Connect with us

Eveniment

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Publicat

Publicitate

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești. Este MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

Publicitate

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate.

În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri.

Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: opiniile Marilor Puteri,  împărţite

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.

Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: primul pas spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșani: Expoziția de artă plastică „Tranzit 3”, în spațiul Colecției de Artă

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 16-30 iulie 2025, în spațiul Colecției de Artă, expoziția de artă plastică „Tranzit 3”. Evenimentul cultural, organizat de Asociația de Artă „Nicolae Tonitza” (TAG), în parteneriat cu Muzeul Județean Botoșani, Consiliul Județean Botoșani și Uniunea Artiștilor Plastici din România, Filiala Iași, se află la cea de-a treia ediție.

Pe simeze sunt expuse lucrări de pictură și grafică (acuarelă și creion) cu tematică variată (peisaj, portret, natură statică, pictură abstractă) semnate de membri ai Asociației de Artă „Nicolae Tonitza” (TAG): Loredana Axinte, Sorin Mihai Bârgăoan, Genoveva Maria Bogdan, Mihaela Crăciun, Lidia Dumitru, Cristina Iuliana Iacob, Alina Elena Lăzăreanu, Lila Lungulescu, Ana-Maria Ovadiuc Amo, Maria Ionela Pălimaru, Marina Pișta, Ioana Cezara Poiată, Claudia Maria Prelipcean și Mihai Varzari.

Proiectul este coordonat de dr. Ana-Maria Ovadiuc Amo – artist vizual.

Vernisajul va avea loc duminică, 20 iulie 2025, de la ora 12.00. Evenimentul va fi deschis de Ana-Elisabeta Coșereanu – muzeograf și Cristina Iuliana Iacob – membru TAG.

Intrarea la vernisaj și vizitarea expoziției sunt gratuite.

 

Publicitate

 

Citeste mai mult

Cultura

Liceeni botoșăneni la Festivalul Național de Teatru Tânăr Ideo Ideis

Publicat

Publicitate

IDEO IDEIS – 20 de ani de teatru tânăr. Oamenii ne fac să continuăm

Festivalul Național de Teatru Tânăr Ideo Ideis celebrează 20 de ani de existență în 2025. Două decenii de teatru, dialog și întâlniri memorabile, purtate de energia și curajul adolescenților.

Între 31 iulie și 5 august, orașul Alexandria devine, ca în fiecare vară, scena vie a unei generații care se exprimă cu sinceritate și pasiune prin teatru.

Ideo Ideis 2025: Creștem comunități prin Artă

Ediția din 2025 își propune mai mult decât un simplu schimb de spectacole – își dorește să creeze contexte de învățare, dialog și conexiune între tinerii artiști și comunitățile din care provin, contribuind astfel la dezvoltarea unui ecosistem cultural sustenabil la nivel național.

Ideo Ideis își propune să ajungă în locuri care încă își caută vocea culturală, unde inițiativele independente nu sunt doar binevenite – ci sunt necesare. Acolo unde un spectacol, un atelier sau o întâlnire pot aprinde o scânteie care durează.

Publicitate

Urmând acest traseu, în urma unui proces de selecție foarte competitiv – cu peste 40 de trupe înscrise din toată țara – au fost alese opt trupe de teatru tânăr, din opt orașe.

* ACT – Bacău
* Amprente – Brașov
* Artwork – Iași
* Atelierul de Teatru – Botoșani
* Gong – Roman
* Les Dilettantes – Alexandria
* Protha – Panciu
* Mircea Albulescu – Câmpina

Fiecare trupă va fi însoțită de mentori din lumea teatrului profesionist, care îi vor ghida și susține în procesul de creație și autocunoaștere:Judith State, Paul Ipate, Andreea Grămoșteanu, Andrei Huțuleac, Maria Obretin, Gabriel Răuță, Corina Moise și Liviu Pintileasa.

Oamenii ne fac să continuăm – este sloganul care stă în centrul ediției aniversare, reflectând esența festivalului: comunitatea, prietenia și forța transformatoare a teatrului, după cum explică Liviu Romanescu, directorul festivalului.

‘Timp de 20 de ani, energia, întrebările și întâlnirile dintre adolescenții care vin la festival și artiștii invitați ne-au arătat că teatrul este o formă vie de libertate și descoperire. Că pentru orașele mici și medii din România, expresia artistică potențată de efervescența tinerilor poate reprezenta gura de aer necesară revitalizării comunitare.

Într-un context socio-economic tot mai apăsător, întâlnirile autentice, cu interogări, cu priviri curioase, cu iz creativ, pot rămâne un instrument care să ofere sens adolescenților, care să cimenteze acel simț de apartenență și să dea contur vocii viitorilor adulți. La Ideo Ideis, nu le cerem să devină actori, ci să devină mai curajoși, mai empatici, mai ei. Iar asta le dă încredere să meargă mai departe.

De aceea, de 20 de ani, vin aici generații întregi de artiști – nu doar ca să dea mai departe, ci ca să se reconecteze cu începutul. De multe ori poate chiar cu începutul lor. Cu acel spațiu, interior sau exterior, în care arta, adolescența și comunitatea se întâlnesc și aprind scânteia. Asta ne face să continuăm. Pentru cel puțin încă 20 de ani…’

Ediția aniversară a pregătit o săptămână de spectacole, ateliere de dezvoltare personală, întâlniri inspiraționale, dialoguri între generații, momente de conexiune autentică și multă emoție, într-un oraș care a crescut odată cu festivalul.

Weekend-ul de festival e marcat de Seara Povestitorilor, un eveniment emblematic Ideo Ideis, care aduce pe scenă oameni cu voci autentice și povești care inspiră. Publicul din Alexandria are întâlnire cu:

* Maia Morgenstern (Vineri, 1 August, 20:30)

* Alina Ceușan & Ada Galeș (Sâmbătă, 2 August, 20:30)

* Jurnaliștii Recorder Cristian Delcea & Mihai Voinea (Duminică, 3 August, 20:30)

Pentru programul complet al proiecțiilor și detalii suplimentare, vizitați site-ul oficial și urmăriți paginile noastre de social media: Facebook si Instagram

Accesul este gratuit.

Ne puteți urmări pe:

ideoideis.ro/festivalul / FB: ideoideis / Instagram: @ideoideis

Parteneri de tradiție: Primăria Municipiului Alexandria și Consiliul Județean Teleorman prin Centrul Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Teleorman

Proiect finanțat de Ministerul Culturii

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național*

Parteneri: Centrul Multifuncțional Pentru Tineri Alexandria, In a Relationship, Teatrul Național București, Teatrul Excelsior, UNATC, UNITER.

Proiect realizat cu sprijinul Catena.

Parteneri media: RFI, Radio România Cultural, IQAds, Like5, Liternet, Life.ro, HAPP.ro

Partener de monitorizare: Media Trust

* Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

20 de ani de teatru tânăr. 20 de ani de Alexandria. 20 de ani de IDEO IDEIS.

Comunicat de presă

Citeste mai mult

Educație

Botoșani: Media minimă de promovare a examenului este 8 (opt) la proba scrisă din cadrul examenului național pentru definitivare în învățământ – sesiunea 2025

Publicat

Publicitate

Rezultatele obținute de cadrele didactice care au susținut proba scrisă din cadrul examenului național pentru definitivare în învățământ – sesiunea 2025 (înainte de înregistrarea contestațiilor) au fost publicate astăzi, 15 iulie 2025, pe pagina https://definitivat.edu.ro/, la centrul de examen și pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Botoșani:

https://isjbotosani.ro/management/dezvoltarea-resurselor-umane/definitivat/anul-scolar-2024-2025-2.html

La nivelul județului Botoșani, 103 candidați (69,6%) au promovat proba scrisă a examenului de definitivat, obținând medii peste 8 (opt), iar 45 de candidați sunt nepromovați.

Un număr de 148 de lucrări au fost încărcate în platforma destinată evaluării digitalizate, lucrările fiind evaluate în centre constituite la nivel național pe discipline.

Media minimă de promovare a examenului este 8 (opt). Cadrele didactice care promovează examenul dobândesc dreptul de practică în învățământul preuniversitar, acesta fiind, de altfel, și obiectivul acestui examen național.

Precizăm că pentru a putea participa la proba scrisă, candidații trebuie să îndeplinească simultan următoarele condiții:

Publicitate
  • efectuarea unui stagiu de predare în specialitate de cel puțin un an;
  • să dețină pentru anul școlar în curs calificativul „Bine” sau „Foarte bine”;
  • minimum 8 media aritmetică a notelor obținute la cele două inspecții la clasă și la evaluarea portofoliului profesional, dar note nu mai mici de 7 la fiecare din probele respective.

 

Contestațiile la proba scrisă se depun la centrul de examen, personal de către candidat sau prin împuternicit, acesta din urmă prezentând procură notarială în original.

  1. a) în data de 15 iulie 2025 contestațiile se depun, în scris, până la ora 20:00;
  2. b) în data de 16 iulie 2025 contestațiile se depun, în scris, până la ora 12:00.

Contestațiile la proba scrisă se depun la centrul de examen, personal de către candidat sau prin împuternicit, acesta din urmă prezentând procură notarială în original.

Transmiterea contestațiilor la centrul de examen se poate realiza și electronic (scanat), prin poștă electronică, în data de 15 iulie 2025 și în data de 16 iulie 2025 până la ora 12:00 la adresa de e-mail: contestatii.definitivat@isjbt.ro

Candidatul anexează la contestația depusă/transmisă la centrul de examen și o copie a buletinului de identitate/cărții de identitate. Nu pot fi contestate lucrările scrise ale altor candidați.

 

Rezultatele finale vor fi afișate la centrele de examen și pe site-ul anterior menționat, în data de 21 iulie 2025 și vor fi validate prin ordin de ministru în perioada 24 iulie – 14 august 2025.

Citeste mai mult

Eveniment

Aproape 400 de cazuri de furt de energie în județele Moldovei în primele 6 luni din 2025

Publicat

Publicitate

Peste 660 de cazuri de potențial consum fraudulos de gaze naturale și energie electrică identificate în primele 6 luni din 2025, în zona de activitate a Delgaz Grid.

 

 Prejudiciul generat de aceste practici se ridică la aproape 8,5 milioane de lei;

 Cantitatea totală de energie sustrasă este de circa 9,9 mil. kWh;

 Intervențiile pentru evitarea înregistrării consumului pun în pericol siguranța consumatorilor și a bunurilor lor, dar și alimentarea cu energie;

 Suspiciunile de consum fraudulos pot fi anunțate la raporteazafrauda@delgaz-grid.ro, apelând la 0371 700 157 sau la cea mai apropiată secție de poliție;

Publicitate

 

 

Peste 660 de cazuri de potențial consum fraudulos de energie au fost identificate în primele 6 luni ale acestui an în 18 dintre cele 20 de județe în care operează compania de distribuție Delgaz Grid, majoritatea vizând sustrageri de electricitate.

 

Astfel, 397 de cazuri reprezintă sustrageri de energie electrică, acestea fiind identificate în regiunea Moldova (județele Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț şi Bacău). De asemenea, 265 de cazuri au fost înregistrate pe parte de gaz în 18 județe (Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Sălaj, Timiș, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Bihor, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț şi Bacău).

 

Cantitatea totală de energie sustrasă este de circa 9,9 milioane kWh (circa 3,8 mil. kWh gaze naturale și 6,1 mil. kWh energie electrică), iar valoarea prejudiciului a fost calculată la circa 8,5 milioane lei.

 

Cantitatea sustrasă ar putea acoperi consumul de gaze naturale pentru circa 4-5 ani și consumul de energie electrică pe durata a 30 de ani al unei instituții de învățământ cu 275 elevi și cadre didactice.

 

Reamintim consumatorilor care sunt racordați la rețelele de energie electrică și gaz că intervențiile neautorizate asupra branșamentelor și instalațiile clandestine pot duce la incidente grave (explozii, intoxicații, incendii, electrocutări etc.) cu urmări devastatoare: pierderi de vieți omenești și/sau bunuri distruse.

 

Diminuarea valorii facturii la energie prin evitarea înregistrării consumului real nu este o soluție pentru consumatori deoarece consecințele unor explozii sau incendii depășesc cu mult sumele astfel „economisite”. Pentru menținerea siguranței este foarte importantă prevenirea sustragerilor de energie prin identificarea lor cât mai aproape de momentul la care se produc.

 

Consumul fraudulos generează pierderi nu doar pentru operatorul de distribuție ci și pentru consumatorii corecți, care plătesc cu regularitate contravaloarea energiei consumate, intervențiile ilegale afectând deopotrivă și calitatea serviciului de distribuție a gazelor naturale și energiei electrice.

 

Totodată, consumul fraudulos reprezintă o formă de furt și este sancționat conform prevederilor Codului Penal. În vederea identificării persoanelor responsabile și a recuperării prejudiciului, operatorul de distribuție formulează și transmite plângeri penale către instituțiile abilitate.

 

Pentru siguranța consumatorilor și pentru evitarea situațiile neplăcute care pot să apară în urma consumului necontorizat de energie, se recomandă respectarea următoarelor măsuri de prevenție:

 

 NU permiteți persoanelor neautorizate să intervină asupra echipamentelor de măsurare a consumului de energie (contoare);

 NU acceptați soluții improvizate de interceptare a conductelor de gaze naturale sau cablurilor de energie pentru reducerea consumului;

 NU acceptați folosirea materialelor neadecvate pentru instalațiile de energie electrică sau gaz (de ex: bandă adezivă pentru izolarea cablurilor sau coliere metalice improvizate pentru instalațiile de gaz).

 

Cele peste 660 de cazuri de consum fraudulos identificate de la începutul anului până în prezent reprezintă tot atâtea situații cu potențial periculos care au fost prevenite. Contribuția cetățenilor care semnalează astfel de practici este esențială, toate sesizările fiind verificate cu respectarea confidențialității identității celor care le transmit.

 

Pentru o comunicare rapidă și eficientă, suspiciunile privind consumul fraudulos pot fi raportate la adresa de e-mail raporteazafrauda@delgaz-grid.ro, prin apel gratuit la numărul 0371 700 157 sau direct la cea mai apropiată secție de poliție.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending