Connect with us

Eveniment

26 aprilie – Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)

Publicat

Publicitate

O explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl în 1986 a răspândit un nor radioactiv peste mari părți ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei și Federației Ruse. Aproape 8,4 milioane de oameni din cele trei țări au fost expuși radiațiilor, scrie AGERPRES.

Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistență internațională abia în 1990. În același an, Adunarea Generală a adoptat rezoluția 45/190, solicitând ‘cooperare internațională pentru a aborda și atenua consecințele de la centrala nucleară de la Cernobîl’. Acesta a fost începutul implicării Organizației Națiunilor Unite în redresarea de la Cernobîl. A fost înființat un Grup de lucru pentru a coordona cooperarea la Cernobîl, arată https://www.un.org/.

În 1991, ONU a creat ”Chernobyl Trust Fund”.

Din 1986, familia de organizații ONU și mai multe ONG-uri importante au lansat peste 230 de proiecte diferite de cercetare și asistență în domeniile sănătății, siguranței nucleare, reabilitării, mediului, producției de alimente curate și informației.

În 2002, Națiunile Unite au anunțat o schimbare în strategia Cernobîl, cu un nou accent pe o abordare de dezvoltare pe termen lung. PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare) și birourile sale regionale din cele trei țări afectate au preluat conducerea în implementarea noii strategii. Pentru a oferi sprijin programelor internaționale, naționale și publice care vizează dezvoltarea durabilă a acestor teritorii, în 2009, ONU a lansat Rețeaua Internațională de Cercetare și Informare privind Cernobîlul (ICRIN).

Publicitate

La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care desemna ziua de 26 aprilie drept Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl. În rezoluția sa, Adunarea Generală a recunoscut că, la trei decenii de la dezastru, persistă consecințe grave pe termen lung, iar comunitățile și teritoriile afectate se confruntă în continuare cu nevoi conexe.

Finalizarea amplasării noii structuri de izolare peste vechiul sarcofag a reprezentat o etapă importantă atinsă în 2019, 2,2 miliarde de euro fiind furnizate de peste 45 de națiuni donatoare prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Noua clădire de izolare a fost predată Guvernului Ucrainei pe 10 iulie 2019. Amploarea proiectului, în ceea ce privește cooperarea internațională, îl face unul dintre cele mai importante din domeniul securității nucleare.

Istoria accidentului nuclear de la Cernobîl

Accidentul de la Cernobîl din 1986 a fost rezultatul unei proiectări defectuoase a reactorului, operat de personal insuficient instruit, explică https://world-nuclear.org/. Explozia cu abur și incendiile rezultate au eliberat în mediu cel puțin 5% din miezul radioactiv al reactorului, provocând depunerea de materiale radioactive în multe părți ale Europei.

Doi muncitori ai centralei Cernobîl au murit din cauza exploziei din noaptea accidentului. Printre victime s-au numărat pompierii care au intervenit la incendiile inițiale de pe acoperișul clădirii turbinelor, iar 28 de persoane au murit în următoarele săptămâni, ca urmare a sindromului iradierii acute. Aproximativ 350.000 de persoane au fost evacuate în urma accidentului.

Complexul energetic de la Cernobîl, situat la aproximativ 130 km nord de Kiev, Ucraina, și la aproximativ 20 km sud de granița cu Belarus, cuprindea patru reactoare nucleare. Unitățile 1 și 2 au fost construite între 1970 și 1977, iar unitățile 3 și 4 au fost finalizate în 1983. Alte două reactoare erau în construcție în momentul accidentului. La sud-est de centrală, a fost construit un lac artificial de aproximativ 22 de kilometri pătrați, situat lângă râul Pripiat, un afluent al Niprului, pentru a furniza apă de răcire reactoarelor.

Această zonă a Ucrainei avea o densitate scăzută a populației. La aproximativ 3 km distanță de reactor, în noul oraș Pripiat trăiau 49.000 de locuitori. Orașul vechi Cernobîl, care avea o populație de 12.500 de locuitori, se află la aproximativ 15 km sud-est de complex. Pe o rază de 30 km de la centrala electrică, populația totală era între 115.000 și 135.000 de locuitori la momentul accidentului.

Accidentul a provocat cea mai mare eliberare radioactivă necontrolată în mediu înregistrată vreodată pentru orice operațiune civilă, iar cantități mari de substanțe radioactive au fost eliberate în aer timp de aproximativ 10 zile. Acest lucru a cauzat perturbări sociale și economice grave pentru părți mari ale populației din Belarus, Rusia și Ucraina. Doi radionuclizi, iodul-131, cu durată scurtă de viață, și cesiul-137, cu durată lungă de viață, au cântărit greu în doza de radiații. Se estimează că tot gazul xenon, aproximativ jumătate din iod și cesiu și cel puțin 5% din materialul radioactiv rămas în miezul reactorului Cernobîl 4 (care avea 192 de tone de combustibil) au fost eliberate în urma accidentului. Cea mai mare parte a materialului eliberat s-a depus în apropiere sub formă de praf și resturi, dar materia mai ușoară a fost transportată de vânt peste Ucraina, Belarus, Rusia și, într-o oarecare măsură, peste Scandinavia și Europa.

Orașul Pripiat, unde locuiau operatorii centralei, a fost evacuat pe 27 aprilie 1986. Până pe 14 mai, aproximativ 116.000 de persoane care locuiau pe o rază de 30 de kilometri fuseseră evacuate și ulterior relocate. În anii care au urmat accidentului, alte 220.000 de persoane au fost relocate în zone mai puțin contaminate, iar zona de excludere inițială cu o rază de 30 km (2.800 km2) a fost modificată și extinsă pentru a acoperi 4.300 de kilometri pătrați.

Comitetul științific al Națiunilor Unite pentru evaluarea efectelor radiațiilor atomice (UNSCEAR) a concluzionat că, în afară de aproximativ 5.000 de cazuri de cancer tiroidian (soldate cu 15 decese), ‘nu există dovezi ale unui impact major asupra sănătății publice atribuibil expunerii la radiații, la 20 de ani de la accident’, potrivit sursei citate. Conform unui raport UNSCEAR din 2018, aproximativ 20.000 de cazuri de cancer tiroidian au fost diagnosticate între 1991 și 2015 la pacienți care aveau 18 ani sau mai puțin la momentul accidentului. Raportul afirmă că un sfert din cazuri (5000 de cazuri) s-au datorat ‘probabil’ dozelor mari de radiații și că acest raport a fost probabil mai mare în anii anteriori și mai mic în anii următori. Cancerul tiroidian nu este de obicei fatal dacă este diagnosticat și tratat din timp. Conform raportului, dintre diagnosticele puse între 1991 și 2005, 15 s-au dovedit a fi fatale.

La începutul anilor 1990, aproximativ 400 de milioane de dolari s-au cheltuit pentru îmbunătățirea siguranței reactoarelor rămase de la Cernobîl. Reactorul 3 a funcționat până în decembrie 2000. Unitatea 2 a fost închisă după un incendiu în sala turbinelor în 1991, iar unitatea 1 la sfârșitul anului 1997. Aproape 6.000 de oameni lucrau la centrală în fiecare zi, iar doza lor de radiații s-a încadrat în limitele acceptate la nivel internațional.

Noua structură de siguranță (New Safe Confinement – NSC) pentru sarcofag a fost finalizată în 2017. Structura închisă ermetic are rolul de a permite inginerilor să demonteze de la distanță structura din 1986, care a protejat rămășițele reactorului de intemperii, încă din săptămânile de după accident.

Cernobîl în zilele noastre

Pe 24 februarie 2022, forțele rusești au preluat controlul asupra tuturor instalațiilor centralei nucleare de la Cernobîl. Nivelurile de control ale dozelor de radiații gamma în zona de excluziune a Cernobîlului au fost depășite. Inspectoratul de Reglementare Nucleară al Ucrainei (SNRIU) a anunțat că creșterea nivelurilor de radiații s-a datorat probabil ‘perturbării stratului superior al solului din cauza mișcării unui număr mare de mașini militare grele prin zona de excluziune și a creșterii poluării aerului’. Citirile de radiații de la fața locului au fost evaluate de AIEA ca fiind scăzute și în conformitate cu nivelurile apropiate de nivelurile de fond.

Pe 9 martie 2022, centrala de la Cernobîl a pierdut conexiunea la rețea. SNRIU a transmis că generatoarele diesel de rezervă funcționau și aveau combustibil pentru 48 de ore. Pe 13 martie, Energoatom a raportat că operatorul sistemului de transport Ukrenergo a reușit să repare o linie electrică necesară pentru restabilirea alimentării externe cu energie electrică a Cernobîlului. Amplasamentul urma să fie reconectat la rețea o zi mai târziu, dar Ukrenergo a raportat în dimineața zilei de 14 martie că linia a suferit daune suplimentare ‘din partea forțelor de ocupație’. Mai târziu, pe 14 martie, Ukrenergo a anunțat că alimentarea cu energie electrică externă a fost restabilită, iar la ora 16:45 centrala a fost reconectată la rețeaua electrică a Ucrainei.

Pe 31 martie 2022, controlul asupra amplasamentului a revenit personalului ucrainean. Din ianuarie 2023, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) are o prezență permanentă la toate centralele nucleare ale Ucrainei.

Foto: (c)  SERGEY DOLZHENKO/EPA


Pe 14 februarie 2025, o dronă a lovit acoperișul NSC și a străpuns atât învelișul exterior, cât și pe cel interior din oțel al structurii. AIEA a declarat că nivelurile de radiații din interiorul și exteriorul structurii au rămas normale și stabile. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Pedepse mai mari pentru partenerii bătăuși! Proiect privind măsurile de protecție a victimelor violenței domestice, ADOPTAT

Publicat

Publicitate

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, un proiect de lege care prevede o serie de măsuri pentru protecția victimelor violenței domestice.

Proiectul de lege modifică Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și completează Codul penal în scopul asigurării unei protecții adecvate victimelor violenței domestice.Propunerea legislativă modifică și completează, în acest sens, Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.

Potrivit proiectului, ‘în situația înaintării ordinului de protecție provizoriu (…), durata inițială pentru care a fost dispus se prelungește, de drept, până la soluționarea în primă instanță a cererii pentru emiterea ordinului de protecție’.

‘Procurorul comunică acest lucru de îndată unității de poliție care a înaintat ordinul de protecție provizoriu, care ia măsuri pentru informarea imediată a persoanelor ce făceau obiectul acestuia’, prevede actul normativ.

De asemenea, prin acest proiect se abrogă articolul 43, care prevede posibilitatea ca victima să renunțe la judecarea cererii pentru emiterea ordinului de protecție atunci când cererea este introdusă în numele victimei de procuror, de reprezentantul autorității sau structurii competente la nivelul unității administrativ-teritoriale, cu atribuții în materia protecției victimelor violenței domestice, ori de reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice, acreditați conform legii.

Proiectul mai stabilește majorarea pedepselor pentru încălcarea ordinului de protecție, în cazul agresorilor care au mai comis anterior astfel de fapte.

Publicitate

‘Dacă faptele (…) sunt săvârșite de o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de încălcare a măsurilor dispuse prin ordinul de protecție sau prin ordinul de protecție provizoriu, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate’, prevede actul normativ.

La expirarea duratei măsurilor de protecție, persoana protejată, instituțiile și persoanele abilitate pot solicita un nou ordin de protecție, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecție, viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea persoanei protejate i-ar fi puse în pericol.

În cazul în care nu există o evaluare a riscului de recidivă realizată potrivit competențelor de către un serviciu de probațiune, instanța va efectua o evaluare întemeiată pe probele din dosarul cauzei, mai stabilește proiectul.

Totodată, actul normativ mai prevede eliminarea posibilității retragerii plângerii penale în cazurile de loviri sau vătămare corporală din culpă asupra unui membru de familie.

‘În cazul infracțiunilor prevăzute în art. 193 și art. 196 din Codul Penal, săvârșite asupra unui membru de familie, retragerea plângerii penale nu produce efecte’, se arată în textul proiectului.

Senatoarea USR Ana-Cynthia-Ioana Păun a declarat că proiectul ‘aduce mai multă coerență în protejarea victimelor violenței domestice, clarifică procedurile legate de ordinele de protecție și întărește răspunsul statului în fața agresiunii’.

‘Este o completare absolut firească a unui cadru legislativ pe care îl construim treptat cu fiecare inițiativă, care pune siguranța înaintea birocrației. Acest proiect, împreună cu celelalte proiecte pe care le-am inițiat la rândul meu, împreună cu colegii din USR, pornesc din aceeași convingere că statul trebuie să aibă toate pârghiile legale pentru a acționa rapid și decisiv pentru fiecare viață salvată, fiecare victimă protejată’, a afirmat Păun.

Senatorul POT Gheorghe Vela a subliniat că proiectul ‘consolidează din nou cadrul legal privind protecția victimelor violențe domestice și asigură măsuri mai rapidă mai ferme și mai eficiente de intervenție’.

Senatoarea PSD Victoria Stoiciu a spus că violența domestică este un flagel care, în forma sa extremă, duce la moarte, menționând că peste 40 de femei au fost ucise doar anul acesta și că este datoria legiuitorilor să asigure cadrul legal care să ofere o protecție cât mai mare victimelor și să descurajeze cât mai mulți agresori.

‘Această lege este urmare a recomandărilor primite de la Avocatul Poporului și este un pas concret către o Românie care protejează, nu doar constată’, a mai menționat Stoiciu.

Senatorul din grupul Pace – Întâi România, Liviu-Iulian Fodoca, a afirmat că realitatea arată că, deși sute de agresori poartă brățări electronice, fenomenul continuă să crească.

‘După 35 de ani e timpul ca statul român să nu mai reacționeze doar la durere, ci să construiască prevenție, echilibru și respect în fiecare familie. Doar printr-un efort comun legislativ, educațional și social vom reuși să diminuăm acest flagel care distruge destine, copii și viitorul țării’, a spus Fodoca.

Președinta Comisiei speciale România fără violență domestică, liberala Alina Gorghiu, a declarat că modificările adoptate duc la ‘întărirea protecției reale’ a victimelor și la închiderea ‘portițelor legale care îi favorizau pe agresori’.

‘Este un pas important înainte – un semnal clar că vocea victimelor se aude în Parlament, iar legile României se schimbă pentru a le oferi protecție reală și sprijin concret’, a transmis Alina Gorghiu, într-un comunicat.

Ea a precizat că proiectul a fost elaborat în cadrul Comisiei speciale comune România fără violență domestică și a avut la bază realitățile dure din teren, semnalate de specialiști, instituții și organizațiile care lucrează zilnic cu victimele.

‘Prin aceste modificări, întărim protecția reală a victimelor, închidem portițele legale care îi favorizau pe agresori și aducem legea în acord cu realitatea și cu standardele europene privind protecția victimelor violenței domestice. Este un pas ferm spre o Românie în care instituțiile acționează rapid, coerent și solidar pentru siguranța celor vulnerabili’, a menționat Gorghiu.

Ea a spus că va continua să susțină aceste modificări până la finalul procesului legislativ, pentru ca ele să devină lege cât mai curând. ‘Pentru că fiecare femeie, fiecare copil, fiecare victimă a violenței domestice merită protecție, sprijin și o voce care să fie auzită’, a mai transmis Alina Gorghiu.

Senatul este primul for sesizat, Camera Deputaților este decizională. AGERPRES

Citeste mai mult

Cultura

Ghiduri pentru admiterea la facultate, publicate de minister. Informații actualizate pentru elevi, părinți, consilieri școlari

Publicat

Publicitate

Materialele oferă informații actualizate despre procesul de admitere, parcursul academic universitar, facilitățile pentru studenți și modalitățile prin care părinții și consilierii pot sprijini elevii în luarea unor decizii informate privind continuarea studiilor.

Potrivit ministerului, sunt prezentate modalitățile prin poate fi sprijinit un elev să ia o decizie informată, ce înseamnă învățământul superior în România și cum este organizat procesul educațional sau ce presupune procesul de admitere la facultate.

Admiterea la facultate Ghid practic pentru elevi

De la elev la student tot ce trebuie să stii

De la liceu la facultate ghid pentru consilieri si parinti

 

Publicitate

Ghid privind accesul în învățământul superior, AICI

Materialele au fost transmise inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, precum și Centrelor județene de Asistență și Resurse Educaționale (CJRAE/CMBRAE), pentru a fi integrate în activitățile de consiliere dedicate orientării elevilor către continuarea studiilor în învățământul superior.

Cele 4 broșuri au fost elaborate de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC), cu scopul de a sprijini tranziția elevilor către învățământul superior.

Citeste mai mult

Eveniment

„Desculț în parc”, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită botoșănenii în acest sfârșit de săptămână, la spectacolul „Desculț în parc” de Neil Simon, regia Vlad Cepoi.

 

Sâmbătă, 29 noiembrie și duminică, 30 noiembrie de la ora 1900, iubitorii de teatru sunt așteptați la spectacolul „Desculț în parc” de Neil Simon.

Regia artistică: Vlad Cepoi
Scenografia: Vladimir Boca

DISTRIBUŢIA:
PAUL: Alexandru Dobynciuc
CORIE: Oana-Maria Tudoran
MAMA: Irina Mititelu
VICTOR: Florin Aionițoaei
INSTALATORUL: Bogdan Muncaciu
COMISIONARUL: Radu Dragoș

Ce se întâmplă când dragostea urcă zece etaje fără lift? Răspunsul nu e doar o glumă romantică, ci o lecție despre răbdare, despre imperfecțiunile care ne apropie și despre frumusețea de a construi un „acasă” pas cu pas, uneori cu zâmbetul, alteori cu lacrima. Poate că nu există dragoste perfectă, dar există dragoste adevărată — și, uneori, ea urcă zece etaje fără lift… desculță prin parc.
Acest spectacol este un exercițiu de sinceritate scenică: cum poți să râzi fără să pierzi profunzimea, cum poți să arăți tandrețea fără să o îndulcești, căutând în fiecare scenă firescul, acea emoție mică ce face publicul să zâmbească pentru că se recunoaște.
„Desculț în parc” este despre iubirea care învață să respire. (Vlad Cepoi)

Publicitate

Durata spectacolului: 2h 30 min. (cu pauză)

  Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet : 50 lei – stal; 60 lei– lojă;

Preț bilet elevi – 20 lei; pensionari – 25 lei

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°

Citeste mai mult

Eveniment

Val de ploi, lapoviță și ninsoare peste România: Vremea se răcește accentuat. Rafale de până la 90 km/h în Carpații Meridionali

Publicat

Publicitate

Potrivit ANM, precipitațiile se vor extinde dinspre vest și sud-vest și vor cuprinde treptat toate regiunile.

Vor fi ploi, dar în nordul Moldovei, în seara și noaptea de joi spre vineri (27 /28 noiembrie) vor fi precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare.

La munte, îndeosebi pe creste, vor fi precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare.

Până la sfârșitul intervalului se vor acumula cantități de apă de 10-25 l/mp. În regiunile sudice și sud-estice, precum și în zona Carpaților Meridionali acestea vor fi de 35-45 l/mp și local de 60-80 l/mp.

Local și temporar vântul va avea intensificări miercuri în vestul și estul țării. Din noaptea de joi spre vineri se va manifesta în regiunile sud-estice, cu rafale în general de 45-50 km/h.

În zona înaltă a Carpaților Meridionali vor fi rafale de 70-90 km/h.

Publicitate

Vremea se va răci semnificativ miercuri în vest și nord-vest, apoi și în restul zonelor.

În Alba sunt anunțate ploi de joi până duminică seara. Maximele scad de la 12 grade la 7-8 grade. La Arieșeni și Oașa, temperaturile vor fi de 1-5 grade și va ploua, însă în Munții Șureanu va ninge (maxime de 1-2 grade, minime până la -4 grade).

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending