Connect with us

Eveniment

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Publicat

acum 11 luni

Publicitate

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești. Este MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

Publicitate

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate.

În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri.

Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: opiniile Marilor Puteri,  împărţite

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.

Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: primul pas spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

„Bucuria Nașterii Domnului”, concertul de colinde care a însuflețit Casa Sindicatelor din Botoșani. PS Nichifor printre spectatori

Publicat

acum 4 ore

duminică, 07.12.2025

de

Publicitate

Duminică, 7 decembrie, scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Botoșani a răsunat de colinde, în cadrul tradiționalului concert dedicat Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos. Evenimentul, organizat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a reprezentat și în acest an un moment de referință pentru Protopopiatul Botoșani, reunind numeroși credincioși și iubitori ai tradițiilor.

Ediția din acest an, intitulată „Bucuria Nașterii Domnului”, a adus laolaltă mai multe coruri și grupuri vocale din județ, într-o manifestare care a reamintit publicului că frumusețea colindului rămâne una dintre cele mai puternice mărturii ale credinței și ale identității spirituale.

Concertul a fost onorat de prezența Preasfințitului Nichifor Botoșăneanul, care a urmărit întreg programul artistic și s-a declarat profund impresionat de calitatea interpretărilor și de atmosfera creată de participanți.

Atmosfera serii a fost înălțată de participarea unor ansambluri corale reprezentative din întreg județul Botoșani:

Grupul vocal-instrumental „Anastasis” al Parohiei Joldești – Vorona
Corala de copii „Sfântul Antonie cel Mare” – Parohia „Sfântul Antonie cel Mare”, Botoșani
Corala de copii „Sfânta Irina” – Parohia Pacea
Corul Protopopiatului Botoșani „Emanuil Zmeu”

Corala Bisericii Militare Botoșani.

Publicitate

Concertul a fost încheiat de corul pe patru voci care a câștigat recent concursul „O, ce veste minunată!”, și anume Corala mixtă „Ștefan Voievodul” – Parohia Cătămărești-Deal care a electrizat atmosfera.

Publicul a răsplătit fiecare moment artistic cu aplauze îndelungate, multe dintre colinde fiind interpretate în aranjamente speciale sau în variante tradiționale transmise din generație în generație.

Concertul de colinde organizat anual de Arhiepiscopia Iașilor se înscrie în rândul manifestărilor îndrăgite care preced sărbătoarea Nașterii Domnului, aducând în fața publicului tineri și adulți dedicați păstrării tradițiilor și valorilor creștine, lucru evidențiat și de Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul, în cuvântul său de la finalul concertului.

La finalul concertului, întreaga sală, arhiplină, s-a ridicat în picioare și, într-un gest de respect și bucurie, l-a colindat pe PS Nichifor, intonând la unison binecunoscutul colind „O, ce veste minunată!”.

Evenimentul de la Botoșani a reușit, și în acest an, să aducă lumină, emoție și bucurie în sufletele celor prezenți. O adevărată pregătire duhovnicească pentru marea sărbătoare a Crăciunului.

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

Citeste mai mult

Eveniment

Andreea-Cristina Alecu-Gireadă zdrobește PNL la Mihai Eminescu și câștigă detașat alegerile locale 2025 pentru funcția de primar

Publicat

acum 5 ore

duminică, 07.12.2025

de

Publicitate

Andreea-Cristina Alecu-Gireadă, candidata PSD, câștigă categoric alegerile din comuna Mihai Eminescu și își zdrobește adversarii într-un scrutin în care dominația sa a fost clară de la început până la final. După centralizarea voturilor din toate cele 7 secții, rezultatele sunt incontestabile: PSD a obținut o victorie uriașă, lăsând PNL mult în urmă.

Potrivit datelor finale publicate pe platforma Autorității Electorale Permanente, Andreea-Cristina Alecu-Gireadă a obținut 1.049 de voturi, adică 39,19%, un scor care îi asigură un avans covârșitor în fața contracandidatului PNL, Ionuț-Cristian Sigartău. Acesta a strâns 725 de voturi (27,08%), diferența fiind de 324 de voturi, una dintre cele mai mari înregistrate în istoria recentă a alegerilor din comună.

Pe locul al treilea se clasează Vasile-Cornel Zmău, candidat al Partidului Oamenilor Tineri, cu 377 de voturi (14,08%), urmat de candidatul independent Ioan Purice, care a obținut 276 de voturi (10,31%).

Florin-Daniel Buhă, candidatul AUR, a strâns 158 de voturi (5,90%), în timp ce Vasile Onofrei (SOS România) a încheiat cu 57 de voturi (2,13%). Ultimul clasat este candidatul USR, Iulian Toșcuță, cu 35 de voturi (1,31%).

În total, în comuna Mihai Eminescu au fost exprimate 2.677 de voturi, iar configurația este clară: PSD domină autoritar scena locală, în timp ce PNL suferă una dintre cele mai dure corecții electorale din ultimii ani la nivelul comunei.

Victoria Andreei-Cristina Alecu-Gireadă este cu atât mai semnificativă cu cât vine după o campanie intensă, într-o comună marcată de schimbări administrative și de plecarea fostului primar. Alegătorii au transmis un mesaj puternic, alegând continuitatea și experiența administrativă, în defavoarea experimentelor politice ale altor formațiuni.

Publicitate

Rezultatele urmează să fie validate oficial de Biroul Electoral de Circumscripție, însă diferențele uriașe dintre candidați nu lasă loc niciunei dubii: PSD a câștigat clar, decisiv și fără emoții Primăria Mihai Eminescu.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Omagiu copleșitor: Zeci de preoți și peste două mii de oameni au participat la înmormântarea preotesei Maria Macuc

Publicat

acum 5 ore

duminică, 07.12.2025

de

Publicitate

Comunitatea din Săveni a trăit duminică unul dintre cele mai emoționante și dureroase momente din ultimii ani, înmormântarea preotesei Maria Macuc, soția părintelui protopop de Săveni, Constantin Macuc, o figură luminoasă și profund respectată în întreg județul.

Slujba de înmormântare a fost oficiată de Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul, care a condus un impresionant sobor de preoți veniți din toate zonele Botoșaniului. Alături zecile de preoți, veniți să îl susțină pe protopopul de Săveni, s-au aflat și omologii din celelalte protopopiate ale județului, semn al prețuirii și solidarității frățești. Printre slujitorii Sfântului Altar prezenți s-a numărat și starețul Mănăstirii Știubieni, protosinghelul Melchisedec Sandu.

Răspunsurile la strană au fost oferite de Grupul Psaltic „Roman Melodul” al cântăreților bisericești din Protopopiatul Săveni, coordonat de Lică Dănilă, care a însoțit cortegiul cu cântări până la cimitirul din localitate. Vocile lor au adus un plus de solemnitate și emoție unui moment trăit cu lacrimi de întreaga comunitate.

Peste două mii de oameni, credincioși din Săveni și din împrejurimi, au venit să își ia rămas-bun de la preoteasa care, de-a lungul anilor, a sprijinit nenumărate familii, a fost aproape de cei în suferință și a susținut activ activitățile pastorale ale soțului său. Mulți au mărturisit că nu o vor uita niciodată pentru binele discret, dar neobosit, pe care l-a presărat în comunitate.

Nu s-a dezlipit de sicriu sora geamănă a preotesei Maria, care și-a plâns încetișor dorul. Copiii s-au sprijinit unii pe alții, înlăcrimați, dar și recunoscători. Au fost crescuți să pună pe primul loc în viața lor pe Hristos. Astfel că sunt convinși că nu au pierdut o mamă, ci au câștigat o rugătoare cu îndrăzneală mare la Tronul Împărătesc care va mijloci pentru ei ca să nu se abată de la drumul mântuirii oricâte obstacole le-ar pune viața.

În cuvântul său, Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul a subliniat calitățile preotesei și implicarea în viața parohiei: „Felul cum a trecut prin viață, doamna preoteasă Maria mărturisește această credință, delicatețea, buna cuviință, buna voință, ochii cu care îi privea pe cei cu care cărora le ieșea în întâmpinare, celor care era în biserică, mărturisit și prin aceasta un duh de pace, dar și de nădejde cu care a trăit. De aceea, Sfântul Apostol Pavel arată că în felul în care trăim se reflectă credința și roada Duhului. În epistola de la Galateni, că spune că roada Duhului este credința, bunăvoința, pacea, bucuria, împotriva unora ca acestora nu este o suferință neașteptată și grea”, a spus PS Nichifor.

Publicitate

În fruntea convoiului funerar s-au aflat tineri îmbrăcați în costume naționale, membri ai Ansamblului „Floarea Soarelui” din Săveni, un gest simbolic, menit să onoreze memoria preotesei care a susținut mereu tradițiile și viața culturală a comunității.

Unul dintre cele mai copleșitoare momente s-a petrecut la marginea gropii, atunci când sicriul a fost coborât în pământ și potrivit rânduieli, s-a rostit formula: „Se pecetluiește groapa roabei lui Dumnezeu Maria, până la a doua venire: În numele Tatălui. Amin. Și a Fiului. Amin. Și a Duhului Sfânt. Amin. Acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”

În clipa aceea, părintele Constantin Macuc, copleșit de durere, a izbucnit în lacrimi, iar copiii săi s-au apropiat imediat, formând un scut în jurul lui. L-au sprijinit cu blândețe și i-au oferit alinare, într-o imagine profund emoționantă care a demonstrat încă o dată unitatea, puterea și valorile acestei familii puternice și frumoase.

Preoteasa a lăsat în urmă nu doar o familie îndurerată, ci întreaga parohie pe care a slujit-o cu o implicare și o generozitate care au transformat-o într-un adevărat reper moral.

Pentru cei care au cunoscut-o, preoteasa Maria nu a fost doar soția preotului, ci inima comunității, un om care și-a dedicat întreaga viață slujirii aproapelui și creșterii în spirit creștin a celor cinci copii: patru fete și un băiat, pe care i-a născut, crescut și educat cu o răbdare și o blândețe deosebite.

Pe lângă responsabilitățile familiale, preoteasa Maria era asistentă medicală, profesie în care a manifestat aceeași bunătate și grijă. Mulți o descriu ca pe o mamă pentru toți copiii comunității, o femeie care nu știa să refuze ajutorul când cineva avea nevoie.

În biserică era un pilon de sprijin, dirijoarea corului, voce puternică la strană, organizatoare de activități parohiale și sprijin necondiționat pentru părintele Constantin Macuc. Pentru soțul ei, ea era „sufletul casei și al parohiei”, iar pentru credincioși un exemplu rar de modestie, credință și implicare.

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

oplus_0

Citeste mai mult

Eveniment

STOP VOT: Secțiile din comuna Mihai Eminescu și-au închis urnele. La Ipotești prezența a fost de peste 60%

Publicat

acum 7 ore

duminică, 07.12.2025

de

Publicitate

Urnele s-au închis oficial în comuna Mihai Eminescu, unde procesul de votare pentru alegerile locale parțiale pentru stabilirea noului primar al comunei  s-a desfășurat fără incidente majore pe parcursul zilei de duminică.

Datele centralizate în timp real pe platforma oficială prezenta.roaep.ro arată o mobilizare consistentă în majoritatea secțiilor din comună, cu valori ale prezenței la vot care se apropie sau chiar depășesc media așteptată.

În comuna Mihai Eminescu din Județul Botoșani s-a înregistrat o prezență finală de 44,19%, peste media națională de 31,77%. În acest context, comuna Mihai Eminescu se remarcă prin secții cu o participare ridicată, precum cea din Ipotești, unde prezența a depășit 60%, una dintre cele mai mari valori raportate în zonă. Și în Cucorăni și Cervicești, mobilizarea alegătorilor a fost semnificativă, cu procente de peste 52%.

În Cătămărești-Deal, prezențele au variat între 37% și 42%, iar la Stâncești au fost înregistrate valori apropiate de media generală a județului. Per ansamblu, comuna Mihai Eminescu se situează între localitățile cu prezențe bune la nivel național, menținând un ritm susținut al participării pe tot parcursul zilei.

Autoritățile au raportat o zi de votare fără incidente de natură să afecteze procesul electoral, excepție făcând sesizarea privind o posibilă tentativă de corupere a alegătorilor, caz aflat în prezent în verificare la Poliție. În rest, scrutinul s-a desfășurat în condiții normale, cu un flux constant de votanți în majoritatea secțiilor.

Rezultatele vor fi făcute publice după centralizarea proceselor-verbale transmise către Biroul Electoral de Circumscripție. Primele date parțiale sunt așteptate în cursul nopții.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending