Connect with us

Eveniment

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Publicat

Publicitate

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești. Este MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

Publicitate

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate.

În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri.

Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: opiniile Marilor Puteri,  împărţite

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.

Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: primul pas spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Credincioșii din Botoșani au cinstit-o pe Sfânta Ecaterina la biserica din cartierul ANL. Sfânta Liturghie impresionantă oficiată de părintele protopop Petru Fercal

Publicat

Publicitate

Biserica „Sfânta Ecaterina” din cartierul ANL Bucovina, Botoșani, s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru mulțimea de credincioși veniți din toate colțurile municipiului pentru a se închina la icoana marii mucenițe, exemplu de curaj, înțelepciune și credință neclintită. Atmosfera de sărbătoare s-a simțit încă de luni seară, iar fiorul duhovnicesc a însoțit fiecare moment.

Vecernia, început sub semnul binecuvântării

Sărbătoarea parohiei a debutat cu slujba Vecerniei, oficiată de un impresionant sobor de preoți. În frunte s-au aflat părintele protopop misionar Daniel Țăranu și părintele profesor Daniel Dascălu, directorul Seminarului Teologic din Botoșani, cel care a rostit și cuvântul de învățătură.

Răspunsurile la strană au fost oferite de psalți veniți din mai multe zone ale orașului. Vocile lor s-au împletit cu rugăciunile celor prezenți, ridicând în biserică o atmosferă de Rai, cum rar se poate simți într-o lume grăbită.

În cadrul slujbei a fost săvârșită Litia. Cele cinci pâini au fost binecuvântate printr-o rugăciune specială rostită de părintele profesor Daniel Dascălu, amintind de minunea înmulțirii celor cinci pâini în pustie, cu care Mântuitorul a hrănit mulțimea de cinci mii. La final, pâinea a fost împărțită credincioșilor, semn al dărniciei lui Dumnezeu și al legăturii frățești dintre membrii comunității.

Predica părintelui profesor Daniel Dascălu a captivat atenția tuturor prin tactul său pedagogic și prin profunzimea temei abordate. Pornind de la viața Sfintei Mucenițe Ecaterina, părintele a zugrăvit contextul istoric, jertfa ei, dragostea ei pentru Hristos și puterea credinței care poate transforma și cele mai împietrite inimi.

Publicitate

La final, credincioșii au primit un îndemn cald, menit să aducă în suflete curaj, lumină și un strop de liniște într-o lume tot mai tulburată.

Continuarea sărbătorii – Utrenia și Dumnezeiasca Liturghie

Marți dimineață, hramul a continuat cu slujba Utreniei și apoi cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, oficiată de părintele protopop Petru Fercal, alături de un sobor de preoți deosebit. Din nou, lăcașul s-a dovedit neîncăpător, nu aveai unde să arunci un ac, credincioșii venind în număr mare și din alte parohii ale orașului. De la an la an, evlavia botoșănenilor la Sfânta Ecaterina a crescut exponențial și această realitate se desprinde clar din mulțimea de preoți și credincioși care participă la hramul bisericii din cartierul ANL.

Sfânta Liturghie este este în esență pătrunzător de spirituală și înălțătoare. Marți, credincioșii prezenți au avut parte de emoții duhovnicești de neuitat. Liantul între Sfântul Altar și credincioși a fost realizat și prin cântările deosebite ale membrilor corului Seminarului Teologic, coordonat de profesorul Cezar Grădinaru.
Cei care au primit binecuvântare de la duhovnic au primit Trupul și Sângele Domnului, un moment care rămâne Taina fiecăruia dintre cei care s-au învrednicit.

La final, părintele protopop Petru Fercal a rostit un cuvânt de încurajare, întărind credința și chemând la statornicie în fapta bună, dar mai ales îndemnând credincioșii să aibă curajul Sfintei Ecaterina.

Părintele paroh Liviu Ilie Florariu a mulțumit credincioșilor pentru evlavia și dragostea arătată Sfintei Ecaterina prin prezența numeroasă la hram, făcând din această sărbătoare un nou prilej de unitate și mărturisire a credinței.

Scurt istoric al parohiei „Sfânta Ecaterina”
Parohia a fost înființată în anul 2006, având astăzi peste o mie de familii.
În 2008 au început demersurile pentru ridicarea noii biserici.

2009 – turnarea temeliei
2011 – ridicarea zidurilor
27 mai 2012 – sfințirea temeliei de către ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei
30 octombrie 2018 – prima slujbă oficiată în biserica actuală

Viața Sfintei Mucenițe Ecaterina – model de înțelepciune și curaj

Sfânta Muceniță Ecaterina s-a născut în Alexandria Egiptului, în prima jumătate a secolului al IV-lea, în familia guvernatorului cetății. Înzestrată cu o inteligență rară, a studiat literatura, filosofia, retorica și științele vremii, devenind una dintre cele mai cultivate tinere ale epocii.

Dorind însă o viață mai înaltă decât cea pe care i-o rezervau ambițiile lumii, Ecaterina L-a întâlnit pe Hristos, singurul Mire care le întrece pe toate făpturile în noblețe, frumusețe și înțelepciune. Două viziuni minunate au condus-o la botez, iar Mântuitorul însuși i-a dăruit un inel ca semn al logodnei duhovnicești.

Credința ei puternică a făcut-o să înfrunte public cultul zeilor, iar împăratul Maximian a trimis cincizeci de înțelepți să o contrazică. Însă toți au fost înfrânți de puterea cuvântului ei și, mișcați, s-au convertit, primind martiriul.

După chinuri cumplite, inclusiv sfărâmarea roții cu ascuțișuri, Sfânta Ecaterina a primit moarte martirică, iar din trupul ei a curs lapte în loc de sânge. După tradiție, îngerii i-au dus moaștele pe Muntele Sinai, unde se află și astăzi, la Mănăstirea „Sfânta Ecaterina”, una dintre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din lume.

Prăznuită la 25 noiembrie, Sfânta Ecaterina este considerată ocrotitoarea tinerilor, a elevilor și a studenților, dar și un izvor de înțelepciune pentru toți cei care caută adevărul cu inimă curată.

Citeste mai mult

Educație

Ateliere moderne la Liceul din Vorona: Cum au transformat fondurile europene liceul într-un spațiu de formare adaptat vremurilor

Publicat

Publicitate

Vorona arată încă o dată că, atunci când fondurile europene sunt folosite cu cap, rezultatele chiar se văd. Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” a ridicat ștacheta învățământului de specialitate după ce a finalizat proiectul „Dotări moderne pentru învățământul profesional și tehnic”, finanțat prin PNRR, în valoare de 1.085.182,20 lei – bani investiți în spații care, până nu demult, abia făceau față nevoilor elevilor.

Prin această investiție, trei dintre atelierele esențiale pentru pregătirea profesională au fost complet transformate: laboratorul de informatică, atelierul pentru specializarea Turism și alimentație și atelierul de Horticultură. Fiecare spațiu a fost dotat cu echipamente IT performante, mobilier modern și materiale de specialitate, aducând școala într-o zonă în care practica nu mai înseamnă improvizație, ci profesionalism.

Elevii găsesc acum în ateliere un mediu actual, apropiat de standardele din companii, ceea ce îi ajută nu doar să înțeleagă meseria, ci și să se pregătească pentru piața muncii, care cere competențe digitale, adaptare și practică reală. Profesorii vorbesc despre un plus evident în dinamica orelor, iar atmosfera din laboratoare a devenit una în care elevii vin cu plăcere, nu din obligație.

Modernizarea a schimbat și percepția asupra liceului: de la o instituție rurală cu resurse limitate, la un spațiu educațional modern, unde tehnologia și practica merg mână în mână. Este un exemplu despre cum pot fi folosiți banii europeni pentru a rezolva probleme concrete și pentru a ridica standardele de pregătire profesională.

Atelierele sunt acum pregătite să primească elevii de la Turism și alimentație și Horticultură în cele mai bune condiții, cu echipamente care permit o învățare reală, aplicată. Pentru comunitatea din Vorona, proiectul reprezintă una dintre cele mai vizibile transformări din ultimii ani și un semn că investițiile europene, gestionate corect, pot schimba cu adevărat fața educației.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

„Pinocchio” vine din nou la Teatrul pentru Copii şi Tineret „Vasilache” Botoșani

Publicat

Publicitate

Micuții botoșăneni pot viziona la Teatrul pentru Copii şi Tineret „Vasilache” spectacolul  „Pinocchio”, Carlo Collodi în această săptămână, în zilele de joi, 27 noiembrie 2025, de la ora 18:00 şi duminică, 30 noiembrie 2025, de la orele 11:00 şi 12:30 . Adaptarea, dramatizarea şi regia artistică Valentin Dobrescu, scenografia îi aparţine lui Mihai Pastramagiu, iar muzica este compusă de Alin Macovei Moraru.

Din distribuție fac parte îndrăgiții actori: Adelina Cojocariu, Pavel Petrași, Cosmin Tanasă, Renata Voloșcu, Andrei Bordianu, Anamaria Chelaru și Andrei Iurescu

«Povestea lui Pinocchio, atât de cunoscută celor mari si celor mici, vă invit să o priviți așa cum am văzut-o eu, care am trecut deja prin vârstele voastre.  Și veți vedea că toate peripețiile, întâmplările, încercările, mai mult sau mai puțin amuzante, de care va avea parte păpușa de lemn, pot să ni se întâmple și nouă tuturor în drumul spre a deveni ,,OAMENI”» Valentin Dobrescu, regizor artistic.

 

Spectacolul este recomandat copiilor peste 3 ani.

 

Publicitate

Preţ bilet 20 lei

 

Biletele pentru spectacolele Teatrului „Vasilache” se pot achiziţiona on line https://www.entertix.ro/g/334/teatrul-pentru-copii-si-tineret-vasilache.html sau accesând www.teatrulvasilache.ro secțiunea Cumpără Bilet, ori de la sediul instituţiei, de marţi şi până vineri, între orele 10:30 şi 12:30, dar şi înainte de începerea fiecărui spectacol, în limita locurilor disponibile.

Accesul în sala de spectacole se face cu o jumătate de oră înainte de începere spectacolului.

 

Citeste mai mult

Eveniment

AJPIS Botoșani a alimentat peste 27.000 de conturi pentru plata facturilor la energie

Publicat

Publicitate

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Botoșani a efectuat o nouă tranșă de plăți pentru 27.646 de beneficiari ai tichetului de energie, reprezentând sprijin acordat pentru achitarea facturilor de energie electrică aferente lunii octombrie 2025. Valoarea totală a acestor plăți este de 1.382.300 de lei.

 

Beneficiarii care au primit sumele în conturile de mandat pentru plata facturilor se pot prezenta la oficiile poștale cu factura emisă de furnizorul de energie și pot utiliza banii pentru plata consumului de energie electrică din această perioadă.

 

Reamintim că, sprijinul financiar se acordă până la 31 martie 2026, astfel că cererile pentru tichetul de energie se pot depune oricând, online (EPIDS) sau fizic, la primării și oficiile poștale. La achitarea facturii în oficiile poștale nu trebuie prezentat tichetul, ci factura emisă de furnizorul de energie electrică.

Pentru informații suplimentare și asistență privind procesul de solicitare și utilizare a tichetului de energie, beneficiarii pot contacta Call-center-ul ANPIS la 021.9309.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending