Connect with us

Eveniment

25 octombrie, Ziua Armatei României, sărbătorită cu fast la Botoșani. Semnificații istorice și evenimente

Publicat

Publicitate

La Botoșani, la fel ca în toate localitățile din România, a fost sărbătorită astăzi Ziua Armatei României. În fiecare an, sărbătoarea care are loc 25 octombrie este marcată prin arborarea Drapelului naţional la sediile instituţiilor militare, ridicarea Marelui Pavoaz la bordul navelor militare maritime şi fluviale şi prin organizarea de ceremonii militare şi activităţi comemorative în garnizoanele din ţară, în teatrele de operaţiuni şi în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai Apărării.

Și militarii români din teatrele de operaţiuni sărbătoresc, de asemenea, Ziua Armatei României prin organizarea unor ceremonii militare, la care sunt invitaţi şi reprezentanţi ai statelor partenere.

În municipiul Botoșani, activitățile au debutat la ora 09.30, la Bustul general Gheorghe Avramescu, din Piața G-ral Gheorghe Avramescu – Biblioteca județeană – cu depuneri de coroane de flori, același lucru fiind făcut și de la ora 09.45, la Bustul colonel Victor Tomoroveanu, din strada Ștefan Luchian, nr. 23.

Momentul culminant al manifestării s-a consumat de la  ora 10.00, la Monumentul Eroilor Botoșăneni din cel de-al Doilea Război Mondial – din strada Cuza Vodă, unde a avut loc o ceremonie militară și religioasă de depuneri de coroane și jerbe de flori.

La manifestări au participat oficialitățile județului Botoșani, dar și aleși locali și parlamentari:

Publicitate

Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959.

La 25 octombrie 1944, odată cu eliberarea oraşului Carei, se atingea obiectivul major al momentului întoarcerii armelor de la 23 august 1944, respectiv, acela al eliberării întregului teritoriu de sub ocupaţia germano-maghiară şi anularea consecinţelor dictatului de la Viena din 30 august 1940, potrivit http://www.cmilaicuza.ro/.

Semnificațiile datei de 25 octombrie

Luptele eroice purtate de Armata Română, cu sprijinul forţelor sovietice, pentru eliberarea părţii de nord-vest a ţării au fost încununate de succes la 25 octombrie 1944, când inamicul a fost împins peste frontierele naţionale. Primul oraş românesc eliberat a fost Sfântu Gheorghe, la 8 septembrie. Au urmat: Târgu Mureş la 28 septembrie, Clujul la 11 octombrie şi Oradea în 12 octombrie.

Astfel, s-a lansat operaţiunea armată de eliberare a ţinutului sătmărean şi reintegrarea acestuia sub stăpânire românească. Luptele pentru oraşul Satu Mare au început la 24 octombrie 1944, când Divizia 11 infanterie din Corpul 2 armată a cucerit mai multe poziţii importante în apropierea oraşului.

Un prim atac a fost respins de unităţile germano-maghiare, ofensiva fiind reluată în cursul nopţii de 24/25 octombrie. În zorii zilei de 25 octombrie, prin arborarea tricolorului românesc în centrul oraşului s-a consemnat şi trecerea „ultimei brazde de pământ românesc”, potrivit comunicatului oficial. În aceeaşi zi, a fost atinsă şi vechea frontieră româno-maghiară, în apropierea satului Urziceni, încheindu-se astfel acţiunea de eliberare a Ardealului de Nord, potrivit http://www.cmilaicuza.ro/.

Lupte importante

Efortul depus în slujba cauzei coaliţiei Naţiunilor Unite de înfrângere definitivă a Germaniei naziste a însemnat continuarea luptelor pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei. Însemnate au fost luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei, desfăşurate timp de cinci luni, în care au fost folosite forţe semnificative, respectiv 17 divizii de infanterie, munte, cavalerie şi artilerie antiaeriană, Corpul 1 aerian, Brigada de căi ferate, Regimentul 2 care de luptă şi alte unităţi şi formaţiuni militare, cu un total de 248.430 militari. Au pătruns peste 400 de km în teritoriul inamic, au forţat 4 cursuri mari de apă (Hron, Nitra, Vah şi Morava), au traversat prin lupte grele 10 masive muntoase, eliberând 1.722 de localităţi, între care 31 de oraşe.

Eforturile de luptă ale Armatei Române au continuat în aprilie şi mai 1945 pe teritoriul Austriei, în sprijinul unităţilor de luptă sovietice. Regimentul 2 de luptă s-a angajat eroic în luptele din jurul localităţilor Hohenruppersdorf, Schrick, Wilfersdorf, Mistelbach, Aspern, Zistersdorf, Poysdorf etc. până în apropierea Vienei. Totodată, în spaţiul austriac şi-au adus aportul şi subunităţi ale Grupului operativ al Brigăzii române de căi ferate, care au participat la reconstrucţia sau repararea de poduri pe diverse tronsoane de comunicaţii, la sporirea capacităţii de garare a unor staţii de cale ferată etc., conform lucrării „Istoria Militară a Românilor” (Editura Militară, Bucureşti, 1992).

Câștigarea războiului – 1945

Înfrângerea Germaniei şi declararea victoriei la 9 mai 1945 a găsit Armata Română în prima linie de luptă alături de forţele Naţiunilor Unite. Data de 12 mai 1945 reprezintă momentul de încheiere a efortului extraordinar depus de Armata Română pentru câştigarea războiului.

În campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial, efortul de război al Armatei Române a implicat dislocarea pe front a aproximativ 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 şi-au pierdut viaţa, aproape 60.000 au fost daţi dispăruţi, iar peste 330.000 au fost răniţi în luptă, notează www.mapn.ro.

Misiuni internaționale

Armata României participă cu efective la diverse misiuni internaţionale de sprijinire a păcii sau umanitare, şi de combatere a terorismului. Misiunile sunt desfăşurate sub egida NATO, UE şi ONU, sau fac parte din angajamente de tip coaliţie internaţională. În prezent, 353 de militari români sunt implicaţi în misiuni internaţionale, conform http://www.defense.ro/misiuni-internationale-1.

Prima acţiune de luptă a Armatei României în afara graniţelor naţionale, de după 1990, a început la 8 martie 1996, alături de contingente ale armatelor statelor membre NATO şi partenere, în teatrul de operaţiuni din Bosnia-Herţegovina, cu Batalionul 96 Geniu. În 2000, Armata României a început participarea la misiunea NATO KFOR din provincia Kosovo, cu personal de stat-major şi, ulterior, cu subunităţi specializate, de nivel companie.

Din anul 2002 şi până la data de 27 iunie 2021, peste 32.000 de militari români, provenind din toate structurile luptătoare ale Forţelor Terestre, Aeriene, Navale, Forţelor pentru Operaţii Speciale şi structurilor de Informaţii Militare, au participat la misiuni şi operaţii internaţionale în teatrul de operaţii din Afganistan. În ianuarie 2002, primele efective de militari români – un pluton de poliţie militară, o aeronavă C130 Hercules şi ofiţeri de legătură au fost dislocaţi în Afganistan, în cadrul operaţiei ISAF, iar în luna iulie 2002, a fost dislocat în teatrul de operaţii Afganistan primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului naţional după cel de Al Doilea Război Mondial. În perioada 1 mai-27 iunie 2021, 640 de militari români din teatrul de operaţiuni afgan au fost repatriaţi, după ce NATO a hotărât retragerea trupelor din teatrul de operaţiuni, la încheierea misiunii Resolute Support, potrivit www.mapn.ro.

De asemenea, România a participat, cu 838 de militari, între iulie 2003-31 iulie 2009, la eforturile internaţionale pentru stabilizarea Irakului, atât în cadrul Forţei Multinaţionale (MNF-I), cât şi în cadrul misiunii NATO de instruire a forţelor de securitate irakiene (NTM-I).

În cadrul misiunilor din teatrele de operaţiuni, 30 de militari români şi-au pierdut viaţa în acţiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniţi.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (368)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

„România literară”  nr. 27-28 din 27 iunie 2025. Vasile Spiridon, la rubric sa „Istorie literară”,  publică eseul „Sentimente și resentimente” cu referire la Mihai Eminescu. Eseul este construit pornind de la conceptul (modelul) de „anxietate a influenței” a lui Harold Bloom. Într-o descriere a  cărții cu același titlu, editura „Cărturești” explică:  Anxietatea influenței ne arată însă că, înainte de a-și elabora teza canonului, Harold Bloom a creat o teorie a influenței, o influență care nu se stabilește între persoanele autorilor, ci între operele lor si între interpretările inevitabil inexacte, pe care și le fac unii altora în încercarea de a deschide un spațiu al propriei originalități. Este vorba, așadar, de o veritabilă teorie a intertextualitații, care de la publicarea ei incoace a avut un enorm impact asupra deconstrucției și teoriei literare poststructuraliste, în ciuda faptului ca Bloom a avut grija să nu se plaseze în nicio „tabără“ a criticii”.  Pornind de aici, Vasile Spiridon adaugă: „Chiar dacă Harold Bloom se referă în cartea sa „Anxietatea influenței” la creația poetică, acest mecanism cultural și psihologic poate fi aplicat deopotrivă criticilor și istoricilor literari atâta timp cât nu se încalcă logica de bază a funcționării modelului respectiv”.  Modelul, vizând critica  privindu-l pe Eminescu, este pliat de Vasile Spiridon pe două atitudini critice: de la critici cu orientări de dreapta și de la cei cu orientări de stânga. Astfel că: 1) „criticii și istoricii literari cu orientare de dreapta care se raportează mereu la moștenirea eminesciană și la excepționalismul românesc, relația cu poetul national nu presupune doar atingerea unuia sau a mai multor aspect prin lecturi critice, ci și o critică de identificare metafizică și culturală cu autoritatea sa transcendentală. Ei încearcă să reinterpreteze opera eminesciană în cheie naționalistă  erxtrem(ist)ă, în maniere critice care  îi falsifică sau îi amputează acesteia sensurile originare; 2) criticii literari de orientare stângistă „spun că precursorul nu trebuie doar iubit, cât și înfruntat. De o parte, sentimente, de alta –resentimente, în repoziționările simbolice pentru inventarea propriei legitimități. Pentru ei, eminescianismul nu reprezintă o esență culturală, ci un construct ideologic ce trebuie izolat față de valorile maximaliste ale canonicității curente. Dar, chiar și în condițiile contestării și ale demitizării, Eminescu rămâne obiect de proiecție central canonică. Criticii progresiști simt nevoia demitizărilor, a recontextualizărilor ideologice și a contestării canonului literar eminescocentric.  Numai că refuzul de a admira sau de a se retrage în conul de umbră al modelului  reprezintă tot o formă de a accepta, prin reacție… adversă, existența unei anxietăți a influenței”.

Eseul lui Vasile Spiridon se închide cu un punct de vedere personal: „Cu toate acestea, în fața aplicării grilelor ideologice excesive de ambele  direcții – din partea dreptei mitologizante și din partea stângii demitizante – , o reîntoarcere la primatul esthetic nu ar putea să însemne decât un act de ingeniozitate interpretativă.  Dar nu trebuie să ne închipuim totuși că, dacă se practică o astfel de critică în care să primeze esteticul, anxietatea influenței nu ar mai persista. Iar aceasta din simplul motiv că au existat anterior astfel de grille de lectură critică modelizante pentru un asemenea tip de discurs”.

„România literară”  nr. 27-28 din 27 iunie 2025. Gellu Dorian răspunde la întrebarea lui Cristian Pătrășconiu „cel mai îndepărttat loc de ceea ce înseamnă pentru dumneavoastră acasă”. Ce mai spune botoșăneanul nostru: 1) „Au urmat alte zece călătorii în  Statele Unite ale Americii.. Aș fi putut rămâne acolo. Nu am rămas din cauza acelui sindrom numit „dorul de casă”. Ultimelele zile, până la plecarea spre casă, mi se păreau de fiecare data nesfârșite și nu-mi explicam de ce doream atât de mult să mă întorc”; 2) „Cel mai straniu loc, de ar fi să aleg unul, din acest punct de vedere, ar fi undeva în nordul Iutlandei, unde am ajuns prin 1995. În romanul meu „Împotriva nostră”, am descries câteva aspect din acel spațiu, în care civilizația este la ea acasă cum se spune, iar traiul este unul asigurat, dacă ești dispus să intri în modul acela de viață”; 3) „Stranietatea este peste tot unde nu te simți acasă, oricât de bine ar fi acolo.  Acasă, însă, în ultima vreme, pare a se așeza acea straneitate, în care sufletul tău se încarcă de nostalgia liniștii în care ai fost învățat să trăiești. Depinde de tine cum știi să îmblânzești staneitatea, pentru a avea liniște și libertate oriunde te-ai afla”.

Citeste mai mult

Eveniment

Val de căldură și instabilitate în toată România. Temperaturi ridicate și episoade de furtuni în nordul Moldovei

Publicat

Publicitate

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anunță o săptămână cu vreme extrem de călduroasă în cea mai mare parte a țării, inclusiv în nordul Moldovei. La Botoșani și în județele învecinate, temperaturile maxime vor urca frecvent peste 33–34 de grade Celsius, cu disconfort termic accentuat, dar și cu perioade de instabilitate atmosferică, cu ploi torențiale, descărcări electrice și grindină, relatează agerpres.ro.

Potrivit prognozei detaliate emise de ANM, în intervalul 14 iulie, ora 9:00 – 15 iulie, ora 9:00, vremea va fi călduroasă în aproape toate regiunile. În Moldova, inclusiv în județul Botoșani, sunt așteptate temperaturi maxime cuprinse în general între 27 și 37 de grade, cu valori mai mari în sudul regiunii. Disconfortul termic va fi resimțit mai ales în sudul Moldovei, unde se va atinge pragul caniculei, însă și în nordul Moldovei indicele temperatură-umezeală (ITU) va fi apropiat de 80 de unități în zilele cele mai fierbinți.

Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate și perioade cu averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului, în special după-amiaza și seara. Local, inclusiv în Botoșani și împrejurimi, ploile pot avea caracter torențial și pot acumula peste 15–20 litri/mp, fiind posibile și căderi de grindină.

Pentru intervalul 15 iulie, ora 9:00 – 16 iulie, ora 9:00, vremea rămâne caniculară pe arii extinse în sudul Moldovei, însă și în nordul Moldovei, inclusiv la Botoșani, se vor înregistra temperaturi maxime frecvent între 28 și 34–35 de grade, cu nopți tropicale în unele localități. ITU va atinge sau depăși ușor pragul critic de 80 de unități în regiunile sudice și pe alocuri în cele estice, iar în nordul Moldovei se va menține ridicat, accentuând senzația de disconfort.

Vor fi perioade cu instabilitate atmosferică, manifestată prin înnorări accentuate, averse torențiale, descărcări electrice și intensificări ale vântului, în special în zonele subcarpatice și la câmpie. Pe suprafețe restrânse, cantitățile de apă vor fi însemnate și vor fi posibile căderi de grindină.

Pentru intervalul 16 iulie, ora 9:00 – 17 iulie, ora 9:00, valorile termice vor începe să scadă ușor și în nordul Moldovei, însă vremea se va menține călduroasă, cu maxime de până la 32–33 de grade la Botoșani. Disconfortul termic va rămâne ridicat local, iar ITU se va menține în jurul pragului critic. În același timp, instabilitatea atmosferică va fi mai pronunțată în jumătatea nordică a Moldovei, cu înnorări temporar accentuate, averse posibil torențiale, descărcări electrice și intensificări de vânt. Local, vor fi cantități mai însemnate de apă și condiții de grindină.

Publicitate

Pentru perioada 17 iulie – 20 iulie, meteorologii estimează temperaturi apropiate de cele normale perioadei, cu maxime între 25 și 32 de grade în nordul Moldovei. Totuși, nu vor lipsi perioadele cu averse, în special la deal și la munte, dar și local în zonele mai joase.

Meteorologii avertizează locuitorii să se pregătească pentru alternanțe de caniculă și furtuni de vară, cu disconfort termic accentuat în orele de vârf, dar și riscuri asociate fenomenelor extreme, cum ar fi vijelii și grindină, în perioadele de instabilitate atmosferică.

Citeste mai mult

Eveniment

ISU Botoșani: „Siguranța nu intră în vacanță”. Pompierii – eroii zilei în Tabăra din pridvorul satului de la Siliștea

Publicat

Publicitate

Pompierii botoșăneni au fost, astăzi, în mijlocul copiilor din Tabăra din pridvorul satului, organizată de Parohia „Izvorul Tămăduirii” din Siliștea, comuna Stăuceni, aducând nu doar autospeciale și echipamente impresionante, ci mai ales lecții importante de viață și siguranță.

Copiii au aflat cum arată o zi din viața unui pompier și cât de importantă este pregătirea pentru a face față situațiilor de urgență. Salvatorii le-au vorbit despre misiunile de zi cu zi, despre curaj, responsabilitate și solidaritate – valori care stau la baza acestei profesii.

Pentru ca informațiile să fie ușor de înțeles și reținut, le-au oferit sfaturi concrete despre cum să evite pericolele și cum să se comporte în situații care le pot pune viața în pericol:

▪️ nu vă jucați cu focul: chibriturile, brichetele și lumânările pot provoca incendii;

▪️ nu atingeți prizele sau aparatura electrică – riscul de electrocutare este real;

▪️ nu urcați în copaci aflați lângă fire electrice și nu vă apropiați de cabluri căzute la pământ;

Publicitate

▪️ evitați căile ferate electrificate și vagoanele – pot fi mortale;

▪️ mergeți la scăldat doar în locuri supravegheate și nu intrați în apă dacă nu știți să înotați.

Le-au explicat și cum trebuie să reacționeze în caz de incendiu, cutremur sau dacă cineva are nevoie de ajutor medical.

Atracția principală a fost, desigur, autospeciala de stingere cu apă. Copiii au văzut cum funcționează echipamentele, au urcat în autospecială, au probat costumele de protecție și au ținut furtunul sub presiune, simulând stingerea unui incendiu imaginar – o experiență care i-a făcut să se simtă, pentru câteva momente, adevărați pompieri.

La final, au participat la un traseu aplicativ inspirat din concursul „Cel mai puternic pompier”. Au alergat, au cărat echipamente și au arătat că, deși mici, au voință și determinare.

Activitatea s-a desfășurat în cadrul protocolului de colaborare dintre Arhiepiscopia Iașilor și ISU Botoșani și a avut ca scop educarea și apropierea celor mici de valorile prevenției și ale salvatorilor.

Pompierii nu sunt doar cei care sting incendiile. Ei sunt cei care salvează vieți, care dau un exemplu de curaj și care, astăzi, au fost eroii copiilor din tabără.

Citeste mai mult

Economie

Avaria de la rețeaua de apă din Cătămărăști Deal: Întreruperea furnizării apei se prelungește cu încă 24 de ore

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani anunță că va prelungi cu încă 24 de ore întreruperea furnizării apei potabile pe strada Zambilelor din localitatea Cătămărăști Deal, comuna Mihai Eminescu, din cauza “complexității lucrărilor” necesare pentru remedierea unei avarii majore.

Potrivit companiei, începând din această seară, 13 iulie, ora 21:00, alimentarea cu apă va rămâne oprită, fiind nevoie de intervenții suplimentare la conducta din material PEHD, cu diametrul de 110 mm.

Reprezentanții operatorului explică faptul că pentru remedierea completă a avariei este necesară spargerea unei porțiuni de beton dur, lucru care impune utilizarea unui utilaj specializat deja solicitat.

„Echipa de intervenție va continua lucrările în regim de urgență pentru reluarea furnizării apei potabile în cel mai scurt timp posibil. Nova Apaserv își cere scuze pentru disconfortul creat locuitorilor și mulțumește pentru înțelegere”, a transmis operatorul de apă de la Botoșani.

 

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending