Connect with us
Publicitate

Eveniment

26 iunie, Ziua Drapelului Național: Sărbătoare cu defilarea detașamentului de onoare. Traficul în Piața Tricolorului, blocat

Publicat

Publicitate

Drapeul României este sărbătorit și la Botoșani, începând cu ora 11.00. Calendarul anunțat de oficialitățile județului arată că preotul militar al garnizoanei va oficia, la Capela Militară, slujba de sfințire a Drapelului României care urmează a fi arborat în Piața Tricolorului.

Ceremonialul militar dedicat sărbătoririi Zilei Drapelului Național va începe la ora 11.30, după sosirea oficialităților și se va încheia la ora 12.10 cu defilarea detașamentului de onoare, compus din plutoane de militari aparținând U.M.01251 Botoșani, Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani și Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență Botoșani, împreună cu Drapelele de Luptă ale fiecărei unități.

Pe timpul desfășurării manifestărilor, polițiștii rutieri vor dispune restricționarea și coordonarea traficului rutier în zona Piaței Tricolorului, în vederea blocării circulației pe timpul desfășurării ceremonialului, precum și asigurarea traseului oficialităților pe itinerariul Prefectură – Piața Tricolorului, împreună cu efective de jandarmi.

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Botoșani va dispune măsurile legale pentru asigurarea ordinii și siguranței publice în Piața Tricolorului, pentru prevenirea unor fapte antisociale de natură penală și contravențională, iar pompierii vor asigura intervenția în cazul producerii unor situații de urgență.

Drapelul României

Drapelul este, alături de imn și stemă, un însemn reprezentativ pentru un stat, ilustrând, în același timp, individualitatea şi suveranitatea acestuia. Ramura istoriei care se ocupă cu studiul steagurilor diferitelor state și a evoluției acestora de-a lungul timpului, este vexilologia. Termenul provine din latinescul vexillum, desemnând un steag militar folosit în armata romană.

Publicitate

Drapelul României, potrivit Constituției, este un tricolor, culorile fiind dispuse vertical, albastru, galben și roșu, începând dinspre lance. Are un raport de 2:3, între lungime și lățime, proporții care, alături de cromatică, îl diferențiază de cel al Republicii Moldova.

Potrivit heraldicii, culorile care compun drapelul României au următoarele semnificații: albastrul reprezintă cerul, simbolizând blândețea și loialitatea, galbenul sau aurul exprimă forța, dar și bogăția, făcând trimitere la holdele aurii din timpul verii, în timp ce roșul este asociat bravurii, semnificând sângele vărsat în lupte.

Istoria drapelului românesc

Publicitate

Istoria drapelului românesc poate fi urmărită de la primele variante ale acestuia, care datează din primele decenii ale secolului al XIX-lea. Cunoaștem faptul că drapelul purtat în timpul Revoluției de la 1821 avea ciucuri tricolori, dar și că, în perioada în care țările române au fost guvernate în baza Regulamentelor Organice (1831/1832-1858), ele aveau steaguri proprii. În 1834, domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842) obținea, din partea sultanului, permisiunea ca armata Țării Românești să folosească un stindard tricolor. Benzile acestuia, inegale, erau dispuse orizontal, roșul ocupând jumătatea superioară, în timp ce galbenul și albastrul erau dispuse în cealaltă jumătate. Drapelul mai conținea câteva stele aurii, precum și stema Țării Românești.

Tot în Țara Românească, guvernul revoluționar, instituia în vara anului 1848 un drapel al țării, cu culorile albastru, galben și roșu dispuse orizontal, pe care era inscripționată deviza „Dreptate Frăție”. Zece ani mai târziu, Convenția de la Paris preciza că „Oștirile Moldovei şi Munteniei își vor păstra steagurile actuale. La ele vor atașa o banderolă de culoare albastră, aceasta din urmă menită a simboliza unirea”. Cu toate acestea, după unirea principatelor române, steagul noului stat a rămas cel de la Revoluția de la 1848, cu culorile roșu, galben şi albastru dispuse orizontal, cu roșul în partea superioară.

După venirea la putere a lui Carol I (1866-1914), drapelul României s-a modificat. De data aceasta, ca urmare a adoptării „Legii pentru fixarea armelor României”, la 12/24 aprilie 1867 și a modificărilor aduse acesteia în 1872, culorile drapelului sunt dispuse vertical, albastru la hampă, galben la mijloc și roșu la margine, stema fiind prezentă doar pe steagurile militare și pe cele princiare. Aceasta era însoțită de deviza casei regale „Nihil sine Deo”. Drapelul a rămas în aceeași formă până în 1947.

După instaurarea regimului comunist, în 1948, în centrul drapelului, care și-a păstrat aceeași configurație, a fost plasată stema republicii. Până în 1989, stema a mai fost modificată de trei ori, în 1948, 1952 și 1965 şi, prin urmare, şi steagul.

În timpul Revoluției din 1989, de pe steagurile tricolore purtate de manifestanți au fost înlăturate, prin decupare, simbolurile republicii socialiste, drapelele găurite devenind simboluri ale luptei împotriva regimului comunist. Din 1990, după înlăturarea stemei republicii socialiste, drapelul României a revenit la aspectul pe care l-a avut în perioada 1872-1947.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Droguri găsite în mașină unui tânăr din Coșula

Publicat

Publicitate

Vineri, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani- Biroul Rutier au oprit pentru control, pe strada Primăverii, un autoturism condus de un tânăr, de 21 de ani, din comuna Coșula.

În urma controlului efectuat în interiorul autoturismului au fost identificate și ridicate două grindere, pe suprafața cărora era o substanță vegetală, mărunțită, cu miros specific, asemănătoare canabisului, precum și o substanță albă,
pulverulentă.

În cauză au fost demarate cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de deținere de droguri, urmând ca în funcție de rezultate să fie dispuse măsuri legale.

Citeste mai mult

Eveniment

Toți comercianții, obligați să accepte plata cu cardul, începând de duminică, 16 iunie

Publicat

Publicitate

Legea 406/2023, care reglementează cardurile bancare și plata cu cardul la comercianți, intră în vigoare duminică, 16 iunie.

„Persoanele fizice sau juridice, prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului (…) au obligația de a asigura implementarea și de a accepta cel puțin un instrument de plată fără numerar”, se precizează în lege. Noutatea este că regula se adresează acum atât societăților, cât și persoanelor fizice autorizate (PFA) sau întreprinderilor individuale ori familiale (II sau IF), relatează tvrinfo.

În plus, comercianții pot oferi serviciul de avans în numerar la terminalele de plată, şi pot acorda avansuri în numerar, de maximum 500 de lei.

Legea mai prevede ca, tot din data de 16 iunie 2024, plata salariilor, pensiilor și a altor indeminzații să se poată face atât cash, cât și pe card.

Citeste mai mult

Eveniment

Patru tineri din municipiul Botoșani, reținuți după ce au bătut un bărbat pe strada Primăverii

Publicat

Publicitate

Vineri, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani – Biroul de Ordine Publică au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore pe numele a patru tineri, cu vârstele cuprinse între 21 și 38 de ani, din municipiul Botoșani, bănuiți de comiterea infracțiunilor de tulburarea ordinii și liniștii publice și lovire sau alte violențe.

În urma apariției în spațiul public a unor imagini, în care un grup de persoane, lovesc un tânăr, pe o stradă din municipiul Botoșani, au fost efectuate verificări, prilej cu care a fost stabilită identitatea persoanelor implicate.

Din cercetări, a reieșit faptul că, pe fondul unor neînțelegeri, cei patru tineri bănuiți de comiterea faptelor, în timp ce se aflau pe o stradă, din municipiul Botoșani, ar fi lovit victima, un tânăr de 21 de ani, cauzându-i suferințe fizice.

Aceștia au fost reținuți pentru 24 de ore, fiind introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J Botoșani, urmând ca în cursul zilei de astăzi să fie prezentați în fața instanței de judecată cu propunere de luare a unei măsuri preventive.

Citeste mai mult

Eveniment

15 iunie: Moartea lui Mihai Eminescu. Ce teorii circulă despre sfârșitul celui mai cunoscut poet român

Publicat

Publicitate

O mulțime de teorii circulă în legătură cu sfârșitul celui mai cunoscut poet român din toate timpurile. Moartea poetului Mihai Eminescu, considerat unul dintre cei mai mari poeți români, este învăluită în controverse și speculații, relatează alba24.ro.

Conform celor mai acceptate surse și relatări istorice, Eminescu a murit pe 15 iunie 1889, la București, într-un spital de boli mintale.

Eminescu a suferit de probleme de sănătate mentală și fizică în ultimii ani de viață. În 1883, a fost diagnosticat cu „boală mintală progresivă” și a fost internat în mai multe rânduri în sanatorii și spitale.

15 iunie: Moartea lui Mihai Eminescu

Diagnosticul inițial a fost de sifilis, o boală frecventă în acea perioadă și care era adesea tratată cu mercur, un tratament toxic care adesea agrava starea pacienților.

Unii istorici și cercetători au sugerat că Eminescu ar fi murit din cauza unei lovituri puternice în zona capului, aplicată de un alt pacient al spitalului, posibil cu un bolovan sau un alt obiect contondent.

Această teorie este bazată pe mărturii și relatări din acea perioadă, dar nu există dovezi concrete care să o confirme definitiv.

Publicitate

Nu s-a confirmat de fapt că ar fi suferit de sifilis. Ba mai mult, o carte semnată de 12 dintre cei mai importanţi specialişti în medicină din România desfiinţează atât mitul sifilisului, cât şi pe cel al crimei.

Academicianul Victor Voicu, farmacolog si toxicolog, spune că în raportul autopsiei poetului nu apar leziunile cerebrale specifice sifilisului, potrivit Digi24.ro.

Ceea ce înseamnă că tratamentul cu mercur, folosit la acea vreme, nu avea cum să-i facă bine.

Publicitate

15 iunie: Moartea lui Mihai Eminescu. Alte teorii

Există o teorie a conspirației, care pune în circulație ipoteza asasinării poetului Mihai Eminescu.

Această ipoteză susține că îmbolnăvirea sa psihică ar fi fost deliberată prin aplicarea unui tratament bazat pe injecții cu mercur în sanatoriul doctorului Alexandru Șuțu, conducând în final la moartea poetului.

În acest complot se susține că ar fi participat chiar și prietenul lui, Titu Maiorescu, fapt ce l-a făcut pe Eminescu să creadă că are „amici reci și dușmănoși”.

Conform lui Theodor Codreanu, principala cauză a morții este tratamentul cu mercur aplicat de doctorul Șuțu:

  • „Acum nu mai încape îndoială: acela care i-a grăbit moartea lui Eminescu (psihică și fizică) a fost doctorul Șuțu, medicul ales de Titu Maiorescu pentru a-l vindeca pe poet”.

Diverse personalități, cum ar fi Xenopol, Alexandru C. Cuza, Tudor Vianu și George Călinescu „au avut gânduri protectoare pentru poet”, iar A. C. Cuza chiar a susținut că acesta nu a fost nebun.

Există surse conform cărora Eminescu, datorită poziției luate prin intermediul ziarului Timpul și a deranjării personalităților politice ale vremii, ar fi fost urmărit de serviciile de informații ale Austro-Ungariei.

Iar în acest caz, Theodor Codreanu afirmă că Eminescu „avea conștiința sechestrării sale ilegale” și că suporta „condiția de deținut politic”.

În această situație, Titu Maiorescu, plecat la Viena, îi trimite o scrisoare prin care într-un final Eminescu este trimis la Iași, dar care este considerată „manevrarea sa până la moarte”.

  • În acest context, A. C. Cuza, un admirator al marelui poet, afirmă: „Eminescu a fost un om pe deplin sănătos, un sfânt dezbrăcat de orice interes egoist […] un geniu, din cele ce se nasc la câteva secole unul”.

Din cauza tratamentului aplicat de doctorul Alexandru Șuțu, Eminescu moare pe 15 iunie 1889 intoxicat cu mercur.

De remarcat că George Călinescu a susținut diagnosticul de sifilis într-o carte din 1932.

Grupul de autori ai volumului ”Maladiile lui Eminescu și maladiile imaginare ale eminescologilor” a susținut că Eminescu a fost diagnosticat greșit, fiind vorba de fapt de sindrom maniaco-depresiv (sau puseu de manie psihotică).

  • Eugen Simion s-a referit la ipoteza asasinării, cu ocazia lansării volumului: „Trebuie să ai, după părerea mea, un grad imens de iresponsabilitate, ca să nu zic nesimțire, să bănuiești, să accepți faptul că Maiorescu ar fi putut să participe la un asemenea complot”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending