Connect with us

Actualitate

24 octombrie: Ziua Naţiunilor Unite. Cum a apărut ONU și care este rolul ei

Publicat

Publicitate

24 octombrie: Ziua Naţiunilor Unite marchează intrarea în vigoare, în 1945, a Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Prin ratificarea acestui document fondator de către majoritatea semnatarilor săi, inclusiv a celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, Organizaţia Naţiunilor Unite şi-a început oficial activitatea, scrie alba24.ro.

Celebrată din 1948, Adunarea Generală a ONU a recomandat ca statele membre să facă din această zi o sărbătoare publică, dedicată informării ţărilor din întreaga lume cu privire la obiectivele şi realizările Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Scopul a fost acela de a menține pacea și securitatea internațională. A ajuns să fie una dintre cele mai mari și mai influente organizații globale, având în prezent 193 de state membre.

24 octombrie: Cum a apărut ONU?

Originea ONU este strâns legată de experiențele devastatoare ale celor două războaie mondiale, în special de Al Doilea Război Mondial (1939-1945).

După distrugerea și suferințele cauzate de război, liderii lumii au realizat că era nevoie de o structură internațională capabilă să prevină conflictele viitoare, să promoveze dialogul și cooperarea între națiuni și să protejeze drepturile fundamentale ale omului.

Etapele cheie ale formării ONU:

Publicitate

Liga Națiunilor (1919-1946): După Primul Război Mondial, Liga Națiunilor a fost creată ca o organizație internațională cu scopul de a preveni războaie și de a promova cooperarea. Totuși, Liga Națiunilor a eșuat în misiunea sa, neputând preveni izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Această experiență a demonstrat necesitatea unei organizații internaționale mai eficiente.

Declarația Națiunilor Unite (1942): În timpul războiului, la 1 ianuarie 1942, 26 de națiuni aliate, inclusiv SUA, Marea Britanie și Uniunea Sovietică, au semnat Declarația Națiunilor Unite, angajându-se să continue lupta împotriva puterilor Axei (Germania nazistă, Italia fascistă, Japonia imperială) și să nu facă pace separată. Această declarație a pregătit terenul pentru cooperare internațională postbelică.

Conferința de la Dumbarton Oaks (1944): Reprezentanți ai SUA, URSS, Regatului Unit și Chinei s-au întâlnit la Dumbarton Oaks, în Washington D.C., pentru a discuta detalii despre noua organizație internațională care urma să înlocuiască Liga Națiunilor. Aici au fost stabilite principalele structuri și mecanisme ale ONU.

Conferința de la San Francisco (1945): Între aprilie și iunie 1945, 50 de națiuni s-au întâlnit la Conferința de la San Francisco pentru a finaliza și semna Carta Națiunilor Unite, documentul fondator al organizației. Pe 24 octombrie 1945, ONU a fost oficial înființată, când majoritatea statelor fondatoare, inclusiv cele cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate, au ratificat Carta.

Scopurile și obiectivele ONU

Conform Cartei Națiunilor Unite, organizația are patru scopuri principale:

  • Menținerea păcii și securității internaționale – Prin prevenirea și rezolvarea conflictelor și prin mediere diplomatică.
  • Dezvoltarea relațiilor amicale între națiuni – Pe baza respectului pentru principiul egalității drepturilor și autodeterminării popoarelor.
  • Cooperare internațională – În domenii economice, sociale, culturale și umanitare, pentru a promova progresul și pentru a asigura respectarea drepturilor omului.
  • Armonizarea acțiunilor națiunilor – În atingerea acestor obiective comune prin intermediul cooperării multilaterale.

ONU are mai multe organe principale care își împart responsabilitățile în funcție de scopurile organizației:

Adunarea Generală: Forumul principal în care toate statele membre sunt reprezentate și unde se discută și votează rezoluții cu privire la chestiuni globale.

Consiliul de Securitate: Responsabil de menținerea păcii și securității internaționale, format din 15 membri (5 membri permanenți cu drept de veto: SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța, și 10 membri nepermanenți aleși pentru mandate de doi ani).

Secretariatul: Condus de Secretarul General (actualmente António Guterres), acesta este responsabil de implementarea deciziilor ONU și gestionarea operațiunilor zilnice ale organizației.Consiliul Economic și Social (ECOSOC): Se ocupă de cooperarea internațională în domeniile economice, sociale, culturale și umanitare.

Curtea Internațională de Justiție: Tribunalul principal al ONU, care soluționează disputele juridice dintre state.

Consiliul de Tutelă: Inactiv în prezent, acest organ a avut rolul de a supraveghea administrarea teritoriilor aflate sub tutela internațională.

De la fondarea sa, ONU a jucat un rol crucial în prevenirea unor conflicte majore, în ajutorul umanitar, în promovarea drepturilor omului și în dezvoltarea durabilă.

De asemenea, organizația a fost implicată în numeroase operațiuni de menținere a păcii, rezolvarea conflictelor internaționale, gestionarea crizelor umanitare și promovarea agendei pentru dezvoltare durabilă.

Foto: ONU – Facebook. Deschiderea Adunării Generale din 1952.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Înscrieri la Atelierele de interpretare a textului CreativLit, ediția a VII-a, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, intenționează să organizeze, în ultima săptămână din iulie, a VII-a ediție a Atelierelor de interpretare a textului CreativLit.

Atelierele de interpretare a textului CreativLit au drept obiectiv, pe de o parte, promovarea operei eminesciene și, pe de altă parte, medierea dialogului cu scriitorii contemporani. Astfel, programul include atât ateliere în care se comentează poezie și proză eminesciană, cât și ateliere în care se propun pentru discuții texte ale scriitorilor contemporani. Sunt invitați un poet și un prozator, aceștia fiind prezenți la discuțiile pe marginea textelor lor. Participanții la ateliere au ocazia să participe la dialoguri cu scriitorii invitați și la lecturile susținute de aceștia.

La edițiile anterioare ale Atelierelor de interpretare a textului CreativLit de la Ipotești au participat, ca scriitori-invitați: Ana Blandiana, Nora Iuga (2018), Ion Mureșan, Mina Decu, Florin Partene (2019), Ion Pop, Adrian Popescu (2021), Varujan Vosganian, Emilian Galaicu-Păun (2022), Nichita Danilov, Radu Aldulescu (2023), Andreea Răsuceanu și Claudiu Komartin (2024).

Primele cinci ediții CreativLit au fost destinate studenților de la diferite universități din România, Republica Moldova și Ucraina.

Pentru edițiile din 2024 și 2025, Memorialul Ipotești a modificat publicul-țintă al activității, invitând profesori de limba și literatura română să participe la Atelierele de interpretare a textului CreativLit, unde se vor comenta atât lucrări din opera lui Mihai Eminescu, cât și texte din doi autori contemporani (un poet și un prozator).

La ateliere ediției a VII-a sunt invitați poetul Nicolae Coande (27-28 iulie) și prozatoarea Simona Goșu (29-30 iulie). Atelierele de poezie vor fi moderate de prof. Mircea A. Diaconu, iar cele de proză – de prof. Daniela Petroșel.

Publicitate

Memorialul Ipotești invită profesorii de limba și literatura română să se înscrie la Atelierele trimițând un mesaj pe adresa Memorialului Ipotești: m.ipotesti@gmail.com până pe data de 21 iulie 2025.

            Memorialul Ipotești va asigura cazarea și masa pentru 20 de profesori, în ordinea înscrierii la Ateliere.

Citeste mai mult

Eveniment

Statistică: În anul 2024, peste 3,5 milioane de români trăiau în sărăcie

Publicat

Publicitate

În anul 2024, aproape unul din cinci români era afectat de sărăcie, iar aproximativ 19% din populația rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent, relevă datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

 

Numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2024, de 3,595 milioane persoane, mai puține cu 375.000 persoane față de anul 2023, reprezentând o scădere procentuală a numărului persoanelor sărace cu 9,4%.

 

În funcție de sexe, în 2024, rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul femeilor cu 0,1 puncte procentuale decât în rândul bărbaților (19% față de 18,9%). Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (26,2%) și a celor de 18-24 ani (22,2%).

 

Publicitate

De asemenea, rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 22,6% în anul 2024 (în scădere cu 2,5 puncte procentuale față de anul 2023), dar mai mare cu 8,6 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenți.

 

„Dacă în anul 2024 nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, două cincimi din populație (41,4%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative și în mod evident situația s-ar fi înrăutățit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani și peste) care, într-o proporție de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeași situație s-ar fi înregistrat și la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporție mai redusă, de 43,6%”, notează INS.

 

Statistica oficială arată că, în cursul anului trecut, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 17,2%, în scădere cu 2,6 puncte procentuale față de anul anterior, iar numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a fost în anul 2024 de 3266 mii persoane, femeile fiind mai afectate (52,9%), față de bărbați (47,1%.)

 

Datele INS evidențiază faptul că deprivarea materială și socială severă afectează cu intensitate diferită populația în funcție de grupa de vârstă și veniturile gospodăriei. Astfel, în anul 2024, incidența deprivării materiale și sociale severe este mai ridicată, în principal, la persoanele în vârstă de până la 18 ani (21,2%) și la persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (19,6%).

 

În privința muncii, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 615.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfășurat activități care au solicitat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă).

 

Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a scăzut cu un 0,9 puncte procentuale (4,3% față de 5,2%)

 

Distribuția pe sexe a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depășit pe cel al bărbaților în anul 2024 cu 89.000 persoane. Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaților cu 1,4 puncte procentuale (5,0% dintre femei, față de 3,6% dintre bărbați).

 

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9%, în anul 2024, corespunzătoare unui număr de 5,3 milioane persoane. Față de anul 2023, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 4,1 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 739.000 persoane.

 

Potrivit INS, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbații (28,4% dintre femei și 27,4% dintre bărbați). Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2024, mai mare la persoanele de 0-17 ani (33,8%) și la tinerii în vârstă de 18-24 ani (31,3%) și mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (22,9%).

 

Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 29,3%. În anul 2024, din totalul persoanelor ocupate, în vârstă de 18 ani și peste, 17,3% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 37,5% din totalul persoanelor neocupate, din aceeași categorie de vârstă.

 

Persoanele care trăiau în gospodării fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (24,5%), în comparație cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți (30,4%).

 

Incidența cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2024, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți (50,9%), urmată de cea a gospodăriilor cu trei sau mai mulți adulți cu copii (37,2%)și a gospodăriilor monoparentale, cu o incidență de 36,5%.

 

În cazul gospodăriilor fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți, cea mai mare incidență s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (34,7%), comparativ cu 17,6% în cazul gospodăriilor cu trei sau mai mulți adulți.

 

Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit și în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (39,7%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (35,1%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea București-Ilfov (12%).

Sursa: Institutul Național de Statistică

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Darabani, depistat sub influența alcoolului la volan și fără permis. A încercat să se sustragă controlului polițiștilor

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Darabani au observat, pe drumul național D.N. 29 A, în orașul Darabani, o autoutilitară al cărui conducător auto a schimbat brusc direcția de deplasare la vederea echipajului de poliție.

S-a procedat la urmărirea autovehiculului, fiind interceptat pe un drum din afara orașului Darabani. Ulterior, a fost stabilită identitatea conducătorului auto, în persoana unui bărbat, de 38 de ani, din Darabani.

Întrucât emana halenă alcoolică, a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 1,04 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, acesta a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Mai mult decât atât, acesta nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunilor de conducere fără permis și conducere sub influența alcoolului.

 

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr de 24 de ani, reținut după ce ar fi sustras un portofel în Piața Centrală din municipiul Botoșani

Publicat

Publicitate

Duminică, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui tânăr, de 23 de ani, din municipiul Botoșani, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de furt.

În urma probatoriului administrat de polițiști a reieșit faptul că acesta, în aceeași zi, în timp ce se afla în zona Pieței Centrale, din municipiul Botoșani, profitând de neatenția victimei, i-ar fi sustras acesteia portofelul, din rucsacul pe care îl purta pe spate.

Prejudiciul cauzat prin activitatea infracțională a fost de 3.800 de lei, fiind recuperat în totalitate și restituit victimei.

Tânărul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, cercetările fiind continuate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending