O explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl în 1986 a răspândit un nor radioactiv peste mari părți ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei și Federației Ruse. Aproape 8,4 milioane de oameni din cele trei țări au fost expuși radiațiilor, scrie AGERPRES.
Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistență internațională abia în 1990. În același an, Adunarea Generală a adoptat rezoluția 45/190, solicitând ‘cooperare internațională pentru a aborda și atenua consecințele de la centrala nucleară de la Cernobîl’. Acesta a fost începutul implicării Organizației Națiunilor Unite în redresarea de la Cernobîl. A fost înființat un Grup de lucru pentru a coordona cooperarea la Cernobîl, arată https://www.un.org/.
În 1991, ONU a creat ”Chernobyl Trust Fund”.
Din 1986, familia de organizații ONU și mai multe ONG-uri importante au lansat peste 230 de proiecte diferite de cercetare și asistență în domeniile sănătății, siguranței nucleare, reabilitării, mediului, producției de alimente curate și informației.
În 2002, Națiunile Unite au anunțat o schimbare în strategia Cernobîl, cu un nou accent pe o abordare de dezvoltare pe termen lung. PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare) și birourile sale regionale din cele trei țări afectate au preluat conducerea în implementarea noii strategii. Pentru a oferi sprijin programelor internaționale, naționale și publice care vizează dezvoltarea durabilă a acestor teritorii, în 2009, ONU a lansat Rețeaua Internațională de Cercetare și Informare privind Cernobîlul (ICRIN).
Publicitate
La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care desemna ziua de 26 aprilie drept Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl. În rezoluția sa, Adunarea Generală a recunoscut că, la trei decenii de la dezastru, persistă consecințe grave pe termen lung, iar comunitățile și teritoriile afectate se confruntă în continuare cu nevoi conexe.
Finalizarea amplasării noii structuri de izolare peste vechiul sarcofag a reprezentat o etapă importantă atinsă în 2019, 2,2 miliarde de euro fiind furnizate de peste 45 de națiuni donatoare prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Noua clădire de izolare a fost predată Guvernului Ucrainei pe 10 iulie 2019. Amploarea proiectului, în ceea ce privește cooperarea internațională, îl face unul dintre cele mai importante din domeniul securității nucleare.
Istoria accidentului nuclear de la Cernobîl
Accidentul de la Cernobîl din 1986 a fost rezultatul unei proiectări defectuoase a reactorului, operat de personal insuficient instruit, explică https://world-nuclear.org/. Explozia cu abur și incendiile rezultate au eliberat în mediu cel puțin 5% din miezul radioactiv al reactorului, provocând depunerea de materiale radioactive în multe părți ale Europei.
Doi muncitori ai centralei Cernobîl au murit din cauza exploziei din noaptea accidentului. Printre victime s-au numărat pompierii care au intervenit la incendiile inițiale de pe acoperișul clădirii turbinelor, iar 28 de persoane au murit în următoarele săptămâni, ca urmare a sindromului iradierii acute. Aproximativ 350.000 de persoane au fost evacuate în urma accidentului.
Complexul energetic de la Cernobîl, situat la aproximativ 130 km nord de Kiev, Ucraina, și la aproximativ 20 km sud de granița cu Belarus, cuprindea patru reactoare nucleare. Unitățile 1 și 2 au fost construite între 1970 și 1977, iar unitățile 3 și 4 au fost finalizate în 1983. Alte două reactoare erau în construcție în momentul accidentului. La sud-est de centrală, a fost construit un lac artificial de aproximativ 22 de kilometri pătrați, situat lângă râul Pripiat, un afluent al Niprului, pentru a furniza apă de răcire reactoarelor.
Această zonă a Ucrainei avea o densitate scăzută a populației. La aproximativ 3 km distanță de reactor, în noul oraș Pripiat trăiau 49.000 de locuitori. Orașul vechi Cernobîl, care avea o populație de 12.500 de locuitori, se află la aproximativ 15 km sud-est de complex. Pe o rază de 30 km de la centrala electrică, populația totală era între 115.000 și 135.000 de locuitori la momentul accidentului.
