Connect with us

Eveniment

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Publicat

Publicitate

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești. Este MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

Publicitate

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate.

În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri.

Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: opiniile Marilor Puteri,  împărţite

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.

Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: primul pas spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșani, tras pe linie moartă: Trenurile spre Suceava suspendate din cauza datoriilor CFR Călători

Publicat

Publicitate

Circulația mai multor trenuri operate de Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători ‘CFR Călători’ SA va fi suspendată, începând de marți, ca urmare a neachitării la termen a unor sume restante de peste 100 milioane de lei, aferente achitării Tarifului de Utilizare a Infrastructurii (TUI), conform obligațiilor contractuale, a anunțat CFR SA.

„Compania Națională de Căi Ferate ‘CFR’ SA, în calitate de manager al infrastructurii feroviare naționale, informează publicul că, începând cu data de 21 octombrie 2025, ora 00:01, se suspendă temporar circulația unui număr de trenuri operate de Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători ‘CFR Călători’ SA, ca urmare a neachitării la termen a sumelor restante aferente achitării Tarifului de Utilizare a Infrastructurii (TUI), conform obligațiilor contractuale. La această dată, sumele restante aferente achitării TUI-ului se ridică la 100.203.237,65 lei”, se menționează în comunicat.

Potrivit CFR SA, trenurile Regio suspendate începând cu 21 octombrie 2025 sunt: R 5431, R 5432: Bacău – Suceava Nord și retur; R 5539, R 5540: Pașcani – Suceava Nord și retur; R 5568, R 5570: Botoșani – Suceava Nord și retur; R 7035, R 7038 (din 25.10.2025): București Nord – Urziceni și retur; R 8003: București Obor – Fetești; R 8005: București Obor – Constanța; R 5106, R 5107: Mărășești – Buzău și retur; R 5071, R 5072: Brazi – Buzău și retur; R 3030: Brașov – București Nord; R 3029: București Nord Gr. B – Brașov; R 3115, R 3116, R 3117, R 3118: Timișoara Nord – Oradea și retur; R 3126, R 3129: Gurahonț – Arad și retur; R 3127, R 3128: Arad – Brad și retur; R 4105, R 4106: Bistrița Nord – Cluj Napoca și retur; R 5002, R 5003, R 5016, R 5017: Buzău – București Nord și retur; R 4331, R 4338: Oradea – Halmeu și retur.

Totodată, alte trenuri Regio care vor fi suspendate sunt: R 4332: Satu Mare – Oradea; R 4401, R 4402, R 4405, R 4406: Satu Mare – Halmeu și retur; R 4502: Siculeni – Brașov; R 4533, R 4536: Târgu Mureș – Războieni și retur; R 2441, R 2443: Târgu Mureș – Sibiu și retur; R 2445, R 2447: Teiuș – Târgu Mureș și retur; R 2560, R 2561: Mediaș – Sibiu și retur; R 2563: Sibiu – Sighișoara; R 2564: Beia Hm – Sibiu; R 2567, R 2568: Sibiu – Sighișoara și retur.

Conform CFR SA, trenurile InterRegio (IR) suspendate începând cu 7 noiembrie 2025, până la noi dispoziții, sunt: IR 1634 și IR 1633: Brașov – București Nord și retur; IR 1661 și IR 1662: București Nord – Iași și retur; IR 1571 și IR 1574: București Nord – Galați și retur; IR 1599 și IR 1590: București Nord – Drobeta Turnu Severin și retur; IR 1531: Timișoara Nord – Baia Mare; IR 1530: Baia Mare – Timișoara Nord (anulat din 8 noiembrie 2025); IR 1532: Satu Mare – Timișoara Nord; IR 1533: Timișoara Nord – Satu Mare (anulat din 10.11.2025); IR 1537 și IR 1539: Timișoara Nord – Oradea și retur; IR 1743 și IR 1744: Arad – Oradea și retur și IR 1745 și IR 1746: Târgu Mureș – Cluj Napoca și retur.

CFR SA subliniază că aceste măsuri au caracter temporar, urmând ca circulația trenurilor să fie reluată imediat ce restanțele vor fi achitate integral. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

ANPIS, campanie de control la nivel național. Se verifică eligibilitatea pentru alocațiile de plasament și indemnizații de sprijin

Publicat

Publicitate

O nouă campanie tematică de control este derulată de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). În perioada octombrie 2025 – noiembrie 2025, ANPIS desfășoară o campanie tematică de control privind verificarea respectării prevederilor art. 55 alin. (2) și (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile legale menționate anterior, tinerii care își continuă studiile pot beneficia, la cerere, de protecție specială până la finalizarea acestora, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

De asemenea, tinerii care nu își continuă studiile, care nu se pot întoarce în familie și se află în risc de excludere socială, pot solicita acordarea unei forme de protecție specială pe o perioadă de până la doi ani, în vederea sprijinirii integrării lor sociale. Acest drept încetează în situația în care tânărul refuză sau pierde, din motive imputabile lui, cel puțin de două ori, un loc de muncă ori o locuință oferită.

Campania tematică de control se desfășoară la nivel național, în baza Planului de control al Inspecției Sociale, aprobat pentru anul 2025 și are ca obiectiv principal, verificarea respectării criteriilor de eligibilitate pentru:

  • acordarea alocației de plasament;
  • acordarea indemnizației lunare de sprijin pentru tinerii care au împlinit 18 ani și beneficiază de prelungirea măsurii de protecție specială, în condițiile legii.

Activitățile de control din cadrul campaniei se vor centra pe două paliere:

  • La nivelul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC), se va verifica îndeplinirea condițiilor legale privind prelungirea măsurii de protecție specială.
  • La nivelul agențiilor teritoriale, se va urmări respectarea condițiilor de eligibilitate pentru acordarea alocației de plasament și a indemnizației lunare de sprijin.

La finalul campaniei, ANPIS va elabora, pe baza rapoartelor transmise de la nivel județean, un Raport tematic național, care va include constatările, concluziile și măsurile dispuse în urma verificărilor efectuate.

Publicitate

Prin această acțiune, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) își reafirmă angajamentul de a asigura respectarea drepturilor copiilor și tinerilor aflați în sistemul de protecție specială, precum și utilizarea corectă și responsabilă a fondurilor publice destinate acestora.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Accident la Victoria, Stăuceni! Un microbuz și un autoturism s-au ciocnit, doi tineri răniți au refuzat transportul la spital

Publicat

Publicitate

❗️Conduceți prudent❗️

 

Un accident rutier a avut loc, în urmă cu puțin timp, în localitatea Victoria, comuna Stăuceni. În eveniment au fost implicate un autoturism și un microbuz.

 

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, precum și două echipaje aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

 

Publicitate

Aceștia au constatat faptul că nu erau persoane încarcerate.

 

Șoferul autoturismului, un bărbat de 37 de ani, dar și o tânără de 26 de ani, pasageră în microbuz, au primit îngrijiri medicale la fața locului de la echipajele SAJ. Aceștia au refuzat transportul la spital.

 

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor, iar cazul a rămas în atenția Poliției pentru cercetări.

Citeste mai mult

Eveniment

ANM: Vreme plăcută în majoritatea regiunilor, în intervalul 20 octombrie – 2 noiembrie. Precipitații, de la finalul acestei săptămâni

Publicat

Publicitate

Vremea se va menține plăcută, în general, pe durata următoarelor două săptămâni (20 octombrie – 2 noiembrie), în majoritatea regiunilor, cu valori termice maxime ce vor ajunge la 25 – 26 de grade în Banat și în Dobrogea, iar spre finele acestei săptămâni și la începutul săptămânii viitoare se vor semnala precipitații mai însemnate cantitativ, reiese din prognoza de specialitate, publicată luni de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).

În Banat, în prima săptămână valorile termice diurne vor fi în creștere treptată de la o zi la alta spre valori mai ridicate decât mediile multianuale specifice perioadei, cu valori la începutul intervalului în medie de 14 – 17 grade, ce vor urca spre 22 – 26 de grade în data de 25 octombrie, apoi vor scădea spre medii de 16 – 20 de grade. În cea de-a doua săptămână nu vor mai fi variații termice semnificative, astfel că mediile se vor situa între 13 și 18 grade. În prima săptămână, temperaturile nocturne vor fi treptat în creștere de la valori medii de 2 – 5 grade, în prima noapte, respectiv 20 spre 21 octombrie, la minime medii de 8 – 12 grade. În cea de-a doua săptămână, nopțile vor fi mai reci, cu valori ușor sub cele specifice perioadei, cuprinse între 2 și 6 grade. Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată în intervalul 24 – 28 octombrie.

În Crișana, în primele zilei, valorile termice diurne vor fi în creștere spre valori peste cele specifice perioadei, astfel că în data de 23 octombrie temperaturile maxime vor fi în medie de 18 – 22 de grade, urmând ca ulterior acestea să scadă până la finalul primei săptămâni spre valori de 12 – 16 grade. În debutul celei de-a doua săptămâni vor continua să scadă ușor, apoi vor mai crește, dar în general se vor situa la valori medii cuprinse între 10 și 17 grade. Minimele nocturne vor fi mai scăzute decât în mod obișnuit la începutul intervalului, dar treptat vor crește spre valori în medie de 9 – 12 grade, în noaptea de 23 spre 24 octombrie, după care vor fi în scădere, până spre finalul primei săptămâni, la valori medii de 4 – 8 grade. În săptămâna următoare, temperaturile minime nu vor avea variații semnificative și se vor situa, în medie, la valori cuprinse între 2 și 6 grade. Din a doua parte a primei săptămâni, temporar va ploua, dar cu o probabilitate mai mare în intervalul 24-28 octombrie, când, pe alocuri, vor fi posibile cantități mai însemnate.

În Transilvania, valorile termice diurne vor fi în creștere până spre weekend, apoi vor marca o scădere ușoară si treptată, astfel că vor crește de la valori de 9 – 12 grade spre maxime de 17 – 20 de grade în data de 24 octombrie, apoi vor scădea spre medii de 9 – 14 grade, valori în general ce se vor menține și în următoarea săptămână cu mici alternanțe de la o zi la alta. Temperaturile nocturne vor crește de asemenea de la valori în general negative în prima noapte spre medii de 4 – 8 grade. În cea de-a doua săptămână, minimele nu vor avea variații semnificative de la o zi la alta, iar în medie se vor situa între 0 și 5 grade. Primele patru zile vor fi lipsite de precipitații, după care temporar va ploua, dar probabilitatea mai mare se va menține în intervalul 25-29 octombrie, când local și cantitățile vor putea fi mai însemnate.

În Maramureș, temperaturile maxime vor fi în creștere în primele patru zile de la valori în medie de 9 – 13 grade spre 17 – 19 grade, apoi vor marca o scădere treptată până la valori în medie de 12 – 15 grade. În cea de-a doua săptămână, valorile termice diurne nu vor avea variații semnificative și se vor situa în general la valori de 10 – 16 grade. Minimele nocturne vor fi mai scăzute decât în mod obișnuit în această perioadă la începutul intervalului, dar vor crește treptat spre valori medii de 8 – 10 grade, în noaptea de 23 spre 24 octombrie, iar ulterior vor fi în scădere spre minime de 3 – 7 grade. În săptămâna următoare acestea se vor situa, în medie, între 0 și 5 grade. Din a doua parte a săptămânii, temporar va ploua, dar cu o probabilitate mai mare în intervalul 24-29 octombrie, când pe alocuri vor fi posibile cantități mai însemnate.

În Moldova, valorile termice diurne vor fi în creștere de la valori sub mediile multianuale de 10 – 12 grade spre 17 – 22 de grade, în week-end, apoi vor scădea treptat și în marea lor majoritate se vor încadra între 10 și 15 grade. Temperaturile nocturne vor crește de la valori în jurul a zero grade, în prima noapte, la medii regionale de 6 – 10 grade (valori termice normale sau ușor peste cele specifice perioade). În cea de-a doua săptămână, minimele nu vor avea variații semnificative de la o zi la alta, iar în medie se vor situa între 2 și 6 grade. Primele patru zile vor fi lipsite de precipitații, iar temporar va ploua, dar probabilitatea mai mare se va menține în intervalul 25-29 octombrie, când acestea se vor semnala pe arii mai extinse și vor fi posibile pe alocuri cantități mai însemnate de precipitații.

Publicitate

În Dobrogea, în prima săptămână de prognoză, valorile termice vor crește de la o zi la alta de la valori ușor sub cele specifice, în medie 13 – 15 grade, până spre valori cu mult peste cele normale datei, astfel maximele regionale vor fi de 20 – 25 de grade. La începutul celei de-a doua săptămâni vor scădea spre valori în medie de 14 – 18 grade, ce se vor menține și în zilele următoare. În prima noapte minimele vor fi mai coborâte decât mediile climatologice și se vor încadra în general între 3 și 7 grade, ușor mai ridicate pe Litoral, ulterior acestea vor crește treptat spe valori la nivel regional de 12 – 16 grade. În săptămâna următoare, la început se va răci ușor, apoi nu vor mai fi variații semnificative, astfel că temperaturile minime se vor situa între 5 și 9 grade. În primele zile trecător și izolat vor fi posibile ploi slabe, dar probabilitatea mai ridicată va fi în intervalul 27 – 29 octombrie, când acestea se vor semnala pe arii mai extinse.

În Muntenia, vremea se va încălzi treptat până în data de 25 octombrie, astfel că maximele vor crește de la medii de 14 – 16 grade, spre 20 – 22 de grade, iar minimele de la 2 – 4 grade, până la 8 – 10 grade. După această dată se va răci, iar maximele vor ajunge la 14 – 16 grade, în timp ce minimele vor oscila între 4 și 6 grade, mediat regional, în data de 28 octombrie și până la finalul intervalului de prognoză nu vor mai fi variații semnificative. Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată în intervalul 26 – 30 octombrie.

În Oltenia, până în data de 25 octombrie, valorile termice vor crește constant, cu o medie a maximelor între 14 și 22 de grade și minime între 2 și 10 grade. Ulterior, vremea va intra într-un proces de răcire, ce va determina valori termice diurne de 14 grade și nocturne de 4 grade, mediat regional, iar până la finalul intervalului se vor menține în jurul acestor valori. Ploi pe arii mai extinse și posibil mai însemnate cantitativ se vor semnala cu o probabilitate mai mare în intervalul 25 – 30 octombrie.

La munte, regimul termic, atât cel diurn, cât și cel nocturn, vor avea o tendință de creștere în intervalul 20 – 25 octombrie, ceea ce se va transpune în medii ale valorilor maxime de la 6 spre 12 grade și ale minimelor ce debutează între -6 și -4 grade și ajung la 4 – 6 grade. După această perioadă se va răci, astfel că, în data de 28 octombrie, maximele vor scădea spre 4 – 6 grade și minimele între -2 și zero grade, dar până la sfârșitul celei de-a doua săptămâni nu vor mai varia semnificativ. Temporar, vor fi precipitații izolate și slabe cantitativ, dar cu o probabilitate mai mare în intervalul 25 – 30 octombrie, aria precipitațiilor se va extinde și vor mai crește în intensitate. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending