezeiască asupra hotărârilor ce veţi lua”.
Sursa foto: istorie-romaneasca.ro
Şeful guvernului, Iancu Flondor, dădu apoi citire DECLARAŢIEI DE UNIRE, care preciza că “de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găsesc vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fiii acestei ţări (…) au apărat de-a lungul secolelor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirii păgâne; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat opresiunile unei ocârmuiri străine care îi nesocotea drepturile naţionale; că în 1774, prin vicleşug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgice; că 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici, pe toate câmpurile de bătaie din Europa, sub steag străin, pentru gloria Austriei; că a sosit ceasul ca Ţările Române dintre Nistru şi Tisa să formeze un singur stat unitar (…), hotărâm unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României” (Ion Nistor, “Istoria Bucovinei”, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991, pp. 396-397).Congresul a ales o delegaţie de 15 persoane care, a doua zi, 29 Noiembrie, a prezentat, la Iaşi, Regelui Ferdinand Actul Unirii. Duminică 1 Decembrie 1918, Suveranii români au dat o masă de gală la Palatul Regal din Bucureşti, în timpul căreia a sosit şi telegrama de la Alba Iulia vestind unirea Transilvaniei cu România. Entuziasmul acestor zile sfinte din istoria României a întrcut orice aşteptare.
Decretul – lege prin care regele Fedinand I a consfintit unirea Bucovinei cu Romania, aparut in Monitorul oficial nr. 217, din 19 decembrie 1918/1 ianuarie 1919. Foto: (c) ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI/AGERPRES
Apoi, actul Unirii Bucovinei cu Ţara a fost adus la cunoştinţa guvernelor din Iaşi, Paris, Londra, Roma şi Washington.
Renunţarea la guvernare a împăratului Carol I (1916-1918), în urma înfrângerii Puterilor Centrale, a aruncat întregul imperiu într-o stare de anarhie, teritoriul Bucovinei devenind locul de dispută între români şi ucrainieni. Consiliul Naţional Român a cerut, în această situaţie, guvernului de la Iaşi să trimită de urgenţă trupe pentru a împiedica acţiunile ucrainenilor şi extinderea anarhiei bolşevice. Regele Ferdinand a admis această cerere, iar la 11 noiembrie, trupele române comandate de generalul Iacob Zadic au intrat în Cernăuţi. La 12 noiembrie, s-a întrunit Consiliul Naţional care a declarat că în virtutea hotărârii Constituantei din 27 octombrie, îşi impune autoritatea asupra întregii Bucovine.
În aceste împrejurări, la 15/28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi, s-au desfăşurat lucrările Congresului General al Bucovinei, la care au participat 74 de delegaţi ai Consiliului Naţional, 13 delegaţi ai ucrainenilor, şapte ai germanilor, şase ai polonezilor, precum şi alte câteva mii de locuitori veniţi din diferite colţuri ale Bucovinei.
Plenul Senatului României a adoptat la 2 octombrie 2013, propunerea legislativă prin care ziua de 28 noiembrie urma a fi sărbătorită în fiecare an ca Ziua Bucovinei. Camera Deputaţilor, forul decizional, a adoptat proiectul de lege la 7 octombrie 2015. Cu prilejul acestei sărbători, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile publice, pot organiza manifestări cultural-ştiinţifice, fondurile necesare putând fi asigurate din bugetele locale sau, după caz, din bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale ori ale instituţiilor publice.
Legea nr. 250/2015 privind declararea zilei de 28 noiembrie, Ziua Bucovinei, a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la 28 octombrie 2015 şi a fost publicată în Monitorul Oficial la 30 octombrie 2015, potrivit www.cdep.ro.
Sursa.agerpress,facebook, foto din deschidere: tvr.ro
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
„România literară” nr. 27-28 din 27 iunie 2025. Vasile Spiridon, la rubric sa „Istorie literară”, publică eseul „Sentimente și resentimente” cu referire la Mihai Eminescu. Eseul este construit pornind de la conceptul (modelul) de „anxietate a influenței” a lui Harold Bloom. Într-o descriere a cărții cu același titlu, editura „Cărturești” explică: „Anxietatea influenței ne arată însă că, înainte de a-și elabora teza canonului, Harold Bloom a creat o teorie a influenței, o influență care nu se stabilește între persoanele autorilor, ci între operele lor si între interpretările inevitabil inexacte, pe care și le fac unii altora în încercarea de a deschide un spațiu al propriei originalități. Este vorba, așadar, de o veritabilă teorie a intertextualitații, care de la publicarea ei incoace a avut un enorm impact asupra deconstrucției și teoriei literare poststructuraliste, în ciuda faptului ca Bloom a avut grija să nu se plaseze în nicio „tabără“ a criticii”. Pornind de aici, Vasile Spiridon adaugă: „Chiar dacă Harold Bloom se referă în cartea sa „Anxietatea influenței” la creația poetică, acest mecanism cultural și psihologic poate fi aplicat deopotrivă criticilor și istoricilor literari atâta timp cât nu se încalcă logica de bază a funcționării modelului respectiv”. Modelul, vizând critica privindu-l pe Eminescu, este pliat de Vasile Spiridon pe două atitudini critice: de la critici cu orientări de dreapta și de la cei cu orientări de stânga. Astfel că: 1)„criticii și istoricii literari cu orientare de dreapta care se raportează mereu la moștenirea eminesciană și la excepționalismul românesc, relația cu poetul national nu presupune doar atingerea unuia sau a mai multor aspect prin lecturi critice, ci și o critică de identificare metafizică și culturală cu autoritatea sa transcendentală. Ei încearcă să reinterpreteze opera eminesciană în cheie naționalistă erxtrem(ist)ă, în maniere critice care îi falsifică sau îi amputează acesteia sensurile originare;2) criticii literari de orientare stângistă„spun că precursorul nu trebuie doar iubit, cât și înfruntat. De o parte, sentimente, de alta –resentimente, în repoziționările simbolice pentru inventarea propriei legitimități. Pentru ei, eminescianismul nu reprezintă o esență culturală, ci un construct ideologic ce trebuie izolat față de valorile maximaliste ale canonicității curente. Dar, chiar și în condițiile contestării și ale demitizării, Eminescu rămâne obiect de proiecție central canonică. Criticii progresiști simt nevoia demitizărilor, a recontextualizărilor ideologice și a contestării canonului literar eminescocentric. Numai că refuzul de a admira sau de a se retrage în conul de umbră al modelului reprezintă tot o formă de a accepta, prin reacție… adversă, existența unei anxietăți a influenței”.
Eseul lui Vasile Spiridon se închide cu un punct de vedere personal: „Cu toate acestea, în fața aplicării grilelor ideologice excesive de ambele direcții – din partea dreptei mitologizante și din partea stângii demitizante – , o reîntoarcere la primatul esthetic nu ar putea să însemne decât un act de ingeniozitate interpretativă. Dar nu trebuie să ne închipuim totuși că, dacă se practică o astfel de critică în care să primeze esteticul, anxietatea influenței nu ar mai persista. Iar aceasta din simplul motiv că au existat anterior astfel de grille de lectură critică modelizante pentru un asemenea tip de discurs”.
„România literară” nr. 27-28 din 27 iunie 2025. Gellu Dorian răspunde la întrebarea lui Cristian Pătrășconiu „cel mai îndepărttat loc de ceea ce înseamnă pentru dumneavoastră acasă”. Ce mai spune botoșăneanul nostru: 1) „Au urmat alte zece călătorii în Statele Unite ale Americii.. Aș fi putut rămâne acolo. Nu am rămas din cauza acelui sindrom numit „dorul de casă”. Ultimelele zile, până la plecarea spre casă, mi se păreau de fiecare data nesfârșite și nu-mi explicam de ce doream atât de mult să mă întorc”; 2) „Cel mai straniu loc, de ar fi să aleg unul, din acest punct de vedere, ar fi undeva în nordul Iutlandei, unde am ajuns prin 1995. În romanul meu „Împotriva nostră”, am descries câteva aspect din acel spațiu, în care civilizația este la ea acasă cum se spune, iar traiul este unul asigurat, dacă ești dispus să intri în modul acela de viață”; 3) „Stranietatea este peste tot unde nu te simți acasă, oricât de bine ar fi acolo. Acasă, însă, în ultima vreme, pare a se așeza acea straneitate, în care sufletul tău se încarcă de nostalgia liniștii în care ai fost învățat să trăiești. Depinde de tine cum știi să îmblânzești staneitatea, pentru a avea liniște și libertate oriunde te-ai afla”.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anunță o săptămână cu vreme extrem de călduroasă în cea mai mare parte a țării, inclusiv în nordul Moldovei. La Botoșani și în județele învecinate, temperaturile maxime vor urca frecvent peste 33–34 de grade Celsius, cu disconfort termic accentuat, dar și cu perioade de instabilitate atmosferică, cu ploi torențiale, descărcări electrice și grindină, relatează agerpres.ro.
Potrivit prognozei detaliate emise de ANM, în intervalul 14 iulie, ora 9:00 – 15 iulie, ora 9:00, vremea va fi călduroasă în aproape toate regiunile. În Moldova, inclusiv în județul Botoșani, sunt așteptate temperaturi maxime cuprinse în general între 27 și 37 de grade, cu valori mai mari în sudul regiunii. Disconfortul termic va fi resimțit mai ales în sudul Moldovei, unde se va atinge pragul caniculei, însă și în nordul Moldovei indicele temperatură-umezeală (ITU) va fi apropiat de 80 de unități în zilele cele mai fierbinți.
Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate și perioade cu averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului, în special după-amiaza și seara. Local, inclusiv în Botoșani și împrejurimi, ploile pot avea caracter torențial și pot acumula peste 15–20 litri/mp, fiind posibile și căderi de grindină.
Pentru intervalul 15 iulie, ora 9:00 – 16 iulie, ora 9:00, vremea rămâne caniculară pe arii extinse în sudul Moldovei, însă și în nordul Moldovei, inclusiv la Botoșani, se vor înregistra temperaturi maxime frecvent între 28 și 34–35 de grade, cu nopți tropicale în unele localități. ITU va atinge sau depăși ușor pragul critic de 80 de unități în regiunile sudice și pe alocuri în cele estice, iar în nordul Moldovei se va menține ridicat, accentuând senzația de disconfort.
Vor fi perioade cu instabilitate atmosferică, manifestată prin înnorări accentuate, averse torențiale, descărcări electrice și intensificări ale vântului, în special în zonele subcarpatice și la câmpie. Pe suprafețe restrânse, cantitățile de apă vor fi însemnate și vor fi posibile căderi de grindină.
Pentru intervalul 16 iulie, ora 9:00 – 17 iulie, ora 9:00, valorile termice vor începe să scadă ușor și în nordul Moldovei, însă vremea se va menține călduroasă, cu maxime de până la 32–33 de grade la Botoșani. Disconfortul termic va rămâne ridicat local, iar ITU se va menține în jurul pragului critic. În același timp, instabilitatea atmosferică va fi mai pronunțată în jumătatea nordică a Moldovei, cu înnorări temporar accentuate, averse posibil torențiale, descărcări electrice și intensificări de vânt. Local, vor fi cantități mai însemnate de apă și condiții de grindină.
Publicitate
Pentru perioada 17 iulie – 20 iulie, meteorologii estimează temperaturi apropiate de cele normale perioadei, cu maxime între 25 și 32 de grade în nordul Moldovei. Totuși, nu vor lipsi perioadele cu averse, în special la deal și la munte, dar și local în zonele mai joase.
Meteorologii avertizează locuitorii să se pregătească pentru alternanțe de caniculă și furtuni de vară, cu disconfort termic accentuat în orele de vârf, dar și riscuri asociate fenomenelor extreme, cum ar fi vijelii și grindină, în perioadele de instabilitate atmosferică.
Pompierii botoșăneni au fost, astăzi, în mijlocul copiilor din Tabăra din pridvorul satului, organizată de Parohia „Izvorul Tămăduirii” din Siliștea, comuna Stăuceni, aducând nu doar autospeciale și echipamente impresionante, ci mai ales lecții importante de viață și siguranță.
Copiii au aflat cum arată o zi din viața unui pompier și cât de importantă este pregătirea pentru a face față situațiilor de urgență. Salvatorii le-au vorbit despre misiunile de zi cu zi, despre curaj, responsabilitate și solidaritate – valori care stau la baza acestei profesii.
Pentru ca informațiile să fie ușor de înțeles și reținut, le-au oferit sfaturi concrete despre cum să evite pericolele și cum să se comporte în situații care le pot pune viața în pericol:
▪️ nu vă jucați cu focul: chibriturile, brichetele și lumânările pot provoca incendii;
▪️ nu atingeți prizele sau aparatura electrică – riscul de electrocutare este real;
▪️ nu urcați în copaci aflați lângă fire electrice și nu vă apropiați de cabluri căzute la pământ;
Publicitate
▪️ evitați căile ferate electrificate și vagoanele – pot fi mortale;
▪️ mergeți la scăldat doar în locuri supravegheate și nu intrați în apă dacă nu știți să înotați.
Le-au explicat și cum trebuie să reacționeze în caz de incendiu, cutremur sau dacă cineva are nevoie de ajutor medical.
Atracția principală a fost, desigur, autospeciala de stingere cu apă. Copiii au văzut cum funcționează echipamentele, au urcat în autospecială, au probat costumele de protecție și au ținut furtunul sub presiune, simulând stingerea unui incendiu imaginar – o experiență care i-a făcut să se simtă, pentru câteva momente, adevărați pompieri.
La final, au participat la un traseu aplicativ inspirat din concursul „Cel mai puternic pompier”. Au alergat, au cărat echipamente și au arătat că, deși mici, au voință și determinare.
Activitatea s-a desfășurat în cadrul protocolului de colaborare dintre Arhiepiscopia Iașilor și ISU Botoșani și a avut ca scop educarea și apropierea celor mici de valorile prevenției și ale salvatorilor.
Pompierii nu sunt doar cei care sting incendiile. Ei sunt cei care salvează vieți, care dau un exemplu de curaj și care, astăzi, au fost eroii copiilor din tabără.
S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani anunță că va prelungi cu încă 24 de ore întreruperea furnizării apei potabile pe strada Zambilelor din localitatea Cătămărăști Deal, comuna Mihai Eminescu, din cauza “complexității lucrărilor” necesare pentru remedierea unei avarii majore.
Potrivit companiei, începând din această seară, 13 iulie, ora 21:00, alimentarea cu apă va rămâne oprită, fiind nevoie de intervenții suplimentare la conducta din material PEHD, cu diametrul de 110 mm.
Reprezentanții operatorului explică faptul că pentru remedierea completă a avariei este necesară spargerea unei porțiuni de beton dur, lucru care impune utilizarea unui utilaj specializat deja solicitat.
„Echipa de intervenție va continua lucrările în regim de urgență pentru reluarea furnizării apei potabile în cel mai scurt timp posibil. Nova Apaserv își cere scuze pentru disconfortul creat locuitorilor și mulțumește pentru înțelegere”, a transmis operatorul de apă de la Botoșani.