Connect with us

Eveniment

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Publicat

Publicitate

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești. Este MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

Publicitate

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate.

În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri.

Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: opiniile Marilor Puteri,  împărţite

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.

Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: primul pas spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Bolnavii de cancer nu vor mai putea retrage toți banii deodată. Legea privind plata pensiilor private, ADOPTATĂ.

Publicat

Publicitate
Legea privind plata pensiilor private a fost adoptată definitiv de Parlament, după ce Camera Deputaților a dat votul final proiectului inițiat de Guvern. Actul normativ prevede că beneficiarii vor putea încasa inițial doar 30% din sumă, restul de 70% urmând să fie plătit eșalonat pe o perioadă de opt ani, relatează alba24.ro.

A fost eliminată și excepția care le permitea bolnavilor oncologici să retragă integral sumele, după ce Curtea Constituțională a decis că prevederea este discriminatorie.

Proiectul a fost adoptat în plenul Camerei Deputaților, for decizional, cu 199 de voturi „pentru”, 87 de voturi „împotriva” și 12 abțineri.

Acum, proiectul merge la promulgare în varianta actuală, fără prevederile atacate de AUR la Curtea Constituțională.

Inițial, legea prevedea că bolnavii de cancer își pot retrage toți banii deodată de la Pilonul 2, dar AUR a atacat prevederea pe motiv de discriminare.

Curtea a decis, pe 25 noiembrie, că această diferențiere nu se bazează pe criterii obiective, întrucât alte afecțiuni grave nu beneficiau de aceeași abordare.

În motivarea deciziei, CCR a arătat că regula generală, plata a maximum 30% din sumă într-o singură tranșă, restul fiind achitat lunar pe cel puțin opt ani, este constituțională.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Andreea-Cristina Alecu-Gireadă a depus jurământul și a preluat mandatul de primar al comunei Mihai Eminescu

Publicat

Publicitate

Andreea-Cristina Alecu-Gireadă a depus jurământul de învestire și a preluat oficial mandatul de primar al comunei Mihai Eminescu, în cadrul unei ședințe a Consiliului Local. Noul edil a transmis un mesaj de responsabilitate și angajament față de comunitate, subliniind că funcția pe care o ocupă reprezintă atât o onoare, cât și o obligație majoră.

Primarul a arătat că își asumă continuarea dezvoltării comunei într-un context dificil, marcat de măsuri de austeritate la nivel național, blocarea unor programe de finanțare și lipsa fondurilor pentru proiectele aflate în derulare. Cu toate acestea, Andreea-Cristina Alecu-Gireadă a dat asigurări că va face tot ceea ce ține de atribuțiile legale pentru a duce la îndeplinire angajamentele asumate în fața cetățenilor.

„Faptul că am fost aleasă primar al comunei Mihai Eminescu este o mare responsabilitate pe care mi-o asum cu maximă seriozitate. Am obligația de a continua dezvoltarea comunității în ritmul cu care oamenii sunt deja obișnuiți”, a transmis noul edil.

Aceasta a subliniat că își propune să construiască, alături de echipa din primărie, o administrație eficientă, corectă și transparentă, bazată pe colaborare și dialog. În acest sens, primarul a anunțat că va lucra în mod egal cu toți consilierii locali, indiferent de apartenența politică, precizând că în Consiliul Local prioritare vor fi soluțiile pentru comunitate, nu disputele politice.

Andreea-Cristina Alecu-Gireadă a menționat că face parte din Partidul Social Democrat și că se bazează pe sprijinul unei echipe cu experiență în administrația publică, convinsă că acest lucru va contribui la finalizarea proiectelor propuse pentru comună.

Mesajul de învestire s-a încheiat cu un apel la unitate și încredere, noul primar exprimând speranța că, prin muncă și colaborare, comuna Mihai Eminescu va continua să se dezvolte în beneficiul tuturor locuitorilor.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Propuneri legislative pentru TVA. Senatorul Cătălin Silegeanu anunță reguli mai clare pentru firme și facturile la utilități

Publicat

Publicitate

Două proiecte de lege care vizează regimul TVA au fost depuse recent în Senat și propun schimbări cu impact direct atât asupra mediului de afaceri, cât și asupra consumatorilor. Inițiativele aparțin senatorului Cătălin Silegeanu și urmăresc reducerea birocrației pentru firmele mici, dar și clarificarea modului de calcul al TVA în cazul facturilor la utilități și servicii prestate continuu.

