27 ianuarie este Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului și marchează în 2023, 78 de ani de la eliberarea Lagărului de la Auschwitz.
Milioanele de femei, bărbați și copii evrei, precum și toate celelalte victime, printre care se numără sute de mii de romi și sinti, victime ale Holocaustului, sunt comemorate astăzi.
27 ianuarie este data la care, în 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (astăzi în Polonia) a fost eliberat de armata sovietică.
Mărturiile supraviețuitorilor, dar chiar și ale unora dintre naziști, arată dimensiunile unei orori petrecute acum nici 80 de ani.
Povestea femeii din Alba Iulia care și-a văzut familia dispărând pe ușa camerei de gazare
Irina Berenstein şi-a văzut părinţii, bunicii şi şapte fraţi intrând pe uşa camerei de gazare de la Auschwitz.
Publicitate
Fiică a unui bijutier, Irina, născută Aron, originară din Alba Iulia, a fost deportată la vârsta de 20 de ani, în martie 1944. A scăpat ca prin minune.
11 oameni dragi şi-a pierdut Irina, în lagărul de la Auschwitz, între care şi şase fraţi, cu vârste între 10 şi 17 ani. „Tatăl meu, bijutier iscusit-de fapt, am fost o familie de bijutieri, avea o prăvălie în Alba Iulia. Pe când aveam 5 ani, am rămas orfană de mamă.
M-a luat la el fratele mai mare, Eugen, care era tot bijutier, dar la Cluj-Napoca. După ce Ardealul a fost ocupat, au început şi persecuţiile.
Ne-au obligat să purtăm steaua galbenă-«Steaua lui David», apoi au început să-i adune pe băieţii care erau bănuiţi că ar fi comunişti”, a povestit Irina Berenstein.
În prezent, şapte state comemorează Holocaustul: Austria, Germania, Marea Britanie, Israel, Italia, România şi Statele Unite.
Adică 3.6 % din totalul membrilor ONU. Rusia, succesor legal al fostei URSS şi membru permanent al Consiliului de Securitate, nu comemorează Holocaustul. Nici China sau Franţa, de asemenea membri permanenţi ai Consiliului de Securitate.
În Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului se aduc aduc omagii, se aprind lumânări şi au loc marşuri ale durerii în memoria victimelor Holocaustului.
Sunt gesturi simbolice, cărora li se adaugă Memorialele Holocaustului “Yad Vashem” din Israel, Memorialul Holocaustului din SUA, Memorialul Holocaustului din Berlin sau alte zeci de astfel de instituţii din marile oraşe ale Europei, Statelor Unite ale Americii, Asiei sau din Israel, care ţin vie amintirea victimelor genocidului.
Povestea unei fotografii simbol care a înlăcrimat lumea întreagă
O a doua poveste este dată de această fotografie îl arată Istvan Reiner, în vârstă de 3-4 ani, din Miskolc, Ungaria, luat din ghetou înainte de a fi deportat în lagărul de moarte de la Auschwitz.
A murit în camera de gazare în 1944, la câteva zile după fotografie.
În momentul în care fotografia a fost făcută, el nu știa încă ce soartă îl aștepta; a pozat fericit pentru aparatul foto, așa cum ar face orice băiat de vârsta lui.
Zâmbetul lui va aminti pentru totdeauna lumii, cum arată imaginea pură a inocenței.
Micuțul Istvan a fost de alfel inspirația lui Roberto Benigni în extraordinarul său film ”La vita e bella” din 1997.
Generațiile mai tinere știu puțin despre ce s-a întâmplat acolo, iar valul de negaționiști ai Holocaustului crește de la un an la celălalt.
Cunoscut drept cel mai mare lagăr de exterminare nazist, Auschwitz a devenit locul de implementare a soluției finale, adică genocidul.
De unde vine cuvântul Holocaust
Cuvântul holocaust era folosit din secolul al XVII-lea pentru a denumi moartea violentă a unui număr mare de oameni.
Spre deosebire de cuvântul masacru, de origine latină („ucidere în masă de oameni de către alți oameni”), cuvântul holocaust se putea referi și la dezastre sau catastrofe.
Winston Churchill, de exemplu, l-a folosit înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, iar alții îl folosesc pentru a descrie Genocidul armean din Primul Război Mondial.
Din anii 1950, utilizarea sa a fost restrânsă și este folosită astăzi doar cu referire la masacrarea evreilor de către naziști în ajunul și în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.
Cuvântul biblic „șoa”, cu sensul de „calamitate” a devenit termenul standard în ebraică pentru holocaust încă din anii 1940, în Ierusalim într-o carte numită Sho’at Yehudei Polin (Holocaustul evreilor din Polonia).
În primăvara anului 1942, istoricul Ben Zion Dinur (Dinaburg) din Ierusalim a folosit termenul șoa pentru a descrie exterminarea evreilor din Europa, denumind aceasta o catastrofă care simboliza situația unică a evreilor.
Începând din anii 1950, termenul „holocaust” se referă, de regulă, la genocidul evreilor.
Atrocitățile regimului nazist nu s-au limitat la evrei. Unii autori au folosit noțiunea holocaust în sens mai larg, pentru a descrie și alte acțiuni ale regimului nazist.
Acestea includ uciderea a aproximativ o jumătate de milion de romi, omorârea a milioane de prizonieri de război sovietici, precum și regimul de exterminare la care au fost supuse persoanele trimise la muncă forțată, homosexualii, persoanele handicapate fizic și/sau psihic, cetățeni polonezi și ai altor popoare slave, opozanți religioși (martori ai lui Iehova, prelați romano-catolici) și opozanți politici.
Însă majoritatea istoricilor nu includ aceste grupuri în definiția holocaustului, restrângând semantica acestui termen la genocidul evreilor, sau ceea ce naziștii au numit Soluția finală a problemei evreiești.
Sursă: TVR.ro, Facebook – WeRemember
Foto: United States Holocaust Memorial Museum, courtesy of John Kovacs, austchwitz.org
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Orchestra Populară „Rapsozii Botoșanilor Ioan Cobâlă” instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, vă invită la spectacolul „Femeia, suflet de sărbătoare”, ce va avea loc în data de 7 martie 2026, începând cu ora 18:00, la Casa de Cultură a Sindicatelor ’’Nicolae Iorga’’ din Botoșani.
Va fi un eveniment de excepție, dedicat întru totul celebrării feminității, o experiență muzicală unică, menită să atingă inima fiecărei mame și femei. Vă propunem o călătorie sonoră plină de însemnătate, un cadou simbolic prin care celebrăm eleganța și iubirea lor.
Spectacolul va fi onorat de prezența unor invitate de excepție: îndrăgitele artiste Adriana Ochișanu și Natalia Barbu din Republica Moldova, alături de Viorica Macovei și Ancuța Corlățan, care ne vor aduce cântecul drag din Bucovina.
Alături de invitate, scena va fi înnobilată de măiestria soliștilor și instrumentiștilor orchestrei. Într-un dialog armonios al talentului, îi vom regăsi pe Dan Doboș, Alina Huțu, Constantin Petrescu,
Ionuț Scripcariu (trompetă), Alexandru Todirel Marin (clarinet) și Petrică Oloieru (țambal).
Conducerea muzicală este asigurată de maestrul dirijor Ion Oloieru. Manager Dan Doboș.
Publicitate
Rezervați-vă locurile și alăturați-vă nouă la acest spectacol de neuitat, sub semnul reînnoirii și al entuziasmului primăverii.
Să celebrăm împreună puterea și frumusețea celor care ne încălzesc sufletele și ne luminează zilele!
Biletele pentru spectacol se pot achiziționa de la sediul orchestrei : Str. Unirii nr. 10 din Botoșani, începând din data de 9 februarie 2026. Telefon : 0231511002
O nouă întâlnire a Cercului de lectură (adulți) va avea loc miercuri, 18 februarie 2026, începând cu ora 17.00, la Cabinetul de psihologie și psihoterapie Andreea Ciobanu, Botoșani. Pornind de la poveștile personajelor din romanul Povestea Astei, scris de Jόn Kalman Stefánsson (important scriitor contemporan islandez), participanții vor avea ocazia unui schimb de opinii privitoare la frumusețea vieții și la misterele existenței omului, raportând propriile păreri la modul în care reușește – în stilul său poetic inconfundabil – să le surprindă romancierul.
Subiectul „cercetării” îl va constitui sufletul uman cu dorințele și nevoile lui, subiect ilustrat convingător de Stefánsson într-o serie de romane care ne spun „povești” desfășurate într-o lume a frigului, în Islanda cea frumoasă, dar aspră, care-și lasă amprenta asupra sufletelor personajelor acestor povești, suflete mereu în căutarea sensului existenței, iubirea, care au de dus lupte cu ele însele și cu ceilalți, cu greșelile și cu părțile întunecate ale vieții. Atât Povestea Astei, cât și romanele din trilogia lui Stefánsson (Între cer și pământ, Tristețea îngerilor și Inima omului) sunt povești-poezii despre tainele sufletului, foarte frumoase și, deopotrivă, dureroase.
Cercul de lectură este organizat de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” și este moderat de prof. Loredana Carcea. Invitata acestei întâlniri va fi d-na psiholog Andreea Ciobanu.
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, instituție publică de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, în colaborare cu Parohia „Nașterii Maicii Domnului” Rogojești, organizează Festivalul-Concurs de Ouă Încondeiate, ediţia a X-a, în perioada 14-15 martie 2026.
Înscrierile au loc începând de astăzi și până la data de 20 februarie 2026. Fișele de participare se trimit pe adresa de e-mail: etnografie.cjcpctbt@yahoo.com.
Concursul cuprinde două secțiuni:
Adulţi;
Copii (10-18 ani
Condiţii generale de participare:
Publicitate
– Expoziţie personală de ouă închistrite care să includă cel puţin 25-30 de ouă (secțiunea adulți) sau 10-15 ouă (secțiunea copii);
– Ouăle expuse trebuie să se încadreze în următoarele categorii: monocrome, policrome, ouă cu ornamente din ceară în relief sau ouă pictate;
– Prezentarea cu un număr de 2-3 ouă golite de conţinut (nevopsite/nescrise), pentru a fi finalizate în timpul concursului;
– Fiecare concurent trebuie să aibă asupra sa chişiţa şi propriul aparat de încălzit ceară;
– Respectarea particularităților specifice zonei de proveniență este obligatorie;
La secţiunea copii, se acceptă pentru fiecare instructor un grup de maximum 10 copii.
Organizația Salvați Copiii România recomandă interzicerea totală a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani și permiterea accesului pentru cei cu vârste între 13 și 15 ani doar cu acordul explicit al părinților. De asemenea, organizația solicită sancțiuni ‘reale’ pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificarea vârstei, precum și introducerea obligatorie în curriculumul școlar a educației digitale și a siguranței online.
‘Accesul necontrolat al copiilor la rețelele sociale este una dintre cele mai mari provocări actuale pentru protejarea drepturilor copilului. În lipsa unui cadru legislativ adecvat și a unor mecanisme eficiente de aplicare, generațiile digitale din România sunt expuse unor riscuri semnificative la nivelul sănătății mintale, al securității și al dezvoltării lor armonioase. Astfel, Salvați Copiii România recomandă măsuri legislative și administrative urgente, coerente, structurate pentru interdicția totală și fără excepții a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani și acces condiționat pentru copiii între 13 și 15 ani, doar cu acordul explicit al părinților’, se arată într-un comunicat transmis vineri de organizație, citat de AGERPRES.
Organizația invocă un studiu realizat în decembrie 2025, potrivit căruia rețelele sociale sunt utilizate aproape universal de minori, inclusiv de copiii cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani. Peste o treime dintre aceștia dețin profiluri publice, accesibile oricărui utilizator.
‘Conform studiului Organizației Mondiale a Sănătății din 2024, peste 22% dintre copiii români cu vârste între 11 și 15 ani manifestă simptome de sevraj psihologic la întreruperea accesului la dispozitivele mobile, un indicator al instalării dependenței. Meta-analizele publicate în perioada 2022-2025 evidențiază corelații consistente între utilizarea problematică a rețelelor sociale și indicatori negativi de sănătate mintală: simptome depresive, anxietate, tulburări de somn, dificultăți de concentrare și, în cazurile severe, comportamente de autovătămare. Studiile longitudinale recente demonstrează că utilizarea adictivă este asociată cu un risc de peste două ori mai mare de ideație și comportament suicidar’, se mai arată în comunicat.
În anul 2025, linia de raportare operată de Salvați Copiii România în cadrul programului ‘Ora de Net’ a înregistrat peste 53.000 de raportări de materiale care conțin abuz sexual asupra copiilor.
Potrivit datelor europene, între 80% și 90% dintre cele aproximativ 60 de milioane de materiale de acest tip (84% în România) sunt generate chiar de copii.
Publicitate
‘Vorbim despre imagini și videoclipuri create de copii, adesea sub presiune, manipulare sau în necunoaștere a consecințelor, care ajung să circule în rețelele de exploatare. De asemenea, nu trebuie să ignorăm vulnerabilitățile reale, în sensul că, în absența oricărei restricții, copiii defavorizați – din mediul rural, care au abandonat școala ori care trăiesc în familii afectate de sărăcie și excluziune socială – pot deveni ținte mai ușoare ale riscurilor create de folosirea rețelelor sociale’, avertizează organizația.
Salvați Copiii România atrage atenția și asupra jocurilor video online care permit comunicarea liberă între jucători, prin chat text sau audio. Deși acestea pot fi distractive, ele ‘expun copiii la riscuri similare’ celor asociate rețelelor sociale, inclusiv solicitări de imagini cu caracter abuziv.
Totodată, jocurile video includ mecanisme de captare a atenției – notificări, recompense virtuale sau sisteme de progres – care pot ‘amplifica’ dependența digitală. În acest context, reprezentanții organizației subliniază necesitatea unor reglementări și măsuri de siguranță specifice și pentru mediul jocurilor online.
‘Guvernul trebuie să își asume rolul de reglementator al pieței digitale în ceea ce privește protecția minorilor. Aceasta implică certificarea platformelor care respectă standardele de siguranță și sancționarea celor care nu le îndeplinesc’, se mai precizează în comunicat.
Organizația pledează pentru colaborarea cu marile companii tehnologice, sub coordonarea Comisiei Europene, pentru implementarea unor caracteristici implicite de siguranță, precum: metode de verificare a vârstei cât mai puțin invazive; interfețe adaptate vârstei utilizatorilor; limitarea timpului petrecut pe rețelele sociale; restricționarea notificărilor în anumite intervale orare; reducerea vizibilității numărului de aprecieri sau vizualizări pentru copiii sub 15 ani; control parental integrat; sisteme de raportare a abuzului cu un singur click; detectarea proactivă a conținutului ilegal; setarea automată a conturilor ca private pentru utilizatorii sub 18 ani; confirmarea prietenilor de către părinți în cazul copiilor între 13 și 15 ani; precum și eliminarea algoritmilor care favorizează dependența sau promovarea conținutului toxic.
De asemenea, Salvați Copiii propune dezvoltarea unor alternative offline atractive și accesibile pentru toți copiii, precum activități extracurriculare, cluburi educaționale, terenuri de sport și spații comunitare deschise.
Organizația amintește că Australia a interzis deținerea de conturi pe platformele de socializare pentru copiii sub 16 ani. În Spania, guvernul a anunțat recent un proiect de lege care prevede interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani.
În ianuarie 2026, autoritățile austriece au propus interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 14 ani, cu aplicare de la începutul anului școlar următor. În Franța, în 2023, a fost promulgată Legea ‘majoratului digital’, care prevede că doar de la 15 ani copiii pot crea conturi pe rețelele sociale fără consimțământul părinților.
În Portugalia, a fost depus în Parlament un proiect de lege care stabilește 16 ani ca vârstă a ‘majoratului digital’. Grecia nu are încă o legislație în acest sens, însă autoritățile au anunțat intenția de a adopta o interdicție națională a rețelelor sociale pentru copiii sub 15 ani. Totodată, în noiembrie 2025, Danemarca a devenit prima țară din Uniunea Europeană care a adoptat un acord politic amplu pentru restricționarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale. AGERPRES