Connect with us

Eveniment

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Publicat

Publicitate

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești. Este MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

Publicitate

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate.

În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri.

Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: opiniile Marilor Puteri,  împărţite

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.

Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: primul pas spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Lecție de viață pentru elevii botoșăneni, de Ziua Europeană a Numărului Unic de Urgență 112

Publicat

Publicitate

Când suni la 112? Ce spui când suni la 112? Și, mai ales, când este cu adevărat o urgență? La aceste întrebări, dar și la altele asemănătoare, au aflat răspunsul, astăzi, peste 100 de copii de la Școlile Gimnaziale nr. 11 și nr. 17 din municipiul Botoșani, care s-au întâlnit cu pompierii pentru o lecție interactivă despre folosirea corectă a numărului unic de urgență 112.

Activitatea a fost organizată cu prilejul Zilei Europene a Numărului de Urgență 112 de către pompierii din cadrul Dispeceratului Integrat ISU-SAJ. La întâlnire au participat elevii claselor pregătitoare C și D de la Școala Gimnazială nr. 11 Botoșani și elevii claselor I A și a III-a A de la Școala Gimnazială nr. 17 Botoșani.

Prin jocuri de rol, cei mici au simulat apeluri reale, au răspuns la întrebările adresate de „operatorul 112” și au învățat cât de important este să vorbească clar, să rămână calmi și să ofere date corecte. Salvatorii le-au explicat și care sunt situațiile care NU reprezintă urgențe și de ce apelurile false pot pune vieți în pericol.

Întâlnirea a fost plină de curiozități și descoperiri.
Cei mici au aflat că pot suna la 112 chiar și atunci când se află într-o altă țară din Uniunea Europeană, că apelul este gratuit și poate fi efectuat chiar și fără credit sau fără cartelă SIM, precum și faptul că nu trebuie să închidă telefonul până când operatorul nu le spune acest lucru, că hainele cuprinse de flăcări se sting prin rostogolire, iar în caz de fum trebuie să își protejeze nasul și gura și să părăsească imediat încăperea.

Totodată, copiii au descoperit că pompierii, polițiștii, jandarmii și ambulanțierii lucrează împreună în dispeceratul integrat și că un pompier poate salva vieți nu doar de la locul intervenției, ci și de la telefon, prin gestionarea rapidă și eficientă a apelurilor de urgență.

Activitățile desfășurate astăzi au demonstrat, încă o dată, că educația preventivă începe cu pași mici, dar esențiali, iar informarea corectă a copiilor poate face diferența în situații limită. Entuziasmul, curiozitatea și implicarea elevilor au confirmat importanța unor astfel de întâlniri, care contribuie la formarea unor comportamente responsabile și la înțelegerea rolului vital al numărului unic de urgență 112.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

În ce condiții o firmă devine inactivă fiscal din 2026 și ce obligații rămân în vigoare. Precizări OFICIALE de la ANAF

Publicat

Publicitate

În ce condiții o firmă devine inactivă fiscal din 2026 și ce obligații rămân în vigoare: Obligațiile de declarare și plată a taxelor rămân în vigoare chiar și în situația declarării inactivității fiscale, precizează ANAF, într-un comunicat transmis Alba24

Începând cu data de 1 ianuarie 2026, firmele pot fi declarate inactive fiscal de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) în situația în care nu depun situațiile financiare anuale într-un termen de maximum 5 luni după termenul legal de depunere.

Măsura rezultă din modificările aduse Codului de procedură fiscală prin legislația privind eficientizarea resurselor publice*, care au intrat în vigoare la începutul acestul an.

Această măsură a fost adoptată în vederea creșterii disciplinei fiscale și a transparenței financiare, precum și pentru reducerea fenomenului firmelor inactive sau utilizate în scopuri frauduloase, care nu mai desfășoară activitate reală, dar rămân în evidențele fiscale (firme inactive, care erau folosite pentru evaziune, fraude sau tranzacții fictive).

Astfel, verificarea acestei noi situații de declarare în inactivitate fiscală se realizează de către ANAF pentru situațiile financiare al căror termen legal de depunere este ulterior datei de intrare în vigoare a legii.

Deci, în acest an, verificarea se va realiza pentru situațiile financiare cu termenul legal de depunere în anul 2026.

Publicitate

Termenele legale de depunere a situațiilor financiare sunt reglementate de art.36 din Legea contabilității nr.82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel:

  • a) până la data de 31 mai inclusiv a exerciţiului financiar următor celui de raportare – pentru societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare;
  • b) până la data de 30 aprilie inclusiv a exerciţiului financiar următor celui de raportare – pentru celelalte persoane juridice;
  • c) în termen de 150 de zile calendaristice de la încheierea exerciţiului financiar ales – pentru persoanele juridice care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, din categoria celor de la lit.a)
  • d) în termen de 120 de zile calendaristice de la încheierea exerciţiului financiar ales – pentru persoanele juridice care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, din categoria celor de la lit.b).

Persoanele juridice care, de la constituire, nu au desfăşurat activitate, pot depune o declaraţie în acest sens, în termen de 60 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Ca urmare, verificarea noii situații de inactivitate fiscală se va realiza atât pentru persoanele juridice care au obligația depunerii situațiilor financiare, cât și pentru persoanele juridice care nu au desfășurat activitate.

În ce condiții o firmă devine inactivă fiscal din 2026 și ce consecințe apar

Declararea unei firme ca inactivă fiscal are consecințe importante

Dacă respectivul contribuabil este înregistrat în scopuri de TVA, se anulează codul de înregistrare în scopuri de TVA, cu data comunicării Deciziei de declarare în inactivitate fiscală.

Ca urmare, în perioada în care persoana juridică are codul de înregistrare în scopuri de TVA anulat, dacă desfășoară activitate, are obligația să colecteze TVA, dar nu are drept de deducere a taxei.

TVA colectată în această perioadă trebuie declarată și plătită până la data 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care taxa a devenit exigibilă.

De asemenea, inactivitatea fiscală se înscrie în cazierul fiscal, atât în cel al persoanei juridice declarată inctivă, cât și în cel al reprezentanților legali ai persoanei juridice, existenţi în perioada în care a intervenit situaţia de declarare a inactivităţii fiscale.

Oficiul Național al Registrului Comerțului nu autorizează operațiuni de înregistrare/mențiuni în cazul persoanelor care au înscrisă inactivitatea fiscală în cazierul fiscal.

Astfel, un contribuabil care este declarat inactiv fiscal are toate obligațiile de declarare și plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale datorate, potrivit legii.

De asemenea, contribuabilului declarat inactiv i se aplică toate procedurile de administrare fiscală prevăzute de lege (colectare, control fiscal), cu excepția notificării și a impunerii din oficiu în cazul nedepunerii declarațiilor fiscale.

Noile reglementări urmăresc îmbunătățirea colectării taxelor și alinierea la practicile europene privind raportarea financiară la timp.

Prin clarificarea statutului companiilor care nu își îndeplinesc obligațiile de raportare, măsura contribuie la o imagine realistă a economiei și la un mediu de afaceri mai transparent și mai predictibil.

Conform prevederilor legislative anterioare, o firmă poate fi declarată inactivă fiscal și în situații cum ar fi:

  • nu își îndeplinește, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă prevăzută de lege;
  • organul fiscal central constatată că nu funcționează la domiciliul fiscal declarat;
  • are inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerțului sau durata deținerii spațiului cu destinația de sediu social este expirată.

ANAF reafirmă importanța respectării prevederilor fiscale și subliniază determinarea instituției în combaterea evaziunii fiscale și în asigurarea echității fiscale pentru toți contribuabilii.

* Legea nr.239/2015 privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare au fost completate reglementările referitoare la inactivitatea fiscală, din Codul de procedură fiscală.

Citeste mai mult

Eveniment

Percheziție la Botoșani! Tânăr cercetat pentru pornografie infantilă și acte sexuale cu un minor

Publicat

Publicitate
Polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Botoșani, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Botoșani, au documentat activitatea infracțională a unui bărbat, de 20 de ani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de pornografie infantilă, coruperea sexuală a minorilor și viol săvârșit asupra unui minor.
Din probatoriul administrat, până în prezent, a reieșit că, în intervalul cuprins între vara anului 2024 și vara anului 2025, bărbatul ar fi determinat o victimă, de 12 ani, membră a familiei sale, să producă și să îi transmită fotografii și videoclipuri în ipostaze sexuale explicite.
De asemenea, în acest context, cel în cauză ar fi trimis către victima minoră mai multe imagini cu conținut sexual explicit și, profitând de vulnerabilitatea ei, ar fi întreținut acte sexuale cu aceasta.
Pe parcursul percheziției informatice realizate asupra unui dispozitiv de stocare a datelor aparținând bărbatului cercetat, au fost descoperite mai multe materiale pornografice cu minori.
La data de 9 februarie 2026, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Botoșani au dispus reținerea celui în cauză.
La data de 10 februarie 2026, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Botoșani a dispus arestarea preventivă a acestuia, pentru 30 de zile.
Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de Procedură Penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Copiii din Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoșani au litografiat icoane în cadrul catehezei „Chipurile femeilor creștine”

Publicat

Publicitate

În cadrul catehezei „Chipurile femeilor creștine”, în contextul proiectului „Familia – dar al lui Dumnezeu, jertfă și misiune în lumina Evangheliei”, în Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul ”din Botoșani, copiii au participat, marți, la un atelier de litografiere a icoanelor, experiență care a îmbinat formarea artistică cu aprofundarea valorilor credinței ortodoxe.

Activitatea a fost dedicată realizării icoanelor sfintelor nou-canonizate ale Bisericii Ortodoxe Române, modele de credință, jertfă și mărturisire creștină. Prin această inițiativă, cei mici au fost îndrumați să înțeleagă faptul că icoana nu reprezintă doar o expresie artistică, ci o mărturisire vizuală a credinței, o „fereastră” spre Împărăția lui Dumnezeu.

Atelierul s-a desfășurat sub coordonarea atentă a profesoarelor Ana și Felicia Misoagă, care i-au însoțit pe copii atât în parcurgerea etapelor tehnice ale lucrării, cât și în înțelegerea sensului duhovnicesc al acesteia. În prima etapă au fost pregătite foile imprimate, au fost șlefuite și curățate blaturile, iar apoi pictate cu culori acrilice. Lucrările urmează să fie finisate și lăcuite în perioada următoare.

Prin răbdare, concentrare și implicare, copiii au descoperit că frumusețea icoanei se naște din îmbinarea meșteșugului cu rugăciunea. Fiecare lucrare realizată reflectă nu doar efortul artistic, ci și dorința de apropiere de valorile credinței.

Organizatorii își exprimă nădejdea ca, în Duminica Ortodoxiei, icoanele realizate să fie sfințite și așezate spre închinare, devenind mărturie a implicării tinerei generații în viața Bisericii și în păstrarea tradiției iconografice.

FOTO&VIDEO: pagina de facebook a Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul” Botoșani

Publicitate

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending