Connect with us

Eveniment

26 aprilie – Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)

Publicat

Publicitate

O explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl în 1986 a răspândit un nor radioactiv peste mari părți ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei și Federației Ruse. Aproape 8,4 milioane de oameni din cele trei țări au fost expuși radiațiilor, scrie AGERPRES.

Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistență internațională abia în 1990. În același an, Adunarea Generală a adoptat rezoluția 45/190, solicitând ‘cooperare internațională pentru a aborda și atenua consecințele de la centrala nucleară de la Cernobîl’. Acesta a fost începutul implicării Organizației Națiunilor Unite în redresarea de la Cernobîl. A fost înființat un Grup de lucru pentru a coordona cooperarea la Cernobîl, arată https://www.un.org/.

În 1991, ONU a creat ”Chernobyl Trust Fund”.

Din 1986, familia de organizații ONU și mai multe ONG-uri importante au lansat peste 230 de proiecte diferite de cercetare și asistență în domeniile sănătății, siguranței nucleare, reabilitării, mediului, producției de alimente curate și informației.

În 2002, Națiunile Unite au anunțat o schimbare în strategia Cernobîl, cu un nou accent pe o abordare de dezvoltare pe termen lung. PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare) și birourile sale regionale din cele trei țări afectate au preluat conducerea în implementarea noii strategii. Pentru a oferi sprijin programelor internaționale, naționale și publice care vizează dezvoltarea durabilă a acestor teritorii, în 2009, ONU a lansat Rețeaua Internațională de Cercetare și Informare privind Cernobîlul (ICRIN).

Publicitate

La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care desemna ziua de 26 aprilie drept Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl. În rezoluția sa, Adunarea Generală a recunoscut că, la trei decenii de la dezastru, persistă consecințe grave pe termen lung, iar comunitățile și teritoriile afectate se confruntă în continuare cu nevoi conexe.

Finalizarea amplasării noii structuri de izolare peste vechiul sarcofag a reprezentat o etapă importantă atinsă în 2019, 2,2 miliarde de euro fiind furnizate de peste 45 de națiuni donatoare prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Noua clădire de izolare a fost predată Guvernului Ucrainei pe 10 iulie 2019. Amploarea proiectului, în ceea ce privește cooperarea internațională, îl face unul dintre cele mai importante din domeniul securității nucleare.

Istoria accidentului nuclear de la Cernobîl

Accidentul de la Cernobîl din 1986 a fost rezultatul unei proiectări defectuoase a reactorului, operat de personal insuficient instruit, explică https://world-nuclear.org/. Explozia cu abur și incendiile rezultate au eliberat în mediu cel puțin 5% din miezul radioactiv al reactorului, provocând depunerea de materiale radioactive în multe părți ale Europei.

Doi muncitori ai centralei Cernobîl au murit din cauza exploziei din noaptea accidentului. Printre victime s-au numărat pompierii care au intervenit la incendiile inițiale de pe acoperișul clădirii turbinelor, iar 28 de persoane au murit în următoarele săptămâni, ca urmare a sindromului iradierii acute. Aproximativ 350.000 de persoane au fost evacuate în urma accidentului.

Complexul energetic de la Cernobîl, situat la aproximativ 130 km nord de Kiev, Ucraina, și la aproximativ 20 km sud de granița cu Belarus, cuprindea patru reactoare nucleare. Unitățile 1 și 2 au fost construite între 1970 și 1977, iar unitățile 3 și 4 au fost finalizate în 1983. Alte două reactoare erau în construcție în momentul accidentului. La sud-est de centrală, a fost construit un lac artificial de aproximativ 22 de kilometri pătrați, situat lângă râul Pripiat, un afluent al Niprului, pentru a furniza apă de răcire reactoarelor.

Această zonă a Ucrainei avea o densitate scăzută a populației. La aproximativ 3 km distanță de reactor, în noul oraș Pripiat trăiau 49.000 de locuitori. Orașul vechi Cernobîl, care avea o populație de 12.500 de locuitori, se află la aproximativ 15 km sud-est de complex. Pe o rază de 30 km de la centrala electrică, populația totală era între 115.000 și 135.000 de locuitori la momentul accidentului.

Accidentul a provocat cea mai mare eliberare radioactivă necontrolată în mediu înregistrată vreodată pentru orice operațiune civilă, iar cantități mari de substanțe radioactive au fost eliberate în aer timp de aproximativ 10 zile. Acest lucru a cauzat perturbări sociale și economice grave pentru părți mari ale populației din Belarus, Rusia și Ucraina. Doi radionuclizi, iodul-131, cu durată scurtă de viață, și cesiul-137, cu durată lungă de viață, au cântărit greu în doza de radiații. Se estimează că tot gazul xenon, aproximativ jumătate din iod și cesiu și cel puțin 5% din materialul radioactiv rămas în miezul reactorului Cernobîl 4 (care avea 192 de tone de combustibil) au fost eliberate în urma accidentului. Cea mai mare parte a materialului eliberat s-a depus în apropiere sub formă de praf și resturi, dar materia mai ușoară a fost transportată de vânt peste Ucraina, Belarus, Rusia și, într-o oarecare măsură, peste Scandinavia și Europa.

Orașul Pripiat, unde locuiau operatorii centralei, a fost evacuat pe 27 aprilie 1986. Până pe 14 mai, aproximativ 116.000 de persoane care locuiau pe o rază de 30 de kilometri fuseseră evacuate și ulterior relocate. În anii care au urmat accidentului, alte 220.000 de persoane au fost relocate în zone mai puțin contaminate, iar zona de excludere inițială cu o rază de 30 km (2.800 km2) a fost modificată și extinsă pentru a acoperi 4.300 de kilometri pătrați.

Comitetul științific al Națiunilor Unite pentru evaluarea efectelor radiațiilor atomice (UNSCEAR) a concluzionat că, în afară de aproximativ 5.000 de cazuri de cancer tiroidian (soldate cu 15 decese), ‘nu există dovezi ale unui impact major asupra sănătății publice atribuibil expunerii la radiații, la 20 de ani de la accident’, potrivit sursei citate. Conform unui raport UNSCEAR din 2018, aproximativ 20.000 de cazuri de cancer tiroidian au fost diagnosticate între 1991 și 2015 la pacienți care aveau 18 ani sau mai puțin la momentul accidentului. Raportul afirmă că un sfert din cazuri (5000 de cazuri) s-au datorat ‘probabil’ dozelor mari de radiații și că acest raport a fost probabil mai mare în anii anteriori și mai mic în anii următori. Cancerul tiroidian nu este de obicei fatal dacă este diagnosticat și tratat din timp. Conform raportului, dintre diagnosticele puse între 1991 și 2005, 15 s-au dovedit a fi fatale.

La începutul anilor 1990, aproximativ 400 de milioane de dolari s-au cheltuit pentru îmbunătățirea siguranței reactoarelor rămase de la Cernobîl. Reactorul 3 a funcționat până în decembrie 2000. Unitatea 2 a fost închisă după un incendiu în sala turbinelor în 1991, iar unitatea 1 la sfârșitul anului 1997. Aproape 6.000 de oameni lucrau la centrală în fiecare zi, iar doza lor de radiații s-a încadrat în limitele acceptate la nivel internațional.

Noua structură de siguranță (New Safe Confinement – NSC) pentru sarcofag a fost finalizată în 2017. Structura închisă ermetic are rolul de a permite inginerilor să demonteze de la distanță structura din 1986, care a protejat rămășițele reactorului de intemperii, încă din săptămânile de după accident.

Cernobîl în zilele noastre

Pe 24 februarie 2022, forțele rusești au preluat controlul asupra tuturor instalațiilor centralei nucleare de la Cernobîl. Nivelurile de control ale dozelor de radiații gamma în zona de excluziune a Cernobîlului au fost depășite. Inspectoratul de Reglementare Nucleară al Ucrainei (SNRIU) a anunțat că creșterea nivelurilor de radiații s-a datorat probabil ‘perturbării stratului superior al solului din cauza mișcării unui număr mare de mașini militare grele prin zona de excluziune și a creșterii poluării aerului’. Citirile de radiații de la fața locului au fost evaluate de AIEA ca fiind scăzute și în conformitate cu nivelurile apropiate de nivelurile de fond.

Pe 9 martie 2022, centrala de la Cernobîl a pierdut conexiunea la rețea. SNRIU a transmis că generatoarele diesel de rezervă funcționau și aveau combustibil pentru 48 de ore. Pe 13 martie, Energoatom a raportat că operatorul sistemului de transport Ukrenergo a reușit să repare o linie electrică necesară pentru restabilirea alimentării externe cu energie electrică a Cernobîlului. Amplasamentul urma să fie reconectat la rețea o zi mai târziu, dar Ukrenergo a raportat în dimineața zilei de 14 martie că linia a suferit daune suplimentare ‘din partea forțelor de ocupație’. Mai târziu, pe 14 martie, Ukrenergo a anunțat că alimentarea cu energie electrică externă a fost restabilită, iar la ora 16:45 centrala a fost reconectată la rețeaua electrică a Ucrainei.

Pe 31 martie 2022, controlul asupra amplasamentului a revenit personalului ucrainean. Din ianuarie 2023, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) are o prezență permanentă la toate centralele nucleare ale Ucrainei.

Foto: (c)  SERGEY DOLZHENKO/EPA


Pe 14 februarie 2025, o dronă a lovit acoperișul NSC și a străpuns atât învelișul exterior, cât și pe cel interior din oțel al structurii. AIEA a declarat că nivelurile de radiații din interiorul și exteriorul structurii au rămas normale și stabile. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Continuă lucrările de construcție a A7, Ploiești – Pașcani

Publicat

Publicitate
Până la finalul lunii iunie trebuie deschisă circulația și pe lotul 2 al Autostrăzii Ploiești – Buzău, parte a A7, între localitățile Mizil și Pietroasele (28,35 km).
Până atunci, constructorul bulgar (Trace) care face parte din Asocierea Coni-Trace (româno-bulgară) trebuie să rezolve toate problemele tehnice identificate în șantier.
După deschiderea circulației și pe acest lot, se va putea circula de la București la Pietroasele pe autostradă (aproximativ 110 km).
În luna iunie se vor finaliza și lucrările la podul de la Vadu Pașii peste râul Buzău, care va face posibilă circulația continuă pe autostradă între localitățile Buzău și Focșani.
Asocierea de constructori turci (Nurol – Makyol) va asigura descărcări provizorii în DN2, astfel încât podul de la Vadu Pașii peste râul Buzău să poată fi folosit înainte de finalizarea întregului lot 3 (Pietroasele – Municipiul Buzău) în luna noiembrie 2025.
Practic, până la sfârșitul anului 2025, se va putea circula pe 268 km din cei 319 km ai autostrăzii A7, construită integral prin PNRR.
În cursul anului 2026 vor fi finalizați și ultimii 51 de kilometri din A7, care vor asigura conexiunea cu autostrada A8 în localitatea Pașcani.

Citeste mai mult

Eveniment

Polițiștii din Botoșani au tras pe dreapta un șofer de 35 de ani din Bălușeni, beat criță, care circula pe contrasens

Publicat

Publicitate

Polițiștii din Botoșani au tras pe dreapta, miercuri, un șofer de 35 de ani din comuna Bălușeni, care circula pe contrasens.

În urma testării cu etilotestul, s-a constatat că avea o alcoolemie de 0,90 mg/l în aerul expirat. Bărbatul a fost dus la spital pentru recoltarea de probe biologice, ca să se stabilească exact nivelul de alcool din sânge.

Pe numele lui a fost deschis un dosar penal pentru conducere sub influența alcoolului, iar cercetările continuă.

Citeste mai mult

Eveniment

19 – 25 mai: Săptămâna ȘCOALA ÎN SIGURANȚĂ

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Județean de Poliție Botoșani prin Biroul Siguranța Școlară, împreună cu Inspectoratul Școlar Județean Botoșani și alți parteneri instituționali desfășoară în această săptămână activități tematice de informare, conștientizare și prevenire a  comiterii de fapte antisociale.

 

Activitățile desfășurate sub semnul celei de-a doua ediții a  ”Săptămânii ȘCOALA ÎN SIGURANȚĂ” vor alinia domenii prestabilite de discuții, respectiv:

 

  • prevenirea violenței în mediul școlar
  • prevenirea faptelor de bullying și cyberbullying, precum și cele de criminalitate informatică
  • prevenirea consumului și traficului de droguri, în rândul elevilor
  • prevenirea infracţiunilor la viața sexuală și violarea vieții private

 

În lumina celor prezentate, activitățile s-au desfășurat până în prezent în mai multe unități de învățământ din întregul județ, între care Școala Gimnazială ”Sfântul Nicolae” Botoșani, Școala Gimnazială  nr. 7 Botoșani, Școala Gimnazială ”Leon Dănăilă” Darabani, Școala Gimnazială Manoleasa sau Școala Primară Flondora, iar la întâlnirile polițiștilor cu elevii, cadrele didactice și părinții au fost purtate îndeosebi discuții cu privire la consecințele actelor de violență raportat atât la autor cât și la victimă; probabilitatea adoptării unui comportament violent pe fondul consumului de substanțe interzise a constituit de asemenea unul dintre subiectele dezbaterii.

Publicitate

***

Violența asupra elevilor reprezintă un concept integrator pentru diversele forme de abuz fizic, verbal, emoțional, sexual, neglijare, exploatare sexuală, trafic, violență prin internet, violență de gen, hărțuire sexuală etc. Această formă de violență include violența între egali, respectiv între elevi. De asemenea, violența asupra elevilor cuprinde forme de rele tratamente comise de către adulți aflați în poziție de răspundere, putere ori în relație de încredere cu copilul, care produc vătămare asupra sănătății acestuia și îi pun în pericol dezvoltarea, demnitatea și moralitatea.

Noțiunea de violență presupune utilizarea forței și a constrângerii fizice, psihice sau morale asupra unei persoane care nu dorește să fie tratată în acest mod. De aceea violența implică mereu și agresivitatea sau un comportament agresiv.

Agresivitatea reprezintă o formă de comportament orientat în sens distructiv, care poate cauza prejudicii de natură fizică sau morală altor persoane. Comportamentul agresiv se poate manifesta de la abuzuri verbale – prin cuvinte care jignesc, calomniază;  abuzuri fizice  – lovirea sau alte violențe;  până la distrugerea bunurilor unei persoane.

Siguranța elevilor și a personalului didactic în incinta unităților de învățământ preuniversitar și zona adiacentă acestora constituie una din condițiile fundamentale pentru organizarea unui proces educațional de calitate, performant.

Ca factor de răspundere în asigurarea unui climat corespunzător de siguranță în zona unităților de învățământ, Inspectoratul Județean de Poliție Botoșani prin Biroul de Siguranța Școlară, a desfășurat de la începutul acestui an școlar peste 600 de activități cu caracter de informare și prevenire.

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Șoferi rămași fără permis, după o depășire neregulamentară chiar în fața polițiștilor

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Serviciului Rutier, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pe DE 58, în localitatea Baisa, au observat două autoturisme care s-au angajat în depășirea unor autocamioane, pe un sector de drum cu marcaj longitudinal continuu și în zona de acțiune a indicatorului ”depășirea interzisă”

 

Polițiștii au procedat la oprirea celor două autoturisme, fiind stabilită identitatea conducătorilor auto, respectiv, un bărbat de 67 de ani și o tânără de 24 de ani, ambii din municipiul Botoșani.

 

Cei doi au fost sancționați cu amendă în valoare de peste 1.200 de lei fiecare, iar ca măsură complementară, le-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending