27 ianuarie este Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului și marchează în 2023, 78 de ani de la eliberarea Lagărului de la Auschwitz.
Milioanele de femei, bărbați și copii evrei, precum și toate celelalte victime, printre care se numără sute de mii de romi și sinti, victime ale Holocaustului, sunt comemorate astăzi.
27 ianuarie este data la care, în 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (astăzi în Polonia) a fost eliberat de armata sovietică.
Mărturiile supraviețuitorilor, dar chiar și ale unora dintre naziști, arată dimensiunile unei orori petrecute acum nici 80 de ani.
Povestea femeii din Alba Iulia care și-a văzut familia dispărând pe ușa camerei de gazare
Irina Berenstein şi-a văzut părinţii, bunicii şi şapte fraţi intrând pe uşa camerei de gazare de la Auschwitz.
Publicitate
Fiică a unui bijutier, Irina, născută Aron, originară din Alba Iulia, a fost deportată la vârsta de 20 de ani, în martie 1944. A scăpat ca prin minune.
11 oameni dragi şi-a pierdut Irina, în lagărul de la Auschwitz, între care şi şase fraţi, cu vârste între 10 şi 17 ani. „Tatăl meu, bijutier iscusit-de fapt, am fost o familie de bijutieri, avea o prăvălie în Alba Iulia. Pe când aveam 5 ani, am rămas orfană de mamă.
M-a luat la el fratele mai mare, Eugen, care era tot bijutier, dar la Cluj-Napoca. După ce Ardealul a fost ocupat, au început şi persecuţiile.
Ne-au obligat să purtăm steaua galbenă-«Steaua lui David», apoi au început să-i adune pe băieţii care erau bănuiţi că ar fi comunişti”, a povestit Irina Berenstein.
În prezent, şapte state comemorează Holocaustul: Austria, Germania, Marea Britanie, Israel, Italia, România şi Statele Unite.
Adică 3.6 % din totalul membrilor ONU. Rusia, succesor legal al fostei URSS şi membru permanent al Consiliului de Securitate, nu comemorează Holocaustul. Nici China sau Franţa, de asemenea membri permanenţi ai Consiliului de Securitate.
În Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului se aduc aduc omagii, se aprind lumânări şi au loc marşuri ale durerii în memoria victimelor Holocaustului.
Sunt gesturi simbolice, cărora li se adaugă Memorialele Holocaustului “Yad Vashem” din Israel, Memorialul Holocaustului din SUA, Memorialul Holocaustului din Berlin sau alte zeci de astfel de instituţii din marile oraşe ale Europei, Statelor Unite ale Americii, Asiei sau din Israel, care ţin vie amintirea victimelor genocidului.
Povestea unei fotografii simbol care a înlăcrimat lumea întreagă
O a doua poveste este dată de această fotografie îl arată Istvan Reiner, în vârstă de 3-4 ani, din Miskolc, Ungaria, luat din ghetou înainte de a fi deportat în lagărul de moarte de la Auschwitz.
A murit în camera de gazare în 1944, la câteva zile după fotografie.
În momentul în care fotografia a fost făcută, el nu știa încă ce soartă îl aștepta; a pozat fericit pentru aparatul foto, așa cum ar face orice băiat de vârsta lui.
Zâmbetul lui va aminti pentru totdeauna lumii, cum arată imaginea pură a inocenței.
Micuțul Istvan a fost de alfel inspirația lui Roberto Benigni în extraordinarul său film ”La vita e bella” din 1997.
Generațiile mai tinere știu puțin despre ce s-a întâmplat acolo, iar valul de negaționiști ai Holocaustului crește de la un an la celălalt.
Cunoscut drept cel mai mare lagăr de exterminare nazist, Auschwitz a devenit locul de implementare a soluției finale, adică genocidul.
De unde vine cuvântul Holocaust
Cuvântul holocaust era folosit din secolul al XVII-lea pentru a denumi moartea violentă a unui număr mare de oameni.
Spre deosebire de cuvântul masacru, de origine latină („ucidere în masă de oameni de către alți oameni”), cuvântul holocaust se putea referi și la dezastre sau catastrofe.
Winston Churchill, de exemplu, l-a folosit înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, iar alții îl folosesc pentru a descrie Genocidul armean din Primul Război Mondial.
Din anii 1950, utilizarea sa a fost restrânsă și este folosită astăzi doar cu referire la masacrarea evreilor de către naziști în ajunul și în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Cuvântul biblic „șoa”, cu sensul de „calamitate” a devenit termenul standard în ebraică pentru holocaust încă din anii 1940, în Ierusalim într-o carte numită Sho’at Yehudei Polin (Holocaustul evreilor din Polonia).
În primăvara anului 1942, istoricul Ben Zion Dinur (Dinaburg) din Ierusalim a folosit termenul șoa pentru a descrie exterminarea evreilor din Europa, denumind aceasta o catastrofă care simboliza situația unică a evreilor.
Începând din anii 1950, termenul „holocaust” se referă, de regulă, la genocidul evreilor.
Atrocitățile regimului nazist nu s-au limitat la evrei. Unii autori au folosit noțiunea holocaust în sens mai larg, pentru a descrie și alte acțiuni ale regimului nazist.
Acestea includ uciderea a aproximativ o jumătate de milion de romi, omorârea a milioane de prizonieri de război sovietici, precum și regimul de exterminare la care au fost supuse persoanele trimise la muncă forțată, homosexualii, persoanele handicapate fizic și/sau psihic, cetățeni polonezi și ai altor popoare slave, opozanți religioși (martori ai lui Iehova, prelați romano-catolici) și opozanți politici.
Însă majoritatea istoricilor nu includ aceste grupuri în definiția holocaustului, restrângând semantica acestui termen la genocidul evreilor, sau ceea ce naziștii au numit Soluția finală a problemei evreiești.
Sursă: TVR.ro, Facebook – WeRemember
Foto: United States Holocaust Memorial Museum, courtesy of John Kovacs, austchwitz.org
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Secția de Drumuri Naționale din Botoșani a fost pusă pe butuci de o schimbare de organigramă în cadrul CNAIR, ajungând să funcționeze cu patru economiști și un singur drumar, scrie ADEVARUL.
Statul român își pune singur piedică. Iar cel mai bun exemplu este ceea ce se întâmplă la Secția de Drumuri Naționale Botoșani, cea care se ocupă de întreținerea, semnalizarea corespunzătoare, dar și de deszăpezirea drumurilor naționale din nordul României. Adică o muncă vitală pentru circulația în condiții de siguranță pentru zeci de mii de șoferi. Secția de Drumuri Naționale (SDN) Botoșani a fost pusă pe chituci de la 1 aprilie, în urma unei organigrame implementată de CNAIR, care a dorit reorganizarea și probabil eficientizarea activității drumarilor. A ieșit un soi de reorganizare, dar fără urmă de eficientizare. Din contră, CNAIR s-a sabotat singură pe rețeaua de drumuri naționale din nordul extrem al României. Cel puțin asta declară șefii SDN de la Botoșani, disperați că nu mai au cum să-și facă treaba.
Drumarii de la Botoșani decimați și lăsați fără specialiști
Secția de Drumuri Naționale Botoșani a avut probleme de personal încă din anul 2023, atunci când zăpezile de primăvară au făcut ravagii în județ, iar unul dintre angajați a murit din cauza suprasolicitării. Șefii de la SDN Botoșani spun însă că de la 1 aprilie au primit lovitura de grație. Mai precis, conform noii organigrame implementată de CNAIR la nivel central, dar și la nivel teritorial, SDN Botoșani a rămas fără cinci specialiști. Au fost desființate trei posturi de șef de sector și două de șef de formație, toate cinci ocupate de ingineri specialiști în căi ferate, drumuri și poduri. Unii au fost mutați la DRDP Iași. „Începând cu data de 1 aprilie CNAIR a implementat o nouă organigramă atât la nivel central, cât și la nivelul celor din teritoriu. Din patru ingineri de specialitate pentru drumuri pe care îi aveam înainte, acum mai am doar unul activ. Un post nici nu mi l-a mai scos la concurs (…) Acele posturi au fost desființate, ele nu mai există”, declară Dumitru Clipaciuc, șeful SDN Botoșani.
„De pe data de 1 aprilie până astăzi, eu n-am făcut nimic”
În plus, reorganizarea a adus și cazuri paradoxale, de-a dreptul hilare. Adică angajați a căror posturi au fost desființate sunt detașați cu atribuțiile prin alte localități, fără să existe însă posibilitatea că aceștia să le și poată îndeplini. În această situație este și Andrei Bucșă, fost șef de sector și lider de sindicat SDN, care s-a trezit mutat la DRDP Iași. Dar numai pe hârtie. În realitate, locul de muncă este tot la Botoșani, dar fără să aibă posibilitatea de a ieși la muncă în teren. „De pe data de 1 aprilie până astăzi, eu n-am făcut nimic. Eu sunt mutat la Iași, dar cu loc de muncă la Botoșani. În fișa postului am activități pe Iași. Eu m-am prezentat la serviciu, dar SSM-ul (securitatea și sănătatea în muncă) nu mi l-a făcut nimeni și nu pot să ies pe drum. Eu eram responsabil cu SSM la nivel de unitate, dar de la 1 aprilie mi s-a schimbat fișa postului. Deci, de la 1 aprilie, SDN Botoșani nu mai are inspector pe linie de SSM, nu mai avem personal autorizat”, precizează Andrei Bucșă.
Publicitate
Incapabili să mai intervină în cazuri de urgență
În această situație, Secția de Drumuri Naționale Botoșani a ajuns pe chituci. Fără specialiști și coordonatori cu experiență, oamenii de la SDN Botoșani spun că este dificil să mai treacă următoarea iarnă sau să-și mai îndeplinească cum trebuie atribuțiile. Și asta în condițiile în care au aceleași responsabilități, dar fără specialiști în domeniu și cu mai puțini oameni.
„Procedurile nu au fost schimbate, eu oamenii nu îi mai am și zi de zi mă lovesc de aceleași probleme, iar eu când sunt anchetat sunt anchetat conform normativului. De ce nu am luat măsuri conform normativului? (….) Nu am cum să trec următoarea iarnă.(…) Este de datoria mea să atrag atenția că nu mai am personal calificat care să intervină în caz de catastrofe, cum a fost în aprilie 2023 cu acel Cod Roșu. Am avut un coleg decedat, nu am să uit niciodată.(…) Lipsă de personal atunci, lipsă de personal acum”, adaugă Clipaciuc. „A pus SDN pe chituci, nu mai putem să facem nimic”, adaugă și Andrei Bucșă, inginer cu nouă ani de experiență.
Deszăpezire și întreținere drumuri cu economiști
Reprezentanții SDN Botoșani s-au plâns prefectului de Botoșani, în cadrul unei comisii de dialog social, solicitând demersuri pentru remedierea situației. Inginerii de la SDN spun că s-a ajuns la situații absolut aberante, având mai mulți economiști decât drumari. Mai precis, instituția care trebuie să întrețină drumurile și să facă deszăpezirea funcționează cu patru economiști, specialiști în relații publice și un singur inginer drumar.
„La Botoșani au preferat să păstreze specialistul pe relații publice care nu știu ce face, noi funcționăm cu patru economiști și un inginer. Secția de Drumuri funcționează cu patru economiști”, adaugă Andrei Bucșă. Prefectul de Botoșani spune că va prezenta această situație la nivelul CNAIR, mai ales că lipsa specialiștilor și a bunei funcționări a SDN poate pune în pericol siguranța în trafic. „Punctul nostru de vedere este să păstrăm specialiștii pe drumurile din județul nostru, așa cum s-a procedat și în alte județe”, precizează Dan Nechifor, prefectul Botoșaniului.
Sfântul Ierarh Iorest s-a născut în Transilvania, din părinţi ortodocşi, primind la botez numele de Ilie. A învăţat carte la Mănăstirea Putna, unde a deprins şi meşteşugul scrierii frumoase şi al zugrăvirii icoanelor şi unde şi-a agonisit un bun început de viaţă călugărească ortodoxă.
În vremea cât a stat la Putna, a fost cunoscut şi de voievodul Vasile Lupu, care, vorbind despre fericitul Iorest, îl numeşte „întru toate credincios şi preacinstit Părinte”. Cu voia lui Dumnezeu şi cu sprijinul Domnitorului Vasile Lupu şi al Sfântului mitropolit Varlaam al Moldovei, Sfântul Ilie Iorest vine în Alba-Iulia, unde este ales mitropolit al Transilvaniei. În această slujire a întâmpinat greutăţi chiar de la început. I se cerea de către calvini să tipărească şi să folosească în biserici Catehismul calvinesc şi alte cărţi, străine de învăţătura ortodoxă. Noul mitropolit s-a dovedit un bun păstor, păstrând învăţătura celor şapte Sinoade Ecumenice, fiind pildă de tărie în credinţa ortodoxă şi dovedind credincioşilor că sunt mai de folos lanţurile pentru Hristos decât laudele viclene.
A tipărit Evanghelia cu învăţătură, carte ortodoxă începută de înaintaşul său, mitropolitul Ghenadie, întărindu-i pe cei slabi în credinţă şi cercetând toate bisericile din Ardeal. Nemulţumită de el, stăpânirea străină calvină a încercat să-l câştige de partea ei şi, neizbutind, a plăsmuit învinuiri mincinoase şi Sfântul ierarh a fost aruncat în temniţă, la Alba Iulia, după numai trei ani de păstorie (1640-1643). Adus în lanţuri în curtea mitropoliei din Alba-Iulia, mitropolitul a fost dezbrăcat de haine şi bătut cu nuiele, răbdându-le pe toate „nu pentru că era vinovat, ci pentru credinţa creştină răsăriteană”, cum spun cronicile.
După nouă luni de chinuri îndurate, fericitul Iorest a fost eliberat în schimbul unui preţ de 1.000 de taleri, pe care neavându-i, „s-au dat chezăşie pentru el 24 de credincioşi”. Pentru dezlegarea de chezăşie, Sfântul a plecat după ajutoare la Putna, la domnitorul Vasile Lupu, la mitropolitul Varlaam, apoi la ţarul Rusiei şi astfel şi-a răscumpărat libertatea. Reîntors în ţară, la scurtă vreme s-a săvârşit cu pace, lăsându-ne pilda unui ierarh credincios şi luptător pentru Ortodoxia curată a poporului său.
Sfântul Simion Ştefan
Sfântul Simion Ştefan, din botez Simion, după călugărie Ştefan, ieromonah în mănăstirea de la Alba Iulia, a ajuns pe scaunul vlădicesc în anul 1643, după Sfântul Ilie Iorest, în vremuri grele pentru Biserica dreptslăvitoare şi pentru credincioşii transilvăneni, aflaţi sub cârmuitori străini de neam şi de credinţă.
Publicitate
Asemenea înaintaşilor săi, Sfântul Ierarh Simion Ștefan n-a fost cruţat nici el de necazuri, suferite din pricina principelui Gheorghe Rakoţi şi a superintendentului Gheleji, mai-marele calvinilor. Şi anume, luându-i dreptul părintesc de a-şi cerceta fiii duhovniceşti şi punându-i pe aceştia cu forţa sub ascultarea sa, superintendentul calvin s-a făcut stăpân peste Biserica românească, în care voia să rânduiască şi să judece după bunul plac.
Apoi, ca şi cum n-ar fi fost de ajuns, principele şi superintendentul calvin au pus pe umerii sfântului ierarh grele şi hulitoare îndatoriri: să lepede învăţătura Sfinţilor Părinţi ai Bisericii, să-i înveţe pe tineri Catehismul calvinesc, să nu mărturisească adevărul privind prefacerea Darurilor în Trupul şi Sângelui Domnului Hristos, la dumnezeiasca Liturghie. Iar, ca nişte urâtori ai icoanelor, aceștia l-au îndemnat să scoată icoanele şi Crucea din biserici. Însă, de Dumnezeu luminatul ierarh nu i-a urmat, ci a apărat credinţa ortodoxă cu mult curaj și iscusință.
Astfel, făcându-se următor cuvintelor lui Hristos: „Fiţi înţelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii” (Matei 10, 16), înţelepţit fiind de Dumnezeu şi dăruit cu dreaptă judecată, ierarhul şi-a păzit nevătămat sufletul său şi al turmei lui cuvântătoare, deşi calvinii n-au încetat nicio clipă să-l ademenească spre rătăcirea lor. Dar Sfântul s-a făcut apărător nu numai al credinţei, ci şi al neamului său, şi anume, văzându-i pe români mult asupriți în ţara lor şi înţelegând că altă cale de a-i ridica şi păzi nu are decât prin lumina cărţii, le-a dăruit Cuvântul Domnului, Noul Testament, pentru întâia oară tălmăcit pe limba lor şi tipărit în cetatea Alba Iuliei la anul 1648.
Prin aceasta, ca odinioară marii dascăli ai Bisericii, el a dăruit credincioşilor hrană duhovnicească, tâlcuindu-le tainele cele dumnezeieşti în Predosloviile la Noul Testament. În acest chip, luptând, pentru Biserica lui Hristos, împotriva rătăcirilor, dăruind cu-vânt hrănitor de suflet păstoriţilor săi şi urmaşilor – Legea Nouă a lui Iisus Hristos Domnul nostru, în grai românesc – şi învăţându-i să privegheze la unitatea neamului, sfântul ierarh şi-a dat cu pace sufletul în mâinile Domnului, în anul 1656.
Sfântul Sava Brancovici
Sfântul Ierarh Sava Brancovici s-a născut din părinţi dreptcredincioşi, în Ineul Transilvaniei, la începutul veacului al XVII-lea. A fost botezat cu numele Simeon. Fratele său mai mic, Gheorghe, a avut o înaltă dregătorie în Transilvania. Tatăl său a fost căpitan de oaste în armata lui Mihai Viteazul. În tinereţea sa, Sfântul a vieţuit o vreme în Ţara Românească, la Mănăstirea Comana, unde trăia unchiul său şi unde s-a deprins întru cele duhovniceşti.
A fost ales preot şi protopop al Ineului, fiind hirotonit, la Târgovişte, de către mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti. Murindu-i soţia, iar mama lui călugărindu-se, viaţa lui şi-a schimbat cursul. Ca unul ce-şi dovedise însuşirile şi vrednicia în tot timpul cât a fost protopop, în anul 1656, după trecerea la cele veşnice a Sfântului Simion Ştefan, soborul preoţilor şi al mirenilor l-a ales mitropolit de Alba Iulia.
După ce a fost hirotonit arhiereu la Târgovişte, de către acelaşi mitropolit Ştefan, s-a întors acasă încărcat cu daruri din Ţara Românească şi a fost înscăunat, cu bucurie, în ziua Înălţării Domnului, de tot soborul preoţilor din Ardeal, unde a păstorit, cu înţelepciune, timp de 24 de ani. În ciuda greutăţilor, Sfântul s-a străduit să ridice şi să întărească Biserica strămoşilor săi, folosind limba română la slujbe şi în propovăduirea Evangheliei şi sprijinindu-se pe soboarele de clerici pentru îndrumarea slujirii preoţeşti. Râvna lui pentru păstrarea credinţei ortodoxe i-a adus duşmănia şi prigoana conducătorilor calvini ai Ardealului.
În urma unor învinuiri nedrepte, a fost judecat şi scos din scaun în anul 1680. Bătrân şi bolnav, a fost închis în temniţele din Alba-Iulia şi Iernut, fiind bătut în fiecare vineri. După asemenea chinuri şi grele pătimiri, s-a mutat la Domnul, în aprilie 1683. Pentru vredniciile sale, Biserica Ortodoxă Română l-a înscris în calendar alături de alţi doi sfinţi mitropoliţi ardeleni, care au păstorit la Alba Iulia.
Rabla 2025. Câți bani primești pentru achiziția unei mașini cu motor termic, inclusiv GPL. În cadrul programului Rabla 2025, românii vor putea beneficia de un voucher de 10.000 de lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică, cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC sau a unei motociclete.
În acest an, cei care își doresc un motor mai curat, un consum mai mic și o mașină mai sigură se vor putea înscrie singuri în aplicația de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), ca să își genereze voucher-ul de care au nevoie.
Potrivit ministrului Mediului, Mircea Fechet, vouchere obținute direct în platforma AFM se vor putea deconta la orice producător sau furnizor de autoturisme, fără dealeri, fără intermediari.
Condiția este, ca și până acum, să caseze un autovehicul uzat.
Rabla 2025: Câți bani primești pentru achiziția unei mașini cu motor termic, inclusiv GPL
10.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete;
12.000 lei pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;
15.000 lei pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau o motocicletă electrică;
37.000 lei pentru un autovehicul nou 100% electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen.
Valoarea ecotichetului pentru maşinile electrice creşte în acest an la 37.000 de lei, aproximativ 7.500 de euro.
În cadrul programulu Rabla 2024, prima de casare pentru un autovehicul uzat era de 7.000 de lei. Pentru predarea a două autovehicule uzate, prima de casare era de 10.000 lei. Anul trecut, la prima de casare se puteau adăuga următoarele ecobonusuri:
Publicitate
ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 120 g CO2/km în sistem WLTP;
ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, echipat cu motorizare GPL/GNC;
ecobonus în valoare de 3.000 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, exceptând motocicletele, echipat cu sistem de propulsie hibrid;
ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea fiecărui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și/sau care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.
Miercuri, 23 aprilie 2025, cu prilejul prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, la Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani a fost oficiată o slujbă arhierească deosebită, săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Alături de acesta s-a aflat Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, și un sobor de preoți și diaconi.
Evenimentul liturgic a început cu slujba hirotesiei întru citeț, săvârșită de Mitropolitul Teofan, în cadrul căreia Gheorghe Bulboacă , cântăreț bisericesc la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoșani, a primit această vrednicie.
Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată într-o atmosferă de aleasă sărbătoare, în prezența numeroșilor credincioși veniți să cinstească ocrotitorul lăcașului de cult.
Gheorghe Bulboacă – glas al credinței și dascăl al vocației sacre
Gheorghe Bulboacă este o figură binecunoscută în spațiul spiritual și educațional al Botoșaniului, remarcându-se atât prin calitatea sa de cântăreț bisericesc la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”, cât și ca profesor la Seminarul Teologic din Botoșani. Cu o voce care poartă ecoul tradiției liturgice și o vocație pedagogică profundă, el îmbină armonios arta muzicii sacre cu misiunea formării viitorilor slujitori ai altarului.
În calitate de cântăreț bisericesc, Gheorghe Bulboacă este un model de rigurozitate și evlavie. Prezența sa în strană aduce un plus de solemnitate slujbelor, iar interpretările sale respectă cu fidelitate canoanele muzicii bizantine, contribuind la păstrarea unei tradiții vii și autentice.
Publicitate
Activitatea sa didactică la Seminarul Teologic din Botoșani este la fel de remarcabilă. Acolo, Gheorghe Bulboacă este cunoscut drept un profesor dedicat, care nu oferă doar cunoștințe, ci cultivă și valori – respectul pentru liturgică, dragostea față de muzică și atașamentul față de vocația preoțească. Prin dăruirea sa, a pregătit Corul Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul”, dar și Grupul psaltic Filotheos al Seminarului Botoșani, insuflând membrilor celor dou formații corale nu doar competență, ci și conștiință.
Într-o lume în continuă schimbare, Gheorghe Bulboacă rămâne o prezență statornică, punte între tradiție și viitor, între cuvântul rostit și cântul înălțat spre cer. Este, în esență, un om al Bisericii și al școlii, un reper pentru comunitatea locală și pentru cei care au privilegiul să-i fie elevi sau să-l asculte.