Accidentul a provocat cea mai mare eliberare radioactivă necontrolată în mediu înregistrată vreodată pentru orice operațiune civilă, iar cantități mari de substanțe radioactive au fost eliberate în aer timp de aproximativ 10 zile. Acest lucru a cauzat perturbări sociale și economice grave pentru părți mari ale populației din Belarus, Rusia și Ucraina. Doi radionuclizi, iodul-131, cu durată scurtă de viață, și cesiul-137, cu durată lungă de viață, au cântărit greu în doza de radiații. Se estimează că tot gazul xenon, aproximativ jumătate din iod și cesiu și cel puțin 5% din materialul radioactiv rămas în miezul reactorului Cernobîl 4 (care avea 192 de tone de combustibil) au fost eliberate în urma accidentului. Cea mai mare parte a materialului eliberat s-a depus în apropiere sub formă de praf și resturi, dar materia mai ușoară a fost transportată de vânt peste Ucraina, Belarus, Rusia și, într-o oarecare măsură, peste Scandinavia și Europa.
Orașul Pripiat, unde locuiau operatorii centralei, a fost evacuat pe 27 aprilie 1986. Până pe 14 mai, aproximativ 116.000 de persoane care locuiau pe o rază de 30 de kilometri fuseseră evacuate și ulterior relocate. În anii care au urmat accidentului, alte 220.000 de persoane au fost relocate în zone mai puțin contaminate, iar zona de excludere inițială cu o rază de 30 km (2.800 km2) a fost modificată și extinsă pentru a acoperi 4.300 de kilometri pătrați.
Comitetul științific al Națiunilor Unite pentru evaluarea efectelor radiațiilor atomice (UNSCEAR) a concluzionat că, în afară de aproximativ 5.000 de cazuri de cancer tiroidian (soldate cu 15 decese), ‘nu există dovezi ale unui impact major asupra sănătății publice atribuibil expunerii la radiații, la 20 de ani de la accident’, potrivit sursei citate. Conform unui raport UNSCEAR din 2018, aproximativ 20.000 de cazuri de cancer tiroidian au fost diagnosticate între 1991 și 2015 la pacienți care aveau 18 ani sau mai puțin la momentul accidentului. Raportul afirmă că un sfert din cazuri (5000 de cazuri) s-au datorat ‘probabil’ dozelor mari de radiații și că acest raport a fost probabil mai mare în anii anteriori și mai mic în anii următori. Cancerul tiroidian nu este de obicei fatal dacă este diagnosticat și tratat din timp. Conform raportului, dintre diagnosticele puse între 1991 și 2005, 15 s-au dovedit a fi fatale.
La începutul anilor 1990, aproximativ 400 de milioane de dolari s-au cheltuit pentru îmbunătățirea siguranței reactoarelor rămase de la Cernobîl. Reactorul 3 a funcționat până în decembrie 2000. Unitatea 2 a fost închisă după un incendiu în sala turbinelor în 1991, iar unitatea 1 la sfârșitul anului 1997. Aproape 6.000 de oameni lucrau la centrală în fiecare zi, iar doza lor de radiații s-a încadrat în limitele acceptate la nivel internațional.
Noua structură de siguranță (New Safe Confinement – NSC) pentru sarcofag a fost finalizată în 2017. Structura închisă ermetic are rolul de a permite inginerilor să demonteze de la distanță structura din 1986, care a protejat rămășițele reactorului de intemperii, încă din săptămânile de după accident.
Cernobîl în zilele noastre
Pe 24 februarie 2022, forțele rusești au preluat controlul asupra tuturor instalațiilor centralei nucleare de la Cernobîl. Nivelurile de control ale dozelor de radiații gamma în zona de excluziune a Cernobîlului au fost depășite. Inspectoratul de Reglementare Nucleară al Ucrainei (SNRIU) a anunțat că creșterea nivelurilor de radiații s-a datorat probabil ‘perturbării stratului superior al solului din cauza mișcării unui număr mare de mașini militare grele prin zona de excluziune și a creșterii poluării aerului’. Citirile de radiații de la fața locului au fost evaluate de AIEA ca fiind scăzute și în conformitate cu nivelurile apropiate de nivelurile de fond.
Pe 9 martie 2022, centrala de la Cernobîl a pierdut conexiunea la rețea. SNRIU a transmis că generatoarele diesel de rezervă funcționau și aveau combustibil pentru 48 de ore. Pe 13 martie, Energoatom a raportat că operatorul sistemului de transport Ukrenergo a reușit să repare o linie electrică necesară pentru restabilirea alimentării externe cu energie electrică a Cernobîlului. Amplasamentul urma să fie reconectat la rețea o zi mai târziu, dar Ukrenergo a raportat în dimineața zilei de 14 martie că linia a suferit daune suplimentare ‘din partea forțelor de ocupație’. Mai târziu, pe 14 martie, Ukrenergo a anunțat că alimentarea cu energie electrică externă a fost restabilită, iar la ora 16:45 centrala a fost reconectată la rețeaua electrică a Ucrainei.
Pe 31 martie 2022, controlul asupra amplasamentului a revenit personalului ucrainean. Din ianuarie 2023, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) are o prezență permanentă la toate centralele nucleare ale Ucrainei.
Foto: (c) SERGEY DOLZHENKO/EPA
Pe 14 februarie 2025, o dronă a lovit acoperișul NSC și a străpuns atât învelișul exterior, cât și pe cel interior din oțel al structurii. AIEA a declarat că nivelurile de radiații din interiorul și exteriorul structurii au rămas normale și stabile. AGERPRES
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Vremea va fi mai caldă decât în mod normal pentru această perioadă în primele două zile ale acestei săptămâni, însă se va răci în Ajunul Crăciunului în întreaga țară și vor fi ploi, lapovițe și ninsori, potrivit prognozei pentru următoarele două săptămâni, publicate luni de Administrația Națională de Meteorologie.
În Banat, în primele două zile de prognoză media maximelor termice va fi mai mare decât în mod normal în această perioadă și se va situa în jurul valorii de 8 grade. În data de 24 decembrie temperatura maximă medie va scădea cu 3…4 grade și se va apropia de cea specifică Ajunului Crăciunului. În zilele care vor urma, media temperaturii maxime va avea variații în general între 0 și 4 grade. Media minimelor termice se va situa între 0 și 2 grade, până în dimineața de 25 decembrie, apoi va scădea și va avea valori cuprinse în general între -2 și -5 grade.
Probabilitatea de precipitații va fi mai mare în zilele de 24 și de 25 decembrie când vor predomina ploaia și lapovița și după data de 29 decembrie, când vor fi și intervale cu precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare.
În Crișana, până în data de 25 decembrie, temperaturile se vor menține peste mediile climatologice specifice perioadei. Media maximelor va avea variații între 5 și 8 grade, iar a minimelor între -1 și 2 grade. Va urma o scădere a valorilor termice astfel că în ultimele zile ale lunii decembrie și în primele zile ale lunii ianuarie, media maximelor termice va fi de 0…2 grade, iar a minimelor de -6…-4 grade.
Probabilitatea de precipitații va fi mai mare în jurul zilei de 24 decembrie, când vor predomina ploile, și după data de 30 decembrie, când vor fi intervale cu lapoviță, ninsoare, dar posibil și ploaie.
În Transilvania, temperaturile maxime vor fi în scădere până în data de 24 decembrie, de la o medie de 6 grade în prima zi, până la 2…3 grade în ultima și vor deveni normale pentru această perioadă. Va urma o scădere treptată a valorilor termice astfel că până la finalul intervalului vor fi temperaturi maxime de -2…0 grade și minime de -9….-7 grade.
Publicitate
Probabilitatea de precipitații, mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare, va fi mai mare în jurul datei de 24 decembrie, apoi trecător și în general slab cantitativ, după data de 30 decembrie.
În Maramureș, temperaturile vor fi în scădere treptată, astfel că media maximelor termice va avea valori între 2 și 7 grade în prima săptămână și vor fi de -2…0 grade spre sfârșitul intervalului. Minimele vor fi preponderent negative, iar în unele nopți, media lor va putea coborî sub -5 grade.
Probabilitatea de precipitații, mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare, va fi mai mare în noaptea de 24 spre 25 decembrie, apoi trecător începând cu 29 decembrie.
În Moldova, vremea va intra într-un proces de răcire până în jurul datei de 25 decembrie, când media maximelor termice va putea fi între -3 și -5 grade, iar a minimelor între -7 și -9 grade urmând ca până spre finalul intervalului de prognoză temperatura maximă să se situeze în jurul valorii de 0 grade, iar cea minimă va fi de -7…-5 grade.
Probabilitatea de precipitații va fi mai mare în zilele de 23 și de 24 decembrie (la început ploaie apoi predominant ninsoare) și după data de 1 ianuarie când vor fi posibile mai ales ninsori și lapoviță. În restul intervalului doar izolat vor fi posibile precipitații slabe.
În Dobrogea, până la data de 24 decembrie, media maximelor termice va crește de la 5 grade în prima zi, la 8…9 grade în ultima, iar a minimelor de la 2 la 4 grade. În jurul zilei de 25 decembrie se va răci cu aproximativ 6…7 grade, apoi media maximelor termice se va situa între 2 și 6 grade, iar cea a minimelor între -4 și 0 grade.
Probabilitatea de precipitații va fi mai mare între noaptea de 23 spre 24 decembrie și 24 spre 25 decembrie, când vor fi ploi la început, apoi și lapoviță și posibil ninsoare și din nou după ziua de 1 ianuarie când vor fi intervale cu precipitații mixte.
În Muntenia, în primele trei zile de prognoză valorile termice se vor menține peste mediile climatologice specifice perioadei, media maximelor se va situa în jurul valorii de 5 grade, iar a minimelor va fi de 1…2 grade. În data de 25 decembrie se va răci cu aproximativ 6 grade, apoi tendința generală a temperaturilor va fi de ușoară creștere, cu o medie a maximelor între 0 și 5 grade și a minimelor între -3 și -7 grade.
Probabilitatea de precipitații sub formă de ploaie, lapoviță și ninsoare va fi mai mare începând din noaptea de 23 spre 24 decembrie și până în 25 decembrie, apoi după data de 30 decembrie.
În Oltenia, până în jurul datei de 24 decembrie media maximelor termice va fi de 4…6 grade, iar a minimelor de 1…2 grade. Va urma o răcire cu 4…5 grade, iar după data de 26 decembrie este posibil ca media maximelor să varieze între 1 și 5 grade, iar a minimelor între -2 și -7 grade.
Vor fi precipitații sub formă de ploaie la început, apoi mai ales lapoviță și ninsoare, în 24 și în 25 decembrie, apoi după data de 1 ianuarie. În restul intervalului precipitațiile nu vor lipsi în totalitate, ci vor fi trecătoare și pe suprafețe mici.
La munte, media, atât a maximelor termice cât și a minimelor, va fi preponderent negativă. Media maximelor va putea scădea în unele nopți, cu probabilitate mai mare în a doua săptămână, sub -6 grade, iar a minimelor sub -11 grade.
Precipitații, mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare, vor fi pe arii mai extinse în 24 și în 25 decembrie și după data de 1 ianuarie. În restul intervalului acestea vor apărea trecător și pe suprafețe mai mici.
Estimarea evoluției valorilor termice și a precipitațiilor în intervalul 22 decembrie 2025 – 4 ianuarie 2026 este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată), precizează ANM. AGERPRES
Impozitul pe mașinile hibride, din 2026. Costurile pentru cei care doresc să cumpere sau dețin autoturisme hibride cresc de anul viitor, scrie alba24.ro.
Modificările din legislație introduc un nou model de calcul al impozitului și se elimină unele facilități fiscale.
Prin Ordonanța de Urgență 78/2025 au fost revizuite prevederile stabilite anterior prin Legea 239/2025, inclusiv structura tabelului de calcul.
Măsura reflectă o schimbare clară de abordare din partea statului față de tratamentul fiscal al vehiculelor hibride, considerate până acum o opțiune avantajoasă din punct de vedere al taxelor, scrie economedia.ro, citată de Mediafax. Analiza a fost realizată de Anamaria Chiru, consultant fiscal și Tax Partner la Dobrinescu Dobrev SCA.
Cât crește impozitul pe mașinile hibride, din 2026
Aceasta arată că pentru un autoturism hibrid cu motor de 2.499 cmc impozitul anual urcă de la aproximativ 76 lei la peste 953 lei. În plus, reducerea de 95% oferită anterior de multe autorități locale, care cobora impozitul la circa 50 lei, nu mai este valabilă.
O modificare esențială vizează modul de exprimare a impozitului. Dacă înainte acesta se calcula „lei/auto”, noua ordonanță stabilește formula „lei/200 cm³” pentru hibridele cu emisii de CO₂ mai mari de 50 g/km. Rezultatul este o creștere automată a valorii finale de plată.
Publicitate
Pentru hibridele cu emisii de CO₂ de maximum 50 g/km, reducerea fiscală nu mai poate depăși 30%. Acest lucru înseamnă că proprietarii vor achita cel puțin 70% din impozitul standard. În exemplul analizat, suma anuală ajunge la aproximativ 667 lei.
Cheltuieli mai mari
Chiar și după majorare, impozitul pentru un hibrid rămâne ușor mai mic decât pentru un autovehicul convențional cu aceeași cilindree. Un model Euro 4 ar plăti peste 1.100 lei pe an, iar unul Euro 6 în jur de 972 lei. Totuși, diferențele sunt mult mai mici față de avantajul fiscal de până acum.
Noile reglementări vor crește cheltuielile de întreținere pentru mașinile hibride și ar putea influența alegerile viitorilor cumpărători. Consultanții fiscali subliniază că aceste modificări indică o schimbare de direcție din partea statului, prin reducerea stimulentelor acordate acestui tip de vehicul.
O persoană a ajuns la spital în urma unui accident rutier care s-a produs, în urmă cu puțin timp, în localitatea Sulița. În eveniment au fost implicate două autoturisme.
La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, precum și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.
Aceștia au constatat faptul că nu erau persoane încarcerate. O femeie, în vârstă de 36 de ani, a fost rănită, fiind preluată de echipajul SAJ și transportată la spital pentru îngrijiri de specialitate.
Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor și au deconectat bornele bateriilor.
Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Botoșani a efectuat o nouă tranșă de plăți pentru 28.601 de beneficiari ai tichetului de energie, reprezentând sprijin acordat conform OUG nr. 35/2025 privind introducerea unui mecanism de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică aflați în situația de sărăcie energetică pentru achitarea facturilor de energie electrică aferente lunii noiembrie 2025.
Valoarea totală a acestor plăți este de 1.430.050 de lei.
Beneficiarii se pot prezenta la oficiile poștale cu factura emisă de furnizorul de energie și pot utiliza banii pentru plata consumului de energie electrică din această perioadă.
Sprijinul financiar se acordă până la 31 martie 2026, astfel că cererile pentru tichetul de energie se pot depune oricând, online (EPIDS) sau fizic, la primării și oficiile poștale. La achitarea facturii în oficiile poștale nu trebuie prezentat tichetul, ci factura emisă de furnizorul de energie electrică.
Pentru informații suplimentare și asistență privind procesul de solicitare și utilizare a tichetului de energie, beneficiarii pot contacta Call-center-ul ANPIS la 021.9309.