Anunțul a fost făcut de senator într-un comunicat trimis la redacție, în care acesta a vorbit despre necesitatea unui „pachet de măsuri legislative” într-un context marcat de instabilitate fiscală și interpretări diferite ale Codului fiscal.

Prima propunere legislativă vizează creșterea plafonului de scutire de TVA pentru microîntreprinderi la 500.000 de lei cifră de afaceri anuală. În prezent, multe firme sunt obligate să intre în regim de TVA la un nivel considerat prea scăzut, raportat la inflație și la costurile actuale de funcționare.

Potrivit documentelor depuse la Senat, pragul propus este compatibil cu legislația europeană și cu nivelurile aplicate în alte state membre ale Uniunii Europene. Măsura ar permite firmelor aflate la început de drum să se concentreze pe dezvoltare și investiții, fără a fi împovărate prematur de obligații administrative complexe.

Inițiatorul susține că majorarea plafonului ar putea reduce practica fragmentării artificiale a afacerilor și ar contribui la o conformare fiscală mai bună, în locul unei presiuni birocratice constante asupra antreprenorilor.

Al doilea proiect de lege vizează modul de aplicare a TVA în cazul serviciilor prestate continuu, precum furnizarea de energie electrică, gaze, apă, servicii de telefonie sau chirii. În forma actuală, Codul fiscal permite interpretări diferite privind momentul aplicării cotei de TVA, fie la data facturării, fie la data consumului efectiv.

Publicitate

Propunerea legislativă clarifică explicit faptul că TVA trebuie aplicată în funcție de momentul consumului, indiferent de data emiterii facturii. Potrivit inițiatorului, lipsa acestei precizări a dus, în ultimii ani, la practici neunitare, facturi diferite pentru situații similare și controale fiscale contradictorii.

Modificarea urmărește alinierea legislației românești la principiile europene privind faptul generator al TVA și eliminarea arbitrariului din relația dintre furnizori, consumatori și autoritățile fiscale.

Cele două proiecte depuse în Senat își propun să introducă reguli mai previzibile în materie de TVA. Pe de o parte, firmele mici ar beneficia de costuri administrative mai reduse, iar pe de altă parte, consumatorii ar avea garanția unor facturi calculate după criterii clare și uniforme.

„Cele două proiecte de lege proaspăt depuse înseamnă predictibilitate fiscală, reguli coerente și respect pentru munca cinstită. Exact lucrurile de care economia românească are nevoie”, a transmis senatorul Cătălin Silegeanu.

Proiectele urmează să intre în dezbatere parlamentară, iar aplicarea lor este prevăzută la câteva luni după un eventual vot final, pentru a permite adaptarea sistemelor administrative.

Citeste mai mult

Educație

Educația botoșăneană, la bilanț. ISJ Botoșani: 2025, un an al performanței, investițiilor și recunoașterii naționale

Publicat

Publicitate

Anul 2025 a fost unul dintre cei mai activi și mai vizibili ani pentru educația botoșăneană, marcat de rezultate mai bune la examenele naționale, investiții consistente în infrastructura școlară, proiecte dedicate elevilor și cadrelor didactice, dar și de evenimente de anvergură națională care au adus județul Botoșani în prim-planul educației din România, susține Inspectoratul Școlar Județean Botoșani.

La începutul anului, aproape jumătate dintre unitățile de învățământ din municipiul Botoșani, alături de mai multe școli din județ, se aflau în plin proces de reabilitare. Lucrările au presupus relocări temporare și disconfort pentru mii de elevi, părinți și profesori, însă finalul anului a adus revenirea treptată în spații moderne, sigure și adaptate cerințelor educației actuale.

Pentru creșterea performanței școlare, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani a organizat, în 2025, două simulări județene suplimentare ale Evaluării Naționale, pe lângă simularea națională. Măsura s-a dovedit eficientă, procentul de promovare crescând cu aproximativ 10% față de anul școlar anterior. Tot în acest an, a fost introdusă, în premieră, o simulare județeană pentru elevii claselor a XII-a.

Pentru anul școlar 2025–2026 sunt programate două simulări județene ale examenului de Bacalaureat, iar simulările pentru Evaluarea Națională au devenit regionale, prin includerea județelor Iași și Vaslui. O noutate importantă este corectarea lucrărilor pe platforma online a Ministerului Educației și Cercetării, utilizată și în cadrul examenelor naționale.

Proiectele Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar au continuat în 2025 în cele 58 de unități de învățământ beneficiare, rezultatele pozitive fiind deja vizibile în rapoartele anuale. Un rol esențial în sprijinirea elevilor îl are și Programul Național „Masa sănătoasă”, implementat în 28 de unități de învățământ din județ.

Un obiectiv major atins în acest an a fost reducerea numărului de clase cu învățământ simultan. Dacă în anul școlar 2024–2025 funcționau 235 de astfel de clase, cu peste 3.300 de elevi, în anul școlar 2025–2026 numărul acestora a scăzut la 123 de clase, cu mai puțin de 1.800 de elevi. Rezultatul reflectă colaborarea dintre Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, conducerile școlilor și autoritățile locale.

Publicitate

Educația botoșăneană a avut parte și de recunoaștere la nivel național. Învățătoarea Ioana Cristina Pașcău, de la Școala Gimnazială „Petru Zamfirescu” Prisacani, a câștigat trofeul „Profesorul Anului din mediul rural”, categoria „Profesori debutanți”, distincție acordată în cadrul Galei Teach for Romania.

Pe lângă tradiționalul Târg al liceelor, în 2025 au fost organizate, în premieră, „Zilele porților deschise” pentru învățământul primar și pentru cel ante/preșcolar, evenimente care au atras mii de elevi, viitori elevi și părinți. Tot în acest an, Botoșaniul a găzduit „Școala de bani”, cel mai amplu eveniment de educație financiară din județ, la care au participat aproape 1.500 de elevi.

Județul Botoșani s-a remarcat și prin organizarea a cinci etape naționale ale olimpiadelor și concursurilor școlare, cu sute de elevi și profesori participanți, demonstrând capacitatea comunității educaționale de a gestiona evenimente de amploare națională.

Un moment deosebit a avut loc în luna decembrie, când elevul Matei Butnaru, medaliat cu aur la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică pentru Juniori 2025, a primit distincția „Curajul Civic” din partea Casei Regale a României. Aceeași distincție a fost acordată și Colegiului Național „Mihai Eminescu” Botoșani, ca recunoaștere a performanței educaționale.

Inspectorul școlar general, prof. Bogdan Gheorghe Suruciuc, a transmis că anul 2025 a reprezentat un moment de referință pentru educația botoșăneană, rezultatele fiind rodul muncii comune a inspectorilor școlari, directorilor, profesorilor, elevilor, părinților și partenerilor instituționali, cu privirea îndreptată spre un sistem educațional modern, echitabil și performant.

„Privind în urmă la anul 2025, simt o bucurie profundă și o mândrie sinceră pentru tot ceea ce comunitatea educațională botoșăneană a reușit să construiască împreună. Elevii noștri au strălucit nu doar prin rezultate, ci prin perseverență, prin dorința de a învăța, prin felul în care au știut să transforme provocările în oportunități. Cadrele didactice au fost, ca întotdeauna, motorul acestor reușite: au investit timp, energie și profesionalism în fiecare activitate, în fiecare proiect, în fiecare elev.

Le mulțumesc tuturor colegilor mei inspectori, directorilor, profesorilor, elevilor, părinților și partenerilor instituționali pentru implicarea lor constantă. Reușitele acestui an sunt rezultatul unei comunități unite, dedicate și orientate spre viitor. Privim cu încredere spre anul 2026, convinși că vom continua să construim împreună un sistem educațional modern, echitabil și performant.” a transmis prof. Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending