Connect with us

Eveniment

26 aprilie – Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)

Publicat

Publicitate

O explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl în 1986 a răspândit un nor radioactiv peste mari părți ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei și Federației Ruse. Aproape 8,4 milioane de oameni din cele trei țări au fost expuși radiațiilor, scrie AGERPRES.

Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistență internațională abia în 1990. În același an, Adunarea Generală a adoptat rezoluția 45/190, solicitând ‘cooperare internațională pentru a aborda și atenua consecințele de la centrala nucleară de la Cernobîl’. Acesta a fost începutul implicării Organizației Națiunilor Unite în redresarea de la Cernobîl. A fost înființat un Grup de lucru pentru a coordona cooperarea la Cernobîl, arată https://www.un.org/.

În 1991, ONU a creat ”Chernobyl Trust Fund”.

Din 1986, familia de organizații ONU și mai multe ONG-uri importante au lansat peste 230 de proiecte diferite de cercetare și asistență în domeniile sănătății, siguranței nucleare, reabilitării, mediului, producției de alimente curate și informației.

În 2002, Națiunile Unite au anunțat o schimbare în strategia Cernobîl, cu un nou accent pe o abordare de dezvoltare pe termen lung. PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare) și birourile sale regionale din cele trei țări afectate au preluat conducerea în implementarea noii strategii. Pentru a oferi sprijin programelor internaționale, naționale și publice care vizează dezvoltarea durabilă a acestor teritorii, în 2009, ONU a lansat Rețeaua Internațională de Cercetare și Informare privind Cernobîlul (ICRIN).

Publicitate

La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care desemna ziua de 26 aprilie drept Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl. În rezoluția sa, Adunarea Generală a recunoscut că, la trei decenii de la dezastru, persistă consecințe grave pe termen lung, iar comunitățile și teritoriile afectate se confruntă în continuare cu nevoi conexe.

Finalizarea amplasării noii structuri de izolare peste vechiul sarcofag a reprezentat o etapă importantă atinsă în 2019, 2,2 miliarde de euro fiind furnizate de peste 45 de națiuni donatoare prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Noua clădire de izolare a fost predată Guvernului Ucrainei pe 10 iulie 2019. Amploarea proiectului, în ceea ce privește cooperarea internațională, îl face unul dintre cele mai importante din domeniul securității nucleare.

Istoria accidentului nuclear de la Cernobîl

Accidentul de la Cernobîl din 1986 a fost rezultatul unei proiectări defectuoase a reactorului, operat de personal insuficient instruit, explică https://world-nuclear.org/. Explozia cu abur și incendiile rezultate au eliberat în mediu cel puțin 5% din miezul radioactiv al reactorului, provocând depunerea de materiale radioactive în multe părți ale Europei.

Doi muncitori ai centralei Cernobîl au murit din cauza exploziei din noaptea accidentului. Printre victime s-au numărat pompierii care au intervenit la incendiile inițiale de pe acoperișul clădirii turbinelor, iar 28 de persoane au murit în următoarele săptămâni, ca urmare a sindromului iradierii acute. Aproximativ 350.000 de persoane au fost evacuate în urma accidentului.

Complexul energetic de la Cernobîl, situat la aproximativ 130 km nord de Kiev, Ucraina, și la aproximativ 20 km sud de granița cu Belarus, cuprindea patru reactoare nucleare. Unitățile 1 și 2 au fost construite între 1970 și 1977, iar unitățile 3 și 4 au fost finalizate în 1983. Alte două reactoare erau în construcție în momentul accidentului. La sud-est de centrală, a fost construit un lac artificial de aproximativ 22 de kilometri pătrați, situat lângă râul Pripiat, un afluent al Niprului, pentru a furniza apă de răcire reactoarelor.

Această zonă a Ucrainei avea o densitate scăzută a populației. La aproximativ 3 km distanță de reactor, în noul oraș Pripiat trăiau 49.000 de locuitori. Orașul vechi Cernobîl, care avea o populație de 12.500 de locuitori, se află la aproximativ 15 km sud-est de complex. Pe o rază de 30 km de la centrala electrică, populația totală era între 115.000 și 135.000 de locuitori la momentul accidentului.

Accidentul a provocat cea mai mare eliberare radioactivă necontrolată în mediu înregistrată vreodată pentru orice operațiune civilă, iar cantități mari de substanțe radioactive au fost eliberate în aer timp de aproximativ 10 zile. Acest lucru a cauzat perturbări sociale și economice grave pentru părți mari ale populației din Belarus, Rusia și Ucraina. Doi radionuclizi, iodul-131, cu durată scurtă de viață, și cesiul-137, cu durată lungă de viață, au cântărit greu în doza de radiații. Se estimează că tot gazul xenon, aproximativ jumătate din iod și cesiu și cel puțin 5% din materialul radioactiv rămas în miezul reactorului Cernobîl 4 (care avea 192 de tone de combustibil) au fost eliberate în urma accidentului. Cea mai mare parte a materialului eliberat s-a depus în apropiere sub formă de praf și resturi, dar materia mai ușoară a fost transportată de vânt peste Ucraina, Belarus, Rusia și, într-o oarecare măsură, peste Scandinavia și Europa.

Orașul Pripiat, unde locuiau operatorii centralei, a fost evacuat pe 27 aprilie 1986. Până pe 14 mai, aproximativ 116.000 de persoane care locuiau pe o rază de 30 de kilometri fuseseră evacuate și ulterior relocate. În anii care au urmat accidentului, alte 220.000 de persoane au fost relocate în zone mai puțin contaminate, iar zona de excludere inițială cu o rază de 30 km (2.800 km2) a fost modificată și extinsă pentru a acoperi 4.300 de kilometri pătrați.

Comitetul științific al Națiunilor Unite pentru evaluarea efectelor radiațiilor atomice (UNSCEAR) a concluzionat că, în afară de aproximativ 5.000 de cazuri de cancer tiroidian (soldate cu 15 decese), ‘nu există dovezi ale unui impact major asupra sănătății publice atribuibil expunerii la radiații, la 20 de ani de la accident’, potrivit sursei citate. Conform unui raport UNSCEAR din 2018, aproximativ 20.000 de cazuri de cancer tiroidian au fost diagnosticate între 1991 și 2015 la pacienți care aveau 18 ani sau mai puțin la momentul accidentului. Raportul afirmă că un sfert din cazuri (5000 de cazuri) s-au datorat ‘probabil’ dozelor mari de radiații și că acest raport a fost probabil mai mare în anii anteriori și mai mic în anii următori. Cancerul tiroidian nu este de obicei fatal dacă este diagnosticat și tratat din timp. Conform raportului, dintre diagnosticele puse între 1991 și 2005, 15 s-au dovedit a fi fatale.

La începutul anilor 1990, aproximativ 400 de milioane de dolari s-au cheltuit pentru îmbunătățirea siguranței reactoarelor rămase de la Cernobîl. Reactorul 3 a funcționat până în decembrie 2000. Unitatea 2 a fost închisă după un incendiu în sala turbinelor în 1991, iar unitatea 1 la sfârșitul anului 1997. Aproape 6.000 de oameni lucrau la centrală în fiecare zi, iar doza lor de radiații s-a încadrat în limitele acceptate la nivel internațional.

Noua structură de siguranță (New Safe Confinement – NSC) pentru sarcofag a fost finalizată în 2017. Structura închisă ermetic are rolul de a permite inginerilor să demonteze de la distanță structura din 1986, care a protejat rămășițele reactorului de intemperii, încă din săptămânile de după accident.

Cernobîl în zilele noastre

Pe 24 februarie 2022, forțele rusești au preluat controlul asupra tuturor instalațiilor centralei nucleare de la Cernobîl. Nivelurile de control ale dozelor de radiații gamma în zona de excluziune a Cernobîlului au fost depășite. Inspectoratul de Reglementare Nucleară al Ucrainei (SNRIU) a anunțat că creșterea nivelurilor de radiații s-a datorat probabil ‘perturbării stratului superior al solului din cauza mișcării unui număr mare de mașini militare grele prin zona de excluziune și a creșterii poluării aerului’. Citirile de radiații de la fața locului au fost evaluate de AIEA ca fiind scăzute și în conformitate cu nivelurile apropiate de nivelurile de fond.

Pe 9 martie 2022, centrala de la Cernobîl a pierdut conexiunea la rețea. SNRIU a transmis că generatoarele diesel de rezervă funcționau și aveau combustibil pentru 48 de ore. Pe 13 martie, Energoatom a raportat că operatorul sistemului de transport Ukrenergo a reușit să repare o linie electrică necesară pentru restabilirea alimentării externe cu energie electrică a Cernobîlului. Amplasamentul urma să fie reconectat la rețea o zi mai târziu, dar Ukrenergo a raportat în dimineața zilei de 14 martie că linia a suferit daune suplimentare ‘din partea forțelor de ocupație’. Mai târziu, pe 14 martie, Ukrenergo a anunțat că alimentarea cu energie electrică externă a fost restabilită, iar la ora 16:45 centrala a fost reconectată la rețeaua electrică a Ucrainei.

Pe 31 martie 2022, controlul asupra amplasamentului a revenit personalului ucrainean. Din ianuarie 2023, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) are o prezență permanentă la toate centralele nucleare ale Ucrainei.

Foto: (c)  SERGEY DOLZHENKO/EPA


Pe 14 februarie 2025, o dronă a lovit acoperișul NSC și a străpuns atât învelișul exterior, cât și pe cel interior din oțel al structurii. AIEA a declarat că nivelurile de radiații din interiorul și exteriorul structurii au rămas normale și stabile. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Săveni, în prim-planul campaniei „Ziua Armatei României în școli”: Elevii descoperă mândria de a purta uniforma militară

Publicat

Publicitate

Campania națională „Ziua Armatei României în școli” a debutat oficial și în județul Botoșani, odată cu activitățile organizate de Biroul informare-recrutare al Centrului Militar Județean Botoșani.

Evenimentul, ajuns la ediția a XIII-a, are ca scop promovarea valorilor și a oportunităților carierei militare în rândul tinerilor și se desfășoară în mai multe unități de învățământ din județ.

Elevii botoșăneni, față în față cu viața de militar

Prima zi a campaniei a avut loc la Școala Gimnazială nr. 1 Săveni și la Liceul Tehnologic Plopenii Mari, unde reprezentanții Centrului Militar Județean Botoșani au prezentat elevilor detalii despre învățământul militar liceal și despre etapele unei cariere în uniformă.

Atmosfera a fost una deschisă și prietenoasă, elevii având ocazia să interacționeze direct cu tineri care studiază deja în licee militare. Aceștia au împărtășit din propria experiență – despre disciplina, spiritul de echipă, responsabilitatea și mândria de a face parte din familia militară.

„Ne-am bucurat să îi avem alături pe elevii instituțiilor de învățământ militar liceal, care le-au vorbit colegilor lor despre viața în uniformă și despre valorile care definesc Armata României”, au transmis reprezentanții Centrului Militar Județean Botoșani.

Publicitate

Reprezentanții instituției au mulțumit cadrelor didactice pentru primirea călduroasă și deschiderea cu care au primit echipa armatei în mijlocul elevilor.

Campania va continua și în alte unități de învățământ din județ, urmând să aducă mai aproape de tineri mesajul respectului, al disciplinei și al devotamentului față de țară – valori care definesc profesia militară.

„Scopul acestor întâlniri este de a-i ajuta pe elevi să cunoască mai bine oportunitățile oferite de sistemul militar de învățământ și să descopere ce înseamnă să fii parte din Armata României”, au precizat organizatorii.

Campania „Ziua Armatei României în școli” este organizată anual, în preajma Zilei Armatei României – 25 octombrie, și are ca obiectiv promovarea profesiei militare, a educației în spiritul patriotismului și a respectului față de instituțiile de apărare ale statului.

Citeste mai mult

Eveniment

Dispariție la Dorohoi: Un tânăr de 36 de ani a fost dat în urmărire după ce nu a revenit acasă

Publicat

Publicitate

Polițiștii din Dorohoi, județul Botoșani, desfășoară activități de căutare pentru găsirea unui bărbat de 36 de ani, care a plecat de la domiciliu și nu a mai revenit.

Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Botoșani, la data de 20 octombrie 2025, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi au fost sesizați cu privire la dispariția lui Florea Andrei-Valentin, domiciliat în municipiul Dorohoi.

Din primele verificări, s-a stabilit că bărbatul a plecat voluntar de la locuință și nu a mai revenit, iar familia nu a reușit să ia legătura cu acesta până în prezent.

Semnalmentele persoanei dispărute

Conform datelor oferite de poliție, Florea Andrei-Valentin are următoarele semnalmente:

Vârstă: 36 de ani
Înălțime: aproximativ 1,70 m
Greutate: circa 90 kg
Păr: șaten
Ochi: căprui

Publicitate

La momentul dispariției, poliția nu a precizat cum era îmbrăcat, însă orice informație despre locul unde s-ar putea afla este esențială pentru anchetă.

Autoritățile fac apel la cetățenii care pot oferi detalii despre bărbatul dispărut să contacteze cea mai apropiată unitate de poliție sau să sune de urgență la 112.

„Rugăm persoanele care pot furniza informații ce pot conduce la depistarea bărbatului să anunțe imediat Poliția Municipiului Dorohoi sau să apeleze numărul unic de urgență 112”, au transmis reprezentanții IPJ Botoșani.

Cazurile de dispariții voluntare în rândul adulților sunt tratate cu prioritate de autorități, iar fiecare sesizare declanșează proceduri de căutare la nivel județean și național. Polițiștii verifică locurile frecventate de persoana dispărută, contactează rudele și prietenii apropiați și colaborează cu alte structuri pentru localizare.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani, tras pe linie moartă: Trenurile spre Suceava suspendate din cauza datoriilor CFR Călători

Publicat

Publicitate

Circulația mai multor trenuri operate de Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători ‘CFR Călători’ SA va fi suspendată, începând de marți, ca urmare a neachitării la termen a unor sume restante de peste 100 milioane de lei, aferente achitării Tarifului de Utilizare a Infrastructurii (TUI), conform obligațiilor contractuale, a anunțat CFR SA.

„Compania Națională de Căi Ferate ‘CFR’ SA, în calitate de manager al infrastructurii feroviare naționale, informează publicul că, începând cu data de 21 octombrie 2025, ora 00:01, se suspendă temporar circulația unui număr de trenuri operate de Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători ‘CFR Călători’ SA, ca urmare a neachitării la termen a sumelor restante aferente achitării Tarifului de Utilizare a Infrastructurii (TUI), conform obligațiilor contractuale. La această dată, sumele restante aferente achitării TUI-ului se ridică la 100.203.237,65 lei”, se menționează în comunicat.

Potrivit CFR SA, trenurile Regio suspendate începând cu 21 octombrie 2025 sunt: R 5431, R 5432: Bacău – Suceava Nord și retur; R 5539, R 5540: Pașcani – Suceava Nord și retur; R 5568, R 5570: Botoșani – Suceava Nord și retur; R 7035, R 7038 (din 25.10.2025): București Nord – Urziceni și retur; R 8003: București Obor – Fetești; R 8005: București Obor – Constanța; R 5106, R 5107: Mărășești – Buzău și retur; R 5071, R 5072: Brazi – Buzău și retur; R 3030: Brașov – București Nord; R 3029: București Nord Gr. B – Brașov; R 3115, R 3116, R 3117, R 3118: Timișoara Nord – Oradea și retur; R 3126, R 3129: Gurahonț – Arad și retur; R 3127, R 3128: Arad – Brad și retur; R 4105, R 4106: Bistrița Nord – Cluj Napoca și retur; R 5002, R 5003, R 5016, R 5017: Buzău – București Nord și retur; R 4331, R 4338: Oradea – Halmeu și retur.

Totodată, alte trenuri Regio care vor fi suspendate sunt: R 4332: Satu Mare – Oradea; R 4401, R 4402, R 4405, R 4406: Satu Mare – Halmeu și retur; R 4502: Siculeni – Brașov; R 4533, R 4536: Târgu Mureș – Războieni și retur; R 2441, R 2443: Târgu Mureș – Sibiu și retur; R 2445, R 2447: Teiuș – Târgu Mureș și retur; R 2560, R 2561: Mediaș – Sibiu și retur; R 2563: Sibiu – Sighișoara; R 2564: Beia Hm – Sibiu; R 2567, R 2568: Sibiu – Sighișoara și retur.

Conform CFR SA, trenurile InterRegio (IR) suspendate începând cu 7 noiembrie 2025, până la noi dispoziții, sunt: IR 1634 și IR 1633: Brașov – București Nord și retur; IR 1661 și IR 1662: București Nord – Iași și retur; IR 1571 și IR 1574: București Nord – Galați și retur; IR 1599 și IR 1590: București Nord – Drobeta Turnu Severin și retur; IR 1531: Timișoara Nord – Baia Mare; IR 1530: Baia Mare – Timișoara Nord (anulat din 8 noiembrie 2025); IR 1532: Satu Mare – Timișoara Nord; IR 1533: Timișoara Nord – Satu Mare (anulat din 10.11.2025); IR 1537 și IR 1539: Timișoara Nord – Oradea și retur; IR 1743 și IR 1744: Arad – Oradea și retur și IR 1745 și IR 1746: Târgu Mureș – Cluj Napoca și retur.

CFR SA subliniază că aceste măsuri au caracter temporar, urmând ca circulația trenurilor să fie reluată imediat ce restanțele vor fi achitate integral. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

ANPIS, campanie de control la nivel național. Se verifică eligibilitatea pentru alocațiile de plasament și indemnizații de sprijin

Publicat

Publicitate

O nouă campanie tematică de control este derulată de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). În perioada octombrie 2025 – noiembrie 2025, ANPIS desfășoară o campanie tematică de control privind verificarea respectării prevederilor art. 55 alin. (2) și (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile legale menționate anterior, tinerii care își continuă studiile pot beneficia, la cerere, de protecție specială până la finalizarea acestora, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

De asemenea, tinerii care nu își continuă studiile, care nu se pot întoarce în familie și se află în risc de excludere socială, pot solicita acordarea unei forme de protecție specială pe o perioadă de până la doi ani, în vederea sprijinirii integrării lor sociale. Acest drept încetează în situația în care tânărul refuză sau pierde, din motive imputabile lui, cel puțin de două ori, un loc de muncă ori o locuință oferită.

Campania tematică de control se desfășoară la nivel național, în baza Planului de control al Inspecției Sociale, aprobat pentru anul 2025 și are ca obiectiv principal, verificarea respectării criteriilor de eligibilitate pentru:

  • acordarea alocației de plasament;
  • acordarea indemnizației lunare de sprijin pentru tinerii care au împlinit 18 ani și beneficiază de prelungirea măsurii de protecție specială, în condițiile legii.

Activitățile de control din cadrul campaniei se vor centra pe două paliere:

  • La nivelul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC), se va verifica îndeplinirea condițiilor legale privind prelungirea măsurii de protecție specială.
  • La nivelul agențiilor teritoriale, se va urmări respectarea condițiilor de eligibilitate pentru acordarea alocației de plasament și a indemnizației lunare de sprijin.

La finalul campaniei, ANPIS va elabora, pe baza rapoartelor transmise de la nivel județean, un Raport tematic național, care va include constatările, concluziile și măsurile dispuse în urma verificărilor efectuate.

Publicitate

Prin această acțiune, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) își reafirmă angajamentul de a asigura respectarea drepturilor copiilor și tinerilor aflați în sistemul de protecție specială, precum și utilizarea corectă și responsabilă a fondurilor publice destinate acestora.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending