O explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl în 1986 a răspândit un nor radioactiv peste mari părți ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei și Federației Ruse. Aproape 8,4 milioane de oameni din cele trei țări au fost expuși radiațiilor, scrie AGERPRES.
Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistență internațională abia în 1990. În același an, Adunarea Generală a adoptat rezoluția 45/190, solicitând ‘cooperare internațională pentru a aborda și atenua consecințele de la centrala nucleară de la Cernobîl’. Acesta a fost începutul implicării Organizației Națiunilor Unite în redresarea de la Cernobîl. A fost înființat un Grup de lucru pentru a coordona cooperarea la Cernobîl, arată https://www.un.org/.
În 1991, ONU a creat ”Chernobyl Trust Fund”.
Din 1986, familia de organizații ONU și mai multe ONG-uri importante au lansat peste 230 de proiecte diferite de cercetare și asistență în domeniile sănătății, siguranței nucleare, reabilitării, mediului, producției de alimente curate și informației.
În 2002, Națiunile Unite au anunțat o schimbare în strategia Cernobîl, cu un nou accent pe o abordare de dezvoltare pe termen lung. PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare) și birourile sale regionale din cele trei țări afectate au preluat conducerea în implementarea noii strategii. Pentru a oferi sprijin programelor internaționale, naționale și publice care vizează dezvoltarea durabilă a acestor teritorii, în 2009, ONU a lansat Rețeaua Internațională de Cercetare și Informare privind Cernobîlul (ICRIN).
Publicitate
La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care desemna ziua de 26 aprilie drept Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl. În rezoluția sa, Adunarea Generală a recunoscut că, la trei decenii de la dezastru, persistă consecințe grave pe termen lung, iar comunitățile și teritoriile afectate se confruntă în continuare cu nevoi conexe.
Finalizarea amplasării noii structuri de izolare peste vechiul sarcofag a reprezentat o etapă importantă atinsă în 2019, 2,2 miliarde de euro fiind furnizate de peste 45 de națiuni donatoare prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Noua clădire de izolare a fost predată Guvernului Ucrainei pe 10 iulie 2019. Amploarea proiectului, în ceea ce privește cooperarea internațională, îl face unul dintre cele mai importante din domeniul securității nucleare.
Istoria accidentului nuclear de la Cernobîl
Accidentul de la Cernobîl din 1986 a fost rezultatul unei proiectări defectuoase a reactorului, operat de personal insuficient instruit, explică https://world-nuclear.org/. Explozia cu abur și incendiile rezultate au eliberat în mediu cel puțin 5% din miezul radioactiv al reactorului, provocând depunerea de materiale radioactive în multe părți ale Europei.
Doi muncitori ai centralei Cernobîl au murit din cauza exploziei din noaptea accidentului. Printre victime s-au numărat pompierii care au intervenit la incendiile inițiale de pe acoperișul clădirii turbinelor, iar 28 de persoane au murit în următoarele săptămâni, ca urmare a sindromului iradierii acute. Aproximativ 350.000 de persoane au fost evacuate în urma accidentului.
Complexul energetic de la Cernobîl, situat la aproximativ 130 km nord de Kiev, Ucraina, și la aproximativ 20 km sud de granița cu Belarus, cuprindea patru reactoare nucleare. Unitățile 1 și 2 au fost construite între 1970 și 1977, iar unitățile 3 și 4 au fost finalizate în 1983. Alte două reactoare erau în construcție în momentul accidentului. La sud-est de centrală, a fost construit un lac artificial de aproximativ 22 de kilometri pătrați, situat lângă râul Pripiat, un afluent al Niprului, pentru a furniza apă de răcire reactoarelor.
Această zonă a Ucrainei avea o densitate scăzută a populației. La aproximativ 3 km distanță de reactor, în noul oraș Pripiat trăiau 49.000 de locuitori. Orașul vechi Cernobîl, care avea o populație de 12.500 de locuitori, se află la aproximativ 15 km sud-est de complex. Pe o rază de 30 km de la centrala electrică, populația totală era între 115.000 și 135.000 de locuitori la momentul accidentului.
Accidentul a provocat cea mai mare eliberare radioactivă necontrolată în mediu înregistrată vreodată pentru orice operațiune civilă, iar cantități mari de substanțe radioactive au fost eliberate în aer timp de aproximativ 10 zile. Acest lucru a cauzat perturbări sociale și economice grave pentru părți mari ale populației din Belarus, Rusia și Ucraina. Doi radionuclizi, iodul-131, cu durată scurtă de viață, și cesiul-137, cu durată lungă de viață, au cântărit greu în doza de radiații. Se estimează că tot gazul xenon, aproximativ jumătate din iod și cesiu și cel puțin 5% din materialul radioactiv rămas în miezul reactorului Cernobîl 4 (care avea 192 de tone de combustibil) au fost eliberate în urma accidentului. Cea mai mare parte a materialului eliberat s-a depus în apropiere sub formă de praf și resturi, dar materia mai ușoară a fost transportată de vânt peste Ucraina, Belarus, Rusia și, într-o oarecare măsură, peste Scandinavia și Europa.
Orașul Pripiat, unde locuiau operatorii centralei, a fost evacuat pe 27 aprilie 1986. Până pe 14 mai, aproximativ 116.000 de persoane care locuiau pe o rază de 30 de kilometri fuseseră evacuate și ulterior relocate. În anii care au urmat accidentului, alte 220.000 de persoane au fost relocate în zone mai puțin contaminate, iar zona de excludere inițială cu o rază de 30 km (2.800 km2) a fost modificată și extinsă pentru a acoperi 4.300 de kilometri pătrați.
Comitetul științific al Națiunilor Unite pentru evaluarea efectelor radiațiilor atomice (UNSCEAR) a concluzionat că, în afară de aproximativ 5.000 de cazuri de cancer tiroidian (soldate cu 15 decese), ‘nu există dovezi ale unui impact major asupra sănătății publice atribuibil expunerii la radiații, la 20 de ani de la accident’, potrivit sursei citate. Conform unui raport UNSCEAR din 2018, aproximativ 20.000 de cazuri de cancer tiroidian au fost diagnosticate între 1991 și 2015 la pacienți care aveau 18 ani sau mai puțin la momentul accidentului. Raportul afirmă că un sfert din cazuri (5000 de cazuri) s-au datorat ‘probabil’ dozelor mari de radiații și că acest raport a fost probabil mai mare în anii anteriori și mai mic în anii următori. Cancerul tiroidian nu este de obicei fatal dacă este diagnosticat și tratat din timp. Conform raportului, dintre diagnosticele puse între 1991 și 2005, 15 s-au dovedit a fi fatale.
La începutul anilor 1990, aproximativ 400 de milioane de dolari s-au cheltuit pentru îmbunătățirea siguranței reactoarelor rămase de la Cernobîl. Reactorul 3 a funcționat până în decembrie 2000. Unitatea 2 a fost închisă după un incendiu în sala turbinelor în 1991, iar unitatea 1 la sfârșitul anului 1997. Aproape 6.000 de oameni lucrau la centrală în fiecare zi, iar doza lor de radiații s-a încadrat în limitele acceptate la nivel internațional.
Noua structură de siguranță (New Safe Confinement – NSC) pentru sarcofag a fost finalizată în 2017. Structura închisă ermetic are rolul de a permite inginerilor să demonteze de la distanță structura din 1986, care a protejat rămășițele reactorului de intemperii, încă din săptămânile de după accident.
Cernobîl în zilele noastre
Pe 24 februarie 2022, forțele rusești au preluat controlul asupra tuturor instalațiilor centralei nucleare de la Cernobîl. Nivelurile de control ale dozelor de radiații gamma în zona de excluziune a Cernobîlului au fost depășite. Inspectoratul de Reglementare Nucleară al Ucrainei (SNRIU) a anunțat că creșterea nivelurilor de radiații s-a datorat probabil ‘perturbării stratului superior al solului din cauza mișcării unui număr mare de mașini militare grele prin zona de excluziune și a creșterii poluării aerului’. Citirile de radiații de la fața locului au fost evaluate de AIEA ca fiind scăzute și în conformitate cu nivelurile apropiate de nivelurile de fond.
Pe 9 martie 2022, centrala de la Cernobîl a pierdut conexiunea la rețea. SNRIU a transmis că generatoarele diesel de rezervă funcționau și aveau combustibil pentru 48 de ore. Pe 13 martie, Energoatom a raportat că operatorul sistemului de transport Ukrenergo a reușit să repare o linie electrică necesară pentru restabilirea alimentării externe cu energie electrică a Cernobîlului. Amplasamentul urma să fie reconectat la rețea o zi mai târziu, dar Ukrenergo a raportat în dimineața zilei de 14 martie că linia a suferit daune suplimentare ‘din partea forțelor de ocupație’. Mai târziu, pe 14 martie, Ukrenergo a anunțat că alimentarea cu energie electrică externă a fost restabilită, iar la ora 16:45 centrala a fost reconectată la rețeaua electrică a Ucrainei.
Pe 31 martie 2022, controlul asupra amplasamentului a revenit personalului ucrainean. Din ianuarie 2023, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) are o prezență permanentă la toate centralele nucleare ale Ucrainei.
Foto: (c) SERGEY DOLZHENKO/EPA
Pe 14 februarie 2025, o dronă a lovit acoperișul NSC și a străpuns atât învelișul exterior, cât și pe cel interior din oțel al structurii. AIEA a declarat că nivelurile de radiații din interiorul și exteriorul structurii au rămas normale și stabile. AGERPRES
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Cursurile anului școlar 2026 – 2027 vor începe pe 7 septembrie 2026 și se vor încheia pe 18 iunie 2027, prevede un proiect de structură a anului școlar viitor pus în consultare publică, vineri, de Ministerul Educației și Cercetării.
Potrivit proiectului, pentru clasa a VIII-a, cursurile se încheie pe 11 iunie 2027, iar pentru clasa a XII-a – pe 4 iunie 2027.
‘Principala modificare, față de structura anilor școlari anteriori, vizează reducerea intervalelor (săptămânilor) între care se poate decide pentru vacanța la decizia inspectoratelor școlare la două (față de trei). Propunerea are drept fundament faptul că în anii anteriori, la nivel național, s-a optat preponderent pentru două intervale (săptămâni) dintre cele trei propuse (unul dintre intervale a fost constant opțiunea a maximum trei județe, restul optând pentru celelalte două intervale/săptămâni de vacanță). Prin urmare, săptămâna de vacanță la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București este propusă pentru perioada 22 februarie – 7 martie 2027’, precizează Ministerul Educației și Cercetării.
În ceea ce privește intervalul propus pentru cele două săptămâni de vacanță între care se poate opta (22 – 28 februarie/1 – 7 martie), afirmă Ministerul Educației și Cercetării, propunerea este justificată de nevoia de a crea un echilibru în ceea ce privește numărul de săptămâni consecutive de cursuri.
Conform aceleiași surse, în proiectarea structurii anului școlar 2026 – 2027 în această formă s-au avut în vedere:
* perioada de desfășurare a probelor de competențe din cadrul examenului național de bacalaureat 2027 în ultimele două săptămâni de cursuri ale anului școlar 2026 – 2027;
* desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2026 – 2027 și a probelor scrise ale examenului național de bacalaureat în următoarele două săptămâni după finalizarea cursurilor. În acest sens, precizăm că începerea anului școlar în data de 14 septembrie (față de 7 septembrie, propunerea actuală) ar implica încheierea cursurilor pe 25 iunie și, prin urmare, decalarea cu o săptămână a desfășurării examenelor naționale);
* organizarea simulărilor probelor scrise ale examenelor naționale (evaluarea națională și examenul național de bacalaureat) în luna martie 2027.
Publicitate
Ministerul Educației și Cercetării menționează că aceste proiecții privind perioadele de desfășurare alocate examenelor naționale sunt orientative, calendarele de desfășurare urmând a fi stabilite ulterior, prin documente distincte, după parcurgerea procesului de transparență decizională.
‘Forma finală a structurii anului școlar 2026 – 2027 va fi aprobată în urma analizei feedbackului primit și după ședința Comisiei de Dialog Social (CDS)’, arată sursa citată. AGERPRES
Creștinii ortodocși sunt în doliu după trecerea la cele veșnice a preotului Ion Baciu, slujitor devotat al Bisericii lui Hristos, care timp de aproape patru decenii a păstorit cu jertfelnicie credincioșii din Parohia Todirești. Anunțul oficial a fost făcut cu profundă durere creștinească, dar și cu nădejdea Învierii, subliniind viața de rugăciune, slujire și dăruire a celui care a fost un reper spiritual pentru generații întregi.
37 de ani de slujire neîntreruptă în Parohia Todirești
Preotul Ion Baciu a slujit timp de 37 de ani în Parohia Todirești, fiind permanent alături de credincioși atât în momentele de bucurie, cât și în cele de încercare. Prin activitatea sa pastorală, a contribuit decisiv la viața spirituală a comunității, fiind cunoscut pentru apropierea față de oameni, blândețea cuvântului și statornicia credinței sale.
În ultimii ani ai vieții, părintele Ion Baciu a slujit și la Catedrala din Pașcani, unde a fost prezent atât la Sfântul Altar, cât și la strană, ca împreună-rugător cu clerul și cu poporul credincios. Prezența sa discretă, dar profundă, a fost apreciată de toți cei care l-au cunoscut.
Unde va fi depus trupul și când are loc înmormântarea
Trupul neînsuflețit al preotului Ion Baciu va fi depus la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”, aflată în curtea Spitalului, unde credincioșii pot veni să îi aducă un ultim omagiu și să se roage pentru sufletul său.
Publicitate
Slujba Înmormântării va fi săvârșită duminică, 25 ianuarie 2026, după Sfânta Liturghie, potrivit anunțului oficial transmis de reprezentanții Bisericii. De asemenea, Slujba Stâlpilor va fi citită vineri și sâmbătă seara, în jurul orei 18:00, oferind posibilitatea tuturor celor îndoliați să participe la momentele de rugăciune.
Mesaj de rugăciune și mângâiere pentru familie
În mesajul transmis cu prilejul trecerii la Domnul a preotului Ion Baciu, reprezentanții Bisericii au subliniat dimensiunea profund spirituală a acestui moment de despărțire:
„În aceste clipe de despărțire, înălțăm rugăciune către Domnul nostru Iisus Hristos, Cel ce a biruit moartea și a dăruit lumii viața cea veșnică, ca să așeze sufletul adormitului robului Său, preotul Ion, în lăcașurile drepților, «în loc luminat, în loc de verdeață, în loc de odihnă», unde este viața cea fără de sfârșit, iar familiei sale și tuturor celor îndoliați să le dăruiască mângâierea cea de sus și întărirea nădejdii în făgăduințele Împărăției Sale.”
O moștenire spirituală care rămâne vie
Trecerea la cele veșnice a preotului Ion Baciu lasă un gol adânc în inimile celor care l-au cunoscut și l-au prețuit. Moștenirea sa spirituală rămâne însă vie prin credința insuflată enoriașilor, prin exemplul personal de slujire și prin rugăciunile rostite de-a lungul anilor pentru comunitatea pe care a păstorit-o.
Mesajul final transmis de Biserică este unul simplu și profund: „Veșnica lui pomenire!”
Pagină de internet prin care se puteau angaja asasini plătiți, descoperită de polițiști. Dosarul a plecat de la o sesizare din Marea Britanie. Polițiștii români cred că plata pentru aceste servicii ar fi fost realizată exclusiv în criptomonede, prin intermediul unui sistem de tip escrow. Sistemul era administrat direct pe site, cu scopul de a oferi anonimat și de a îngreuna identificarea fluxurilor financiare, scrie alba24.ro.
La data de 14 ianuarie 2026, polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, au pus în aplicare 3 mandate de percheziție domiciliară, în municipiile București și Râmnicu Vâlcea, într-o cauză penală inițiată în baza unei cereri de asistență judiciară internațională, transmisă de autoritățile din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.
Cercetările efectuate în Marea Britanie, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, instigare la omor calificat, tentativă la omor calificat, instigare la vătămare corporală, tentativă la vătămare corporală și spălarea banilor, au vizat existența și funcționarea unei pagini de internet suspectată că ar facilita contractarea de asasini.
Plata pentru aceste servicii ar fi fost realizată exclusiv în criptomonede, prin intermediul unui sistem de tip escrow, creat și administrat direct pe site, cu scopul de a oferi anonimat și de a îngreuna identificarea fluxurilor financiare.
Utilizarea criptomonedelor ar fi reprezentat un element central al modului de operare al platformei, fiind destinată atât protejării identității utilizatorilor, cât și disimulării provenienței fondurilor.
În urma perchezițiilor efectuate, au fost descoperite și indisponibilizate mai multe dispozitive de stocare a datelor, criptomonede în valoare de aproximativ 650.000 de USD, precum și 292.890 de lei și 48.600 de euro.
Nominalizările pentru cea de-a 98-a ediție a Premiilor Oscar au fost anunțate joi, 22 ianuarie, de Academia Americană de Film. Filmul „Păcătoșii” conduce cu 16 nominalizări.
Academia Americană de Film a făcut publice joi dimineață nominalizările pentru cea de-a 98-a ediție a Premiilor Oscar. Filmul „Păcătoșii” a ocupat prima poziție, cu un record de 16 nominalizări, scrie Mediafax.
Filmul apare în categoriile majore, inclusiv cel mai bun film, cel mai bun regizor pentru Ryan Coogler și cel mai bun actor pentru Michael B. Jordan, relatează CNN Entertainment.
Foarte aproape se află filmul „O bătălie după alta”, care a strâns 13 nominalizări. Filmul intră în competiție pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor pentru Paul Thomas Anderson și cel mai bun actor, pentru Leonardo DiCaprio.
În cursa pentru cel mai bun actor se află și Timothée Chalamet, pentru rolul din „Marty Supreme”. O eventuală victorie l-ar plasa printre cei mai tineri câștigători ai acestui premiu, după succesul lui Adrien Brody pentru „The Pianist” în anul 2003.
Gala Premiilor Oscar va avea loc pe 15 martie, iar Conan O’Brien va reveni în rolul de prezentator. Mai jos se regăsește lista completă a nominalizaților anunțați de Academie.
Publicitate
Cel mai bun film
„Bugonia”
„F1”
„Frankenstein”
„Hamnet”
„Marty Supreme”
„O bătălie după alta”
„Agentul secret”
„Valoare sentimentală”
„Păcătoșii”
„Visele din tren”
Cel mai bun regizor
Chloé Zhao, „Hamnet”
Josh Safdie, „Marty Supreme”
Paul Thomas Anderson, „O bătălie după alta”
Joachim Trier, „Valoare sentimentală”
Ryan Coogler, „Păcătoșii”
Cea mai bună actriță într-un rol principal
Jessie Buckley, „Hamnet”
Rose Byrne, „Dacă aș avea picioare, te-aș lovi cu piciorul”
Kate Hudson, „Song Sung Blue”
Renate Reinsve, „Valoare sentimentală”
Emma Stone, „Bugonia”
Cel mai bun actor într-un rol principal
Timothée Chalamet, „Marty Supreme”
Leonardo DiCaprio, „O bătălie după alta”
Ethan Hawke, „Luna albastră”
Michael B. Jordan, „Păcătoșii”
Wagner Moura, „Agentul secret”
Cea mai bună actriță într-un rol secundar
Elle Fanning, „Valoare sentimentală”
Inga Ibsdotter Lilleaas, „Valoare sentimentală”
Amy Madigan, „Arme”
Wunmi Mosaku, „Păcătoșii”
Teyana Taylor, „O bătălie după alta”
Cel mai bun actor într-un rol secundar
Benicio Del Toro, „O bătălie după alta”
Jacob Elordi, „Frankenstein”
Delroy Lindo, „Păcătoșii”
Sean Penn, „O bătălie după alta”
Stellan Skarsgard, „Valoare sentimentală”
Cel mai bun scenariu adaptat
„Bugonia”
„Frankenstein”
„Hamnet”
„O bătălie după alta”
„Trenul” „Vise”
Cel mai bun scenariu original
„Lună albastră”
„A fost doar un accident”
„Marty Supreme”
„Valoare sentimentală”
„Păcătoșii”
Cea mai bună distribuție
Nina Gold și Lucy Amos, „Hamnet”
Jennifer Venditti, „Marty Supreme”
Cassandra Kulukundis, „One Battle After Another”
Gabriel Domingues, „Agentul secret”
Francine Maisler, „Păcătoșii”
Cea mai bună melodie originală
„Dragă eu” din „Diane Warren: Relentless”
„Aurie” din „KPop Demon Hunters”
„Te-am mințit” din „Păcătoșii”
„Vise dulci de bucurie” din „Viva Verdi!”
„Vise de tren” din „Vise de tren”
Cel mai bun film internațional
„Agentul secret”
„A fost doar un accident”
„Valoare sentimentală”
„Sirât”
„Vocea lui Hind Rajab”
Cel mai bun film de animație
„Arco”
„Elio”
„Vânătorii de demoni KPop”
„Micuța Amélie sau personajul Rain”
„Zootopia 2”
Cel mai bun film documentar
„Soluția Alabamei”
„Come See Me in the Good Light”
„Cutting Through Rocks”
„Domnul Nimeni împotriva lui Putin”
„Vecinul perfect”
Cel mai bun machiaj și coafură
Mike Hill, Jordan Samuel și Cliona Furey, „Frankenstein”
Kyoko Toyokawa, Naomi Hibino și Tadashi Nishimatsu, „Kokuho”
Ken Diaz și Mike Fontaine, „Păcătoșii”
Kazu Hiro, Glen Griffin și Bjoern Rehbein, „The Smashing Machine”
Thomas Foldberg și Cathrine Sauerberg, „Sora vitregă urâtă”