Guvernul României a aprobat joi o Ordonanță de Urgență prin care sunt alocate fonduri suplimentare pentru finalizarea proiectelor de extindere, modernizare și conversie a rețelelor de transport și distribuție a gazelor naturale. Această măsură va permite ca peste 44.000 gospodării din întreaga țară să aibă acces la gaze naturale, reducând, astfel, dependența de lemne pentru încălzire și contribuind la protecția mediului, relatează alba24.ro.

Prin această decizie, se asigură continuarea, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027, a proiectelor pentru care au fost încheiate contracte de finanțare și care nu pot fi etapizate prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, evitând astfel returnarea unor sume primite de la Uniunea Europeană, care se ridică la aproximativ 600 de milioane de lei.

„Prin această măsură, salvăm 18 proiecte esențiale care vor aduce gaz în casele a peste 44.000 de gospodării din România. Vorbim despre comunități unde situația este dificilă, unde oamenii încă sunt nevoiți să depoziteze lemne în apartamente sau să îndure frigul iernilor grele.

Fără această intervenție, ar fi existat riscul pierderii a 600 de milioane de lei deja investiți din fonduri europene, bani care ar fi trebuit returnați cu dobânzi. Mai mult, proiectele ar fi rămas nefinalizate, iar oamenii nu ar fi beneficiat de infrastructura pentru care s-au făcut eforturi majore.

De aceea, am decis alocarea a 1,186 miliarde de lei pentru a sprijini finalizarea acestor lucrări, oferind localităților o alternativă viabilă la încălzirea cu lemne și contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, a transmis ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Pentru a acoperi costurile suplimentare generate de creșterea prețurilor din sectorul construcțiilor și de ajustările necesare în proiecte, Guvernul a alocat 1,18 miliarde de lei din sumele obținute prin licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Implementarea acestei măsuri nu doar că va îmbunătăți accesul la gaze naturale pentru cetățeni, dar va contribui și la obiectivele României și ale Uniunii Europene în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și tranziția către un sistem energetic mai sustenabil.

Pompierii militari din cadrul Detașamentului Dorohoi și Gărzilor de Intervenție Ștefănești și Trușești au acționat, în ultimele ore, pentru stingerea a patrui incendii, în următoarele localități:

✔ Bobulești – au ars aproximativ două hectare de vegetație uscată și stuf. Pompierii au acționat rapid astfel încât flăcările să nu ajungă la o fermă de animale;

✔ Trușești – au ars aproximativ patru tone de furaje și resturi vegetale. Casa, anexele din gospodărie și doi căței au fost salvați de pompieri;

✔ Todireni – a ars vegetația uscată de pe aproximativ două hectare;

✔ Brăești – au ars aproximativ patru hectare de vegetație uscată.

Cauza probabilă a incendiile a fost stabilită ca fiind utilizarea focului deschis în spații deschise.

Reamintim faptul că potrivit legislației privind protecția mediului, este interzisă arderea miriștilor, a turbăriilor, a litierei pădurii, a stufului, a tufărișurilor sau a vegetației ierboase.

Astfel, cetățenii trebuie să respecte prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Conform acestui act normativ, proprietarii și deținătorii de terenuri cu titlu sau fără titlu au obligația de a nu arde și de a preveni arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase.

Nerespectarea acestor prevederi legale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei pentru persoane fizice, iar pentru persoanele juridice de la 50.000 lei la 100.000 lei.

Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor.

În astfel de cazuri, flăcările se pot întinde cu repeziciune pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de locuințe, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie.

Recomandăm fumătorilor să nu arunce resturile de la țigară la întâmplare (de exemplu pe geamul autoturismului) pentru că pot incendia vegetația uscată de pe marginea drumului sau copacii, iar incendiile pot ajunge la proprietăți sau, în cele mai grave situații, pot provoca și victime.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

România se pregătește să găzduiască cel mai mare parc eolian din Europa, un proiect de amploare dezvoltat de compania daneză Eurowind Energy. Situat în județul Botoșani, parcul va avea o capacitate instalată de aproximativ 1.200 MW, depășind astfel recordurile actuale de pe continent, scrie Adevărul.

„Cu o investiție totală estimată de peste un miliard de euro, acest complex eolian ar putea nu doar să consolideze capacitatea de energie regenerabilă a României, ci să permită țării să devină un exportator important de energie în regiune”, a declarat Adrian Dobre, country manager Eurowind Energy România, citat de news.ro.

Parcul eolian din Botoșani va depăși proiecte de referință precum Markbygden din Suedia (1.119,5 MW) și Fosen Vind din Norvegia (1.057 MW), devenind cel mai mare parc eolian onshore din Europa. De asemenea, va depăși actualul lider din România, parcul eolian Fântânele-Cogealac din județul Constanța (600 MW).

Eurowind Energy România a parcurs deja etape importante pentru implementarea proiectului, inclusiv obținerea drepturilor asupra terenurilor, depunerea cererii de racordare la rețea și obținerea certificatului inițial de urbanism. Construcția se va desfășura în etape și este planificată să fie finalizată până în 2031.

Pentru succesul proiectului, compania pune accent pe dialogul cu autoritățile și comunitățile locale. „Suntem angajați într-un proces transparent și colaborativ cu toate părțile relevante. Chiar dacă proiectul este încă în etape preliminare, impactul său potențial este unul semnificativ”, a subliniat Adrian Dobre.

Pe lângă acest proiect de anvergură, Eurowind Energy România are în plan finalizarea a două parcuri regenerabile în acest an: parcul fotovoltaic Teiuș (60,2 MW) în județul Alba și parcul eolian Pecineaga (48 MW) în județul Constanța.

Eurowind Energy, cu sediul în Danemarca, este un lider în dezvoltarea de proiecte eoliene, solare și hibride. Compania își propune să contribuie la un viitor alimentat exclusiv din surse regenerabile. Prezentă pe piața din România din 2011, Eurowind Energy a implementat deja mai multe proiecte fotovoltaice și eoliene în țară.

Prin această investiție majoră, România face un pas important spre tranziția energetică și consolidarea poziției sale pe harta energiei regenerabile europene.

Al doilea episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului, care a ocupat un timp scaunul de păstor al Daciei Pontice, după atestarea sinaxarelor greceşti şi latine, a fost Sfântul Mucenic Efrem. El s-a născut în sudul Dunării din părinţi creştini, care l-au crescut de mic în frică de Dumnezeu.

Mergând să se închine la Sfintele Locuri, a rămas aici şi a fost făcut preot şi slujitor la una din biserici. La vremea aceea în Imperiul Roman se slujea în limbile greacă, latină, siriană, şi tracă (besă). Ajungând apoi ucenic al patriarhului Hermon al Ierusalimului (300-314), a fost pregătit din tinereţe să propovăduiască Evanghelia lui Hristos la popoarele „barbare” de la Gurile Dunării şi din jurul Pontului Euxin (Mării Negre).

La începutul secolului IV a fost trimis de patriarhul Hermon să păstorească pe credincioşii daco-romani din Episcopia Tomisului, convertind la creştinism numeroşi daci, romani, goţi şi sciţi şi răscumpărând de la moarte mulţi sclavi, pe care apoi îi creştina. În timpul păstoriei acestui fericit episcop, au fost martirizaţi pentru credinţa în Hristos zeci de creştini daco-romani, sciţi, besi, traci, greci şi capadocieni surghiuniţi în Dacia Pontică, ale căror sfinte moaşte episcopul Efrem le răscumpăra, le îngropa în locuri tăinuite, înălţa biserici de lemn sau de piatră peste ele şi rânduia preoţi să slujească noaptea Sfânta Liturghie.

În marea persecuţie a lui Diocleţian din anii 304-305, fericitul episcop Efrem a fost prins, întemniţat şi chinuit cumplit la Herson (Crimeea), pentru a se lepăda de adevăratul Dumnezeu şi a se închina idolilor. Însă, mărturisind că este gata să-şi dea viaţa pentru Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, i s-a tăiat capul în anul 304 şi i se face pomenirea la 7 martie. În „Synaxarium Ecclesiae Constantinopolitanae”, col. 517, la 7 martie, când se sărbătoreşte Sfântul Mucenic şi episcop Efrem, se spun următoarele: „7 martie, în timpul împărăţiei lui Diocleţian, Hermon, episcopul Ierusalimului, a trimis episcopi în Scythia pe Efrem, iar la Chersones pe Vasile”. Deşi sunt păreri că Efrem ar fi fost episcop în Sciţia Mare, ele nu sunt întemeiate, căci în Viaţa Sfinţilor Epictet şi Astion, se menţionează la Tomis, în Sciţia Mică, un episcop Efrem.