Connect with us

Eveniment

25 mai – Ziua Internațională a Copilului Dispărut și Exploatat Sexual

Publicat

Publicitate

7.572 de sesizări, privind disparițiile de copii au fost rezolvate de polițiștii structurilor de investigații criminale, în perioada aprilie 2021 – aprilie 2022. De asemenea, specialiștii în prevenirea criminalității au desfășurat peste 4.000 de activități, în cadrul campaniilor de prevenire a disparițiilor de minori.

În perioada 30.04.2021 – 20.04.2022, la nivelul Poliției Române, au fost înregistrate 7.577 de sesizări privind disparițiile de copii, în aceste cauze fiind dispusă căutarea, atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Dintre aceste sesizări, 259 se refereau la copii cu vârste până la 10 ani, 2.003 cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani și 5.315 minori mai mari de 14 ani. Menționăm că numărul sesizărilor nu reprezintă numărul copiilor dispăruți, deoarece același copil poate fi semnalat de mai multe ori într-un interval de timp ca fiind dispărut.

Majoritatea copiilor dispăruți sunt găsiți de polițiști în primele 24-48 de ore de la primirea sesizării. Astfel, în perioada de referință, au fost rezolvate 7.572 de sesizări.

Totodată, de la declanșarea războiului în Ucraina, Asociația Telefonul Copilului a fost informată de Missing Children Europe și de organizația neguvernamentală ucraineană Magnolia în legătură cu dispariția unor copii ucraineni. Cazurile semnalate au fost transmise către Poliția Română, conform parteneriatului încheiat între cele două entități, iar cei trei copii au fost identificați pe teritoriul României, aflându-se acum în siguranță.

De asemenea, prin structurile de cercetare și prevenire a criminalității, au fost desfășurate peste 4.000 de activități preventive, în cadrul campaniilor de prevenire a disparițiilor de copii, la nivel național.

„Mami, tu știi unde este copilul tău?, Sărbătorile se petrec în familie și Împreună pentru siguranța copiilor” sunt doar câteva slogane prin intermediul cărora polițiștii specializați în prevenirea criminalității s-au întâlnit cu peste 150.000 de copii beneficiari și 50.000 de adulți (părinți, bunici, tutori legali sau cadre didactice).

Publicitate

Obiectivele campaniilor de prevenire au urmărit conștientizarea minorilor asupra riscurilor la care se expun atunci când pleacă de acasă ori din centrele de ocrotire și informarea părinților și tutorilor legali despre necesitatea menținerii unei relații strânse cu copiii și a unei bune comunicări pentru rezolvarea divergențelor și problemelor specifice vârstei lor.

De asemenea, la nivelul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității a fost realizat Studiul privind disparițiile de minori: o viziune tripartită asupra plecărilor voluntare, care a îmbinat analiza statistică a datelor înregistrate la nivelul Direcției de Investigarea a Criminalității, coroborat cu partea de anchetă socială pe bază de interviu, în vederea conturării unei viziuni de interior asupra acestor fapte. În acest sens, au fost realizate interviuri cu reprezentanții tuturor actorilor instituționali implicați în cazuistică: polițiști, lucrători din centrele de ocrotire și protecție, respectiv D.G.A.S.P.C. (psihologi, asistenți maternali, manageri de caz), respectiv minori cu recurență în ceea ce privește părăsirea acestor centre.

Conform studiului menționat, printre cauzele generale care au dus la înregistrarea disparițiilor, se regăsesc: lipsa de atenție sau de interes/neglijare fată de nevoile copilului aflat în dezvoltare, astfel încât copiii se simt nedoriți sau ignorați; lipsa de control a situației școlare a copiilor, în ceea ce privește frecvența la cursuri şi interesul pentru studiu arătat de copii; rigiditatea regulilor de conviețuire, lipsa de comunicare în familie sau în central de ocrotire, modele de comportament disfuncționale receptate, lipsa interesului pentru studii, practicarea cerșetoriei, lipsa de organizare a vieții, rezolvarea conflictuală a diferendelor, antecedente penale ale membrilor familiei, consum frecvent de alcool al unora dintre membrii familiei; starea materială precară, care determină neglijarea funcției de educație a familiei şi plasarea ei la periferia preocupărilor față de copii, spiritul de aventură etc.

În pandemie, prevenirea părăsirii voluntare a domiciliului de către minori a reprezentant un procentaj semnificativ pentru situațiile de consiliere psihologică și juridică oferite de Asociația Telefonul Copilului. 31,25% dintre copiii care au contactat serviciile de consiliere psihologică și juridică oferite de Asociația Telefonul Copilului au menționat părăsirea voluntară a domiciliului drept soluție pentru evadarea din situațiile de neînțelegere cu părinții, iar 19,9% au menționat problemele sentimentale drept justificare pentru gestul lor.

Reamintim că, în România, funcționează numărul unic european pentru semnalarea copiilor dispăruți – 116.000, gestionat de Asociația Telefonul Copilului, care, alături de alte 31 de organizații europene, reprezintă Federația Europeană pentru copiii dispăruți și exploatați sexual Missing Children Europe.

Acest număr poate fi folosit pentru semnalarea dispariției unui copil de orice cetățean care se află pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Primul an de mandat al lui Valeriu Iftime: Realitatea unui an DEZASTRUOS prezentat ca „Viziune strategică”

Publicat

Publicitate

Consiliul Județean Botoșani anunță cu surle și trâmbițe „Raportul de Activitate 2024–2025 – Un an de viziune strategică”. În realitate, documentul este mai degrabă un exercițiu de PR decât o prezentare onestă a rezultatelor. Iar primul an de mandat al președintelui Valeriu Iftime – cel mai mare afacerist al județului – a fost, în practică, unul marcat de blocaje, proiecte amânate și zero investiții care să crească condițiile de trai ale populației.

Un raport de intenții, nu de realizări

Deși documentul se prezintă ca fiind un „raport de activitate”, peste 80% din conținut enumeră intenții, idei, viitoare studii de fezabilitate, demersuri și corespondențe. În locul unor rezultate concrete, apar formulări vagi: „identificarea soluțiilor de finanțare”, „demersuri”, „relansare”, „începerea procesului de…”, „incluse în planurile Transgaz”.

Cu alte cuvinte, după un an, deși este condus de o minte sclipitoare în afaceri, la Consiliul Județean Botoșani nu există niciun proiect strategic început fizic. Nici un drum nou modernizat, nici un kilometru de rețea de apă funcțională în plus, nici o lucrare majoră pornită. Doar promisiuni.

Drumuri strategice: hărți, nu asfalt

Comunicatul enumeră o listă impresionantă de drumuri expres, conexiuni, variante ocolitoare. În realitate: nu vedem niciun SF finalizat, niciun proiect cu finanțare clară, niciun șantier deschis, niciun termen realist. Totul rămâne în faza schițelor și a PR-ului, cu zero impact asupra mobilității județului. Încă ne mirăm că s-au găsit bani pentru drumul de la Hănești la Borolea…

Publicitate

Apă: promisiuni reciclate, probleme nerezolvate

Sectorul apei rămâne cel mai mare eșec al administrației Iftime. Deși comunicatul vorbește despre „reorganizare”, botoșănenii au trăit un an de avarii în lanț, localități întregi fără apă, rețele depășite și un scandal permanent între populație și operatorul Nova Apaserv SA. Evdent și „deblocarea proiectului de 159 de milioane de euro” apare în fiecare discurs politic la fel ca și la alții în ultimii cinci ani, fără ca lucrările să avanseze.

Gaz: doar desen pe hârtie

Pe mai departe magistralele anunțate sunt doar introduse în planul de dezvoltare, fără finanțare și fără un calendar realist. Comunitățile din nordul județului nu au câștigat nimic concret în acest an.

Energie electrică: proiecte care nici măcar nu depind de CJ Botoșani

Implementarea liniei 400 kV Suceava–Bălți este un proiect al Transelectrica și al partenerilor externi, nu al Consiliului Județean. CJ Botoșani doar se asociază retoric la un proiect deja planificat la nivel național.

Conectivitate administrativă: o formulă vagă pentru lipsă de rezultate

„Conectivitate administrativă” este probabil cel mai neclar capitol al raportului, fără indicatori, fără realizări, fără exemple concrete. Este un paragraf de umplutură pentru a da impresia unei direcții inexistente.

Sondajul – un paravan pentru lipsa investițiilor

Comunicatul invocă un „sondaj” care confirmă că botoșănenii sunt preocupați de lipsa investițiilor, a locurilor de muncă și a salariilor.

Ceea ce comunicatul evită să spună este că: niciuna dintre aceste probleme nu a fost diminuată în primul an al mandatului, județul nu are investiții private majore, administrația nu a reușit să atragă proiecte noi iar problemele structurale s-au accentuat.

Declarația lui Iftime – discurs, nu bilanț

Valeriu Iftime afirmă că „a pus pe masa Guvernului problemele reale ale Botoșaniului”: „În acest primul an de mandat am pus pe masa Guvernului problemele reale ale Botoșaniului și am reușit să deschidem uși care până acum erau închise. Prioritatea noastră rămâne infrastructura completă, de la drumuri și rețele esențiale până la energie și apă, pentru ca județul să devină atractiv pentru investiții și un loc mai bun pentru toți botoșănenii.”,  transmite Valeriu Iftime.

Populația ar fi preferat ca după un an să vadă utilaje pe șantiere, rezolvarea crizei apei, drumul spre Suceava măcar început, investiții private atrase, modernizări vizibile. În schimb, au primit un raport poligraf, fără rezultate concrete.

În loc de concluzie

Primul an al lui Valeriu Iftime la conducerea Consiliului Județean Botoșani nu poate fi numit „un an de viziune strategică”, ci un an ratat, dominat de proiecte blocate, promisiuni reciclate, nicio lucrare strategică începută, criza apei menținută, un județ care stă pe loc în timp ce restul regiunii avansează.

Raportul prezentat public este o încercare de a cosmetiza un an slab, cu accent pe retorică și intenții, nu pe rezultate. Iar lucrurile care încă se mai întâmplă, sunt continuarea unor investiții începute înainte ca acesta să ajungă la conducerea Consiliului Județean Botoșani, deci proiectate în mandatul 2020 – 2024.

În loc de punct final vom scrie câteva rânduri: Nu ne plătește nimeni să scriem aceste concluzii și nici nu suntem finanțați de partidele politice. Nici de AUR și nici de cei de la PSD, aflați acum în opoziție. Și, deși se afișează ca un om cu inima largă și care încurajează profesionalismul și excelența, nici Valeriu Iftime sau firmele sale nu au dat vreodată vreun ban prin reclame, sprijin sau sponsorizare către publicația noastră. În concluzie, îl felicităm pentru rezultatele de la FC Botoșani și din companiile proprii, unde s-a dovedit a fi un adevărat „tigru” al afacerilor, dar la Consiliul Județean, cel mai bun om de afaceri de la Botoșani nu a făcut decât să ne aducă încă un an pierdut.

Iată și comunicatul Consiliului Județean Botoșani:

📌Consiliul Județean Botoşani prezintă public “𝐑𝐚𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐀𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟒 – 𝟐𝟎𝟐𝟓 – 𝐔𝐧 𝐚𝐧 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐜𝐚̆”, printr-un document care reflectă prioritățile de dezvoltare ale județului, așa cum a rezultat din sondajul realizat pe parcursul ultimelor 12 luni.
📊Rezultatele sondajului arată că majoritatea botoșănenilor consideră dezvoltarea pe termen lung a obiectivelor strategice – drumuri, apă, gaz, rețele electrice, colaborarea dintre instituțiile publice și comunitate, ca fiind fundamentul creșterii calității vieții și al atragerii investițiilor.
✍️Principala preocupare exprimată de cetățeni este lipsa oportunităților de angajare, corelată cu salariile reduse, situație determinată în mare măsură de lipsa investițiilor majore în județ.
⚠️Urmare a acestor concluzii, Consiliul Județean a înțeles clar că proiectele strategice sunt cele care pot produce schimbări reale și durabile, cu impact direct asupra ridicării nivelului de trai, motiv pentru care, atât în ultimele luni, cât și în anii ce vor urma, eforturile rămân concentrate pe cele cinci direcții esențiale de dezvoltare.
Primii pași în fiecare dintre aceste direcții au fost deja făcuți:
𝟏. 𝐃𝐫𝐮𝐦𝐮𝐫𝐢 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐜𝐞:
🛣Drumuri Expres: Botoșani-Ștefănești/ conectarea cu noul Pod Stânca Costești; Rădăuți Prut-Darabani-Racovăț-Dorohoi-Bucecea-Huțani, conectare cu A7 prin DEx Botoşani – Suceava, identificarea soluțiilor de finanțare și elaborare a SF;
🛣Botoșani – Vercicani: conectarea directă cu A7, prin nodul strategic A7 – A8 Pașcani, proiect esențial pentru accesul direct la rețeaua de drumuri europene și autostrăzi;
🔁Variante ocolitoare:
🌉Conectarea zonei Lebăda cu Bălușeni – Stăuceni, care să completeze inelul de centură al municipiului, conectând DN29D (spre Ștefănești) cu DN29C (spre Suceava) și DN24C (spre Vama Sculeni);
🚆Rețeaua feroviară:
📨Demersuri și interpelări la Ministerul Transporturilor privind reluarea lucrărilor pe tronsonul Botoșani – Hârlău, extinderea rețelei între Săveni și Darabani cu conectare la nodul feroviar Dângeni și modernizarea liniei pe traseul Iași-Dângeni-Dorohoi.
🚧Deschiderea unui nou punct de trecere Teioasa (Darabani).
𝟐. 𝐀𝐩𝐚̆:
💧Reorganizarea operatorului de servicii publice, reducerea pierderilor prin monitorizare eficientă a rețelelor, asigurarea apei potabile în parametri optimi prin modernizarea stațiilor de pompare și preluarea spre operare a aproximativ 150 km rețele.
💧Deblocarea proiectului de 159 mil. € privind modernizarea sistemelor de apă potabilă;
Reluarea lucrărilor la proiectul de investiții “Amenajarea complexă Vârfu Câmpului pe râul Siret”;
🚜Programul “Asigurare utilități pentru fermieri”.
𝟑. 𝐆𝐚𝐳:
🔥Introducerea în planul de dezvoltare TRANSGAZ pentru elaborare, realizare SF și proiectare pentru magistrala Coșula-Săveni-Darabani, magistrala Dorohoi-Darabani și magistrala Gorbănești-Ștefănești.
𝟒. 𝐑𝐞𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐞𝐬𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚𝐥𝐞 – 𝐄𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞 𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐫𝐢𝐜𝐚̆:
⚡️Implementarea liniei 400 kV Suceava-Bălți;
⚡️Montarea unei stații de 400/110 kV pe teritoriul județului creând premisele pentru o dezvoltare economică mai rapidă.
𝟓. 𝐂𝐨𝐧𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆.
🏛Toate aceste sunt necesare pentru a avea un județ atractiv atât pentru turiști și investitori, cât și pentru tineri, astfel încât aceștia să rămână în Botoșani.
📢Declarația președintelui Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime:
„𝐈̂𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐩𝐫𝐢𝐦 𝐚𝐧 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚𝐭 𝐚𝐦 𝐩𝐮𝐬 𝐩𝐞 𝐦𝐚𝐬𝐚 𝐆𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐁𝐨𝐭𝐨𝐬̦𝐚𝐧𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚𝐦 𝐫𝐞𝐮𝐬̦𝐢𝐭 𝐬𝐚̆ 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐝𝐞𝐦 𝐮𝐬̦𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐚𝐜𝐮𝐦 𝐞𝐫𝐚𝐮 𝐢̂𝐧𝐜𝐡𝐢𝐬𝐞. 𝐏𝐫𝐢𝐨𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐧𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫𝐚̆ 𝐫𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐫𝐚𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐭𝐚̆, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐝𝐫𝐮𝐦𝐮𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐫𝐞𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐞𝐬𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐞𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚𝐩𝐚̆, 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐬𝐚̆ 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐧𝐚̆ 𝐚𝐭𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐮𝐧 𝐥𝐨𝐜 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐮𝐧 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐭𝐨𝐭̦𝐢 𝐛𝐨𝐭𝐨𝐬̦𝐚̆𝐧𝐞𝐧𝐢𝐢.”
🤝Încurajăm cetățenii să consulte documentul pentru o informare completă și corectă.

Citeste mai mult

Eveniment

Cine sunt polițiștii care l-au salvat pe tânărul prins sub tractor la Suharău. Intervenția rapidă a făcut diferența

Publicat

Publicitate

Cine sunt polițiștii care au intervenit primii și au salvat viața tânărului de 26 de ani, prins sub un tractor răsturnat la Suharău? Intervenția lor rapidă, coordonată și plină de curaj a făcut diferența într-o situație limită.

Incidentul a avut loc pe 16 noiembrie 2025, în comuna Suharău, după un apel la 112 care anunța un accident grav. Tractorul condus de un tânăr din localitate s-a răsturnat, iar utilajul l-a prins dedesubt, punându-i viața în pericol.

Primii care au ajuns la fața locului au fost polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 7 Darabani. Agenții Vatel, Răzvan și Olivian, sprijiniți de Cosmin, jandarm aflat în zona de acoperire, nu au ezitat nicio clipă. Într-o intervenție contracronometru, cei patru au stabilizat tractorul, au ridicat utilajul suficient pentru a elibera victima și i-au acordat imediat primul ajutor până la sosirea ambulanței.

Datorită reacției lor rapide, tânărul a fost scos în siguranță, fiind astfel eliminat riscul ca utilajul să îl strivească sub propria greutate.

Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani transmit că gestul celor patru salvatori este un exemplu de profesionalism și dedicare. „Le mulțumim colegilor noștri pentru curajul, implicarea și devotamentul de care au dat dovadă”, au precizat aceștia, subliniind că astfel de intervenții arată, încă o dată, importanța reacției imediate la situații de urgență.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Avarie majoră la conducta de apă Ștefănești–Călărași: Cinci comune din Botoșani rămân fără apă timp de 48 de ore

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani anunță o avarie serioasă pe conducta de transport apă din material PHD, cu diametrul de 400 mm, care face legătura între Stația de tratare Ștefănești și rezervorul din comuna Călărași, satul Libertatea.

Din cauza defecțiunii, furnizarea apei potabile va fi sistată pentru 48 de ore, începând de astăzi, 16 noiembrie 2025, de la ora 20:00.

Oprirea alimentării îi va afecta pe consumatorii din comunele Călărași, Hlipiceni, Răuseni și Santa Mare, precum și pe locuitorii din satele Dămideni (comuna Românești) și Tudor Vladimirescu (comuna Albești). Autoritățile atrag atenția că și după remedierea avariei, reluarea furnizării apei nu va fi instantanee în toate zonele.

Reprezentanții Nova Apaserv explică faptul că umplerea și reechilibrarea sistemului se vor realiza treptat și controlat, pentru a evita apariția altor defecțiuni. Din cauza configurației terenului și a diferențelor de altitudine, presiunea și debitul vor reveni progresiv, ceea ce înseamnă că unii utilizatori vor resimți alimentarea mai târziu decât alții.

Operatorul de apă a mai adăugat că își cere scuze pentru disconfortul creat și îi roagă pe toți consumatorii afectați să își asigure rezerve minime de apă pentru perioada în care rețeaua va fi oprită. De asemenea, conducerea societății transmite că echipele de intervenție sunt deja pe teren și lucrează pentru remedierea situației în cel mai scurt timp.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

54 de șoferi, amendați pentru viteză în doar câteva ore la Botoșani

Publicat

Publicitate

Polițiștii Serviciului Rutier, sprijiniți de subunitățile din teritoriu, au desfășurat pe 14 noiembrie 2025 o amplă acțiune pentru depistarea conducătorilor auto care nu respectă regimul legal de viteză. Verificările s-au desfășurat pe principalele artere din județ, în zone cunoscute pentru accidente cauzate de viteza excesivă.

În cadrul controalelor, echipajele au monitorizat traficul atât cu aparatele radar din dotare, cât și prin patrule mobile, intervenind punctual în sectoarele de drum unde au fost constatate depășiri semnificative ale vitezei legale.

În urma neregulilor depistate, polițiștii au aplicat 88 de sancțiuni contravenționale, dintre care 54 pentru viteză. Valoarea totală a amenzilor se ridică la aproximativ 60.000 de lei, semn că indisciplina în trafic continuă să fie o problemă majoră.

Totodată, pentru abateri grave, oamenii legii au reținut opt permise de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce. Dintre acestea, șapte au fost retrase conducătorilor auto care au depășit cu mult limita legală de viteză, punând în pericol atât propria siguranță, cât și pe a celorlalți participanți la trafic.

În același context, polițiștii au retras două certificate de înmatriculare, măsura fiind dispusă în urma unor deficiențe tehnice constatate la vehiculele verificate.

Reprezentanții Serviciului Rutier transmit că astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, cu scopul reducerii numărului de accidente provocate de viteza excesivă și al încurajării unui comportament responsabil în trafic. Autoritățile fac apel la șoferi să respecte limita legală de viteză și să circule cu prudență, mai ales în condițiile meteo tot mai schimbătoare din această perioadă a anului.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending