Connect with us

Eveniment

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Publicat

acum 1 an

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești. Este MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române.

Publicitate

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

Publicitate

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate.

În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri.

Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: opiniile Marilor Puteri,  împărţite

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.

Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: primul pas spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Paradă planetară: Aliniere rară a planetelor în februarie. Mercur, Venus, Marte și Jupiter vor fi vizibile cu ochiul liber. Când vor putea fi văzute

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 14.02.2026

de

Un eveniment astronomic rar va avea loc sâmbătă, 28 februarie, când pe cer va putea fi observată o „paradă planetară”.

Publicitate

Potrivit NASA, fenomenul cunoscut drept „paradă planetară” sau aliniere planetară are loc atunci când cel puțin patru sau cinci planete pot fi observate simultan, informează alba24.ro. În acest caz, pe 28 februarie, pasionații vor avea ocazia să observe planetele Mercur, Venus, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun aliniate strâns pe cer.

Un eveniment asemănător a avut loc și în luna februarie a anului trecut, pe 27 februarie 2025, când șapte planete, inclusiv Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun s-au aliniat într-un spectacol rar care nu va mai putea fi observat până în 2040, scrie The Guardian.

„Grupuri de trei, patru sau chiar cinci planete vizibile nu sunt neobișnuite, apărând regulat în fiecare an… Dar cu cât sunt implicate mai multe planete, cu atât mai multe condiții trebuie să fie îndeplinite pentru a fi vizibile simultan.

Acest lucru face ca paradele complete cu șapte planete să fie destul de rare”, a declarat Greg Brown, astronom la Royal Observatory Greenwich, pentru PA Media.

Ce planete pot fi observate?

Mercur, Venus, Marte și Jupiter vor putea fi văzute cu ochiul liber. Pentru Uranus și Neptun va fi nevoie de binoclu sau telescop, fiind situate în zonele îndepărtate ale sistemului solar.

Mercur ar putea fi mai greu de observat, deoarece se află jos, aproape de orizont.

Publicitate

Potrivit NASA, astfel de alinieri pot fi observate timp de câteva săptămâni sau chiar peste o lună, deoarece planetele se mișcă lent pe cer.

Totuși, fenomenul poate fi văzut de unii încă din acest weekend, însă 28 februarie este momentul în care planetele vor apărea cel mai apropiate una de alta și vor putea fi observate împreună pe cerul de seară.

Citeste mai mult

Eveniment

Sprijin financiar de până la 2.000 de euro pe hectar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Condiții și acte necesare

Publicat

acum 10 ore

sâmbătă, 14.02.2026

de

Sprijin financiar de până la 2.000 de euro pe hectar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Producătorii agricoli din sectorul pomicol ale căror culturi au fost afectate semnificativ de înghețul târziu din primăvara anului 2025 pot beneficia de un sprijin financiar de la stat de până la 2.000 de euro pe hectar, în funcție de gradul de afectare, informează alba24.ro. 

Publicitate

Guvernul a aprobat la începutul lunii februarie o hotărâre privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara anului 2025.

Actul normativ prevede instituirea unei scheme de sprijin financiar de urgență destinată producătorilor agricoli din sectorul pomicol ale căror culturi au fost afectate semnificativ de fenomene climatice nefavorabile – înghețul târziu de primăvară, manifestat în perioada aprilie–mai 2025.

Sprijin financiar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu

Sprijinul financiar se acordă sub formă de grant, având ca scop compensarea pierderilor de producție pentru plantațiile pomicole pe rod, cu grad de afectare între 30% și 100%.

Cuantumul sprijinului financiar este de maximum 10.180,6 lei/ha (echivalentul a 2.000 euro/ha), acordat proporțional cu gradul de afectare.

„După ce am solicitat oficial acest sprijin în Consiliul AgriFish încă din luna iunie a anului trecut, Comisia Europeană a confirmat importanța demersului României, alocându-ne 11,5 milioane de euro — a doua cea mai mare sumă din pachetul de urgență destinat celor șase state afectate. Prin Hotărârea de Guvern adoptată astăzi, transformăm acest demers în sprijin direct pentru pomicultori, oferind granturi de până la 2.000 euro/ha. Este datoria noastră să asigurăm fermierii că nu sunt singuri în fața capriciilor climatice și că au resursele necesare pentru a continua să producă pentru România”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu.

Schema beneficiază de un buget total de 58.538.450 lei (echivalentul a 11.500.000 euro), asigurat din Fondul European de Garantare Agricolă, sub formă de finanțare externă nerambursabilă.

Publicitate

Cine sunt beneficiarii sprijinului financiar

Beneficiarii sprijinului financiar de urgență sunt producătorii agricoli care exploatează plantații pomicole pe rod, afectate de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025 și care dețin documente care certifică suprafețe afectate, în proporție de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv, respectiv:

  • producători agricoli persoane fizice;
  • producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite;
  • producători agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare, societățile agricole, grupurile de producători recunoscute, organizațiile de producători din sectorul legume-fructe, cooperativele agricole, precum și universitățile, institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare.

Sprijin financiar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Criterii de eligibilitate

Beneficiarii sunt eligibili dacă:

  • dețin documente care certifică afectarea suprafețelor cu plantații pomicole pe rod de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025;
  • gradul de afectare a suprafețelor reprezintă un procent de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv;
  • sunt înregistrați în evidențele APIA cu cererea de plată pentru anul 2025.

În vederea verificării respectării condițiilor prevăzute, APIA stabilește eligibilitatea beneficiarilor ținând cont de suprafața cu plantații pomicole pe rod determinată conform cererii de plată pentru anul 2025.

Cum se calculează sprijinul financiar

Sprijinul financiar de urgență sub formă de grant este în cuantum de maximum 10.180,6 lei/ha și reprezintă echivalentul sumei de maximum 2.000 euro/ha, care se acordă pentru suprafețele cu plantații pomicole pe rod afectate de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025, pentru suprafața cu grad de afectare de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv, prevăzută în documente, după cum urmează:

  • pentru un grad de afectare mai mare de 90% inclusiv până la 100% inclusiv, se acordă grantul în cuantum de maximum 10.180,6 lei/ha;
  • pentru un grad de afectare menționat ca valoare procentuală unică, de minimum 30% inclusiv și maximum 90%, grantul care se poate acorda se diminuează corespunzător și se obține prin înmulțirea cuantumului de 10.180,6 lei/ha cu gradul de afectare în valoare fixă prevăzut în documente, iar rezultatul obținut se împarte la o sută sau, în cazul în care în documente este menționat un interval de afectare, și nu o valoare fixă, valoarea grantului care se poate acorda se obține prin înmulțirea cuantumului de 10.180,6 lei/ha cu valoarea obținută ca medie aritmetică a intervalului de afectare menționat, iar rezultatul obținut se împarte la o sută.

Sumele totale care se pot acorda unui beneficiar se determină prin înmulțirea cuantumului grantului calculat cu suprafața afectată de plantații pomicole pe rod, care nu poate fi mai mare decât cea determinată de APIA potrivit cererii de plată pentru anul 2025.

Speciile pomicole pentru care se acordă ajutorul financiar

Speciile pomicole eligibile pentru acordarea sprijinului financiar sunt:

  • măr
  • păr
  • prun
  • cais și zarzăr
  • piersic
  • cireș și vișin
  • nectarin
  • nuc și alun
  • migdal

Cererea de acordare a sprijinului financiar

Beneficiarii care îndeplinesc condițiile trebuie să depună la APIA la care au depus cererile de plată pentru anul 2025 o cerere de acordare a sprijinului financiar de urgență. Cererea va fi însoțită de copia documentului de coordonate bancare, numai în situația în care acesta a suferit modificări față de cel înscris în cererea de plată pentru anul 2025.

Copiile documentelor de identificare existente la dosarul cererii de plată pentru anul 2025, în cazul în care nu sunt modificări, rămân valabile și pentru acordarea sprijinului financiar de urgență.

Cererea de acordare a sprijinului se depune la centrele județene sau locale ale APIA, până la data de 9 martie 2026 inclusiv.

Documentele depuse în copie de către beneficiar poartă sintagma „conform cu originalul”, sunt datate și certificate prin semnătură de către beneficiar.

După finalizarea perioadei de depunere a cererilor de acordare a sprijinului de urgență, APIA verifică respectarea/ îndeplinirea prevederilor referitoare la eligibilitatea solicitanților, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului prevăzut. Nerespectarea acestora de către solicitanți atrage neeligibilitatea acestora la acordarea sprijinului financiar de urgență.

Plățile către beneficiari se vor efectua până la data de 30 aprilie 2026.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: „Măștile poetice”, activitate cultural-educativă la Liceul „Regina Maria” Dorohoi

Publicat

acum 11 ore

sâmbătă, 14.02.2026

de

La Liceul „Regina Maria” Dorohoi s-a desfășurat activitatea din cadrul proiectului „Sfert de oră de lectură: Constantin Abăluță – Măștile poetice”, demers educațional care a îmbinat lectura expresivă cu acompaniamentul muzical.

Publicitate

Sub coordonarea profesoarei  Paraschiva-Cezarica Șmocot, elevii au explorat creația poetului Constantin Abăluță, punând în valoare valențele tematice și expresive ale volumului „Măștile poetice”. Activitatea a urmărit stimularea interesului pentru lectură, dezvoltarea sensibilității artistice și cultivarea capacității de interpretare a textului liric.

Momentele de lectură au fost completate de intervenții muzicale, care au contribuit la crearea unui cadru adecvat receptării mesajului poetic. Elevii implicați au demonstrat seriozitate și implicare, abordând actul lecturii ca formă de exprimare și reflecție.

Prin astfel de inițiative, proiectul „Sfert de oră de lectură” își propune să consolideze relația elevilor cu literatura și să susțină educația culturală în mediul școlar.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Încep lucrările la un nou tunel pe Autostrada A1 Sibiu-Pitești, secțiunea Boița-Cornetu. Ce spune directorul CNAIR

Publicat

acum 12 ore

sâmbătă, 14.02.2026

de

Încep lucrările la un nou tunel pe Autostrada A1 Sibiu-Pitești, secțiunea Boița-Cornetu, a anunțat sâmbătă directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, relatează alba24.ro. 

Publicitate

„Am intrat într-o nouă etapă pe cel mai dificil tronson al Autostrăzii Sibiu-Pitești. Chiar dacă suntem în plină iarnă, asocierea de constructori turci (Mapa-Cengiz) menține un ritm de lucru susținut, activând 24 de ore din 24 acolo unde frontul de lucru permite.

 

Au început operațiunile premergătoare pentru Tunelul Boița 1. Acesta este format din două galerii: 264 metri (galeria dreaptă) și 247 metri (galeria stângă).

Este al doilea punct critic de pe această secțiune unde atacăm muntele”, a scris Cristian Pistol, pe pagina de Facebook.

Progresul la zi pe Secțiunea 2 (31,33 km)

Lucrările la tunelul Robești avansează constant, spune directorul CNAIR. Potrivit acestuia, s-au excavat deja 332 metri din galeria stângă și 351 metri din galeria dreaptă.

Lucrările au început acum și pe sensul dinspre Sibiu. Pentru a mări ritmul de lucru, se fac cinci detonări în fiecare zi.

Publicitate

 

De asemenea, structurile majore prind contur:

  • Viaductul V01: 63%
  • Viaductul V03: 62,82%
  • Viaductul V02: 57,28%
  • Viaductele V04 și V05: 49,68%

Constructorul a mobilizat în teren 311 muncitori și 111 utilaje specializate.

Stadiul fizic întregii secțiuni a ajuns la 8,2%.

„Ritmul va crește exponențial pe măsură ce vom elibera autorizațiile de construire pentru restul sectoarelor, odată cu emiterea Acordului de Mediu Revizuit. Secțiunile 2 și 3 reprezintă primul tronson de autostradă care va străpunge efectiv Carpații.

La final, România va beneficia de o conexiune neîntreruptă pe Coridorul 4 Pan-european: aproximativ 850 km de drum de mare viteză de la Constanța până la Nădlac. Investim 4,25 miliarde lei (fără TVA) prin Programul Transport (PT) pentru a transforma acest vis în realitate. Este o lucrare de o complexitate tehnică fără precedent, dar esențială pentru viitorul economic al țării”, a mai precizat directorul CNAIR.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending