Connect with us

Eveniment

24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Publicat

Publicitate

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești. Este MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Principatele române, din mâinile rușilor și turcilor, în ale marilor puteri europene

Publicitate

După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.

De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.

În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Falsificarea alegerilor, un obstacol pentru Unire

În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.

Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate.

În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei și Țării Românești.

În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri.

Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași, la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Problema Principatelor a fost pusă în cadrul Congresului de contele Walewski, ministrul de Externe al Franţei.

Principale măsuri care au vizat Principatele au fost:

  • desfiinţarea protectoratului rusesc şi înlocuirea lui cu o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Prin acest fapt s-a reuşit eliminarea influenţei ruseşti şi asigurarea că trupele ţariste nu vor mai putea străbate teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante. Astfel, era se stopată posibila înaintare a Rusiei în Balcani.
  • cedarea sud-estului Basarabiei Principatului Moldovei. Această măsură a îndepărtat Rusia de gurile Dunării.
    libera circulaţie pe Dunăre sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunării. Scoaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul Europei.
  • suzeranitatea otomană era menţinută. Fiind sub suzeranitate otomană, Principatele nu puteau avea propria politică externă, fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu vor cădea sub sfera de influenţă rusească.
  • armata naţională. Măsura dădea Principatelor posibilitatea de a-şi asigura ordinea internă.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: opiniile Marilor Puteri,  împărţite

  • Franţa. Instrumentul din cadrul politicii externe franceze elaborată de Napoleon al III-lea avea la bază principiul naţionalităţilor, care presupunea ca fiecare naţiune să îşi decidă singură soarta. Acesta era doar un pretext dintr-un proiect mult mai amplu prin care împăratul francez a încercat pe tot parcursul domniei sale să refacă prestigiul ţării sale după Congresul de la Viena din 1815 şi să readucă Franţa la statul de primă putere de pe continent. Se înţelege astfel de ce problema Principatelor a fost adusă în discuţie tocmai de Franţa. De asemenea, unirea Principatelor constituia un pretext în rivalitatea franco-habsburgică.
  • Rusia. Fiind puterea învinsă, ea nu a avut un cuvânt de spus, însă nu era deranjată de o eventuală unire a Principatelor.
    Sardinia. Franţa îi cere să aibă o atitudine pozitive pentru a lovi în interesele habsburgice. Regatul Piemontului şi a Sardiniei dorea la rândul său unificarea Italiei sub casa de Savoia. Era important pentru a lovi în Imperiul Habsburgic, deoarece Lombardia şi Veneto se aflau sub stăpânirea sa.
  • Prusia. Prusia dorea, de asemenea, să lezeze interesele habsburgice deoarece îşi dorea unificarea Germaniei în jurul ei sub casa de Hohenzollern şi nu în jurul Austriei şi casei de Habsburg.
  • Marea Britanie. Deşi iniţial susţine ideea unirii, în cele din urmă s-a opus deoarece Imperiul Otoman a garantat neutralitatea strâmtorilor (niciunui vas militar sub pavilion străin nu i se va permite străbaterea strâmtorilor), iar Marea Britaniei nu mai avea astfel nici un interes strategic.
  • Imperiul Otoman. S-a împotrivit deoarece se putea constitui un precedent.
  • Imperiul Habsubrigic s-a opus pentru a leza interesele Franţei.

În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor divanuri ad-hoc.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Surpriza alegerilor domnitorilor din cele două principate

În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.

Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: primul pas spre Marea Unire de la 1 decembrie 1918

În tot acest timp, în care două dintre principatele române au reușit să se unească, Transilvania se afla sub stăpânire austriacă, iar din 1867, sub dominație austro-ungară, până în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.

După 160 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

Mulțumim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea și răbdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

surse: Enciclopedia României, Wikipedia, Liviu Zgârciu – istoric Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Gala Sportivilor a pus în valoare performanța elevilor botoșăneni

Publicat

Publicitate

Municipiul Botoșani continuă să confirme, de-a lungul timpului, că dispune de un potențial remarcabil în multiple domenii de activitate, sportul fiind unul dintre sectoarele în care rezultatele deosebite sunt o constantă. Performanța sportivă a fost tema centrală a Galei Sportivilor, eveniment desfășurat ieri la Liceul cu Program Sportiv Botoșani, una dintre cele mai reprezentative unități de învățământ din județ și recunoscută drept o veritabilă pepinieră de talente.

Manifestarea a avut loc la invitația directorului instituției, Gabriel Hârtie și s-a bucurat de prezența primarului municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, precum și a inspectorului școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, Bogdan Suruciuc. Oficialii au participat la festivitatea de premiere a elevilor care au obținut rezultate deosebite la competițiile sportive, în disciplinele practicate.

În cadrul evenimentului, a fost evidențiat rolul important pe care îl joacă școala, administrația locală și familia în susținerea parcursului sportiv al elevilor, performanța fiind rezultatul unei munci susținute, al perseverenței și al dedicării pe termen lung.

Gala Sportivilor a reconfirmat faptul că Botoșaniul reprezintă un punct important pe harta sportivă națională și internațională, prin rezultatele obținute de tinerii sportivi și prin tradiția solidă în formarea acestora. Evenimentul s-a încheiat cu felicitări adresate atât elevilor premiați, cât și cadrelor didactice și familiilor acestora, a căror implicare este esențială în atingerea performanței.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO O zi cu pompierii: Elevii din Botoșani continuă să învețe regulile de siguranță

Publicat

Publicitate

O zi cu pompierii: elevii continuă să învețe reguli de siguranță și să se familiarizeze cu intervențiile salvatorilor

 

Vacanța de iarnă bate la ușă, însă elevii continuă să descopere lucruri noi. Peste 150 de copii care frecventează cursurile Școlii Gimnaziale nr. 13 Botoșani și Școlii Gimnaziale nr. 1 Roma au schimbat sala de clasă cu Detașamentul de Pompieri Botoșani, unde au descoperit, în cadrul Programului național „Școala Altfel”, ce înseamnă meseria de pompier și cum se desfășoară intervențiile în situații de urgență.

 

Copiii au explorat autospecialele de intervenție, au urcat în cabinele acestora și au participat la activități practice, testând furtunul de stingere a incendiilor și echipamentele folosite în misiuni. Pompierii le-au prezentat etapele unei intervenții, de la primirea apelului de urgență până la finalizarea misiunii, oferindu-le o imagine clară asupra muncii din teren.

 

Publicitate

Programul a inclus și ateliere interactive, exerciții demonstrative, noțiuni de prim ajutor și discuții aplicate despre comportamentul corect în caz de incendiu, cutremur sau alte situații de risc. Specialiștii Inspecției de Prevenire și ai Serviciului Pregătire pentru Intervenție și Reziliența Comunităților au subliniat importanța prevenirii și a reacțiilor rapide, adaptate vârstei copiilor. Elevii au primit și sfaturi esențiale de siguranță, precum:

 

– evitarea jocului cu focul;

 

– păstrarea distanței față de căile ferate și interdicția de a urca pe vagoane, chiar și pentru fotografii;

 

– evitarea cablurilor electrice rupte sau a panourilor de electricitate deschise și anunțarea imediată a unui adult.

 

La final, entuziasmul copiilor a fost evident: autospecialele, echipamentele și poveștile din intervenții reale i-au impresionat, iar mulți dintre ei au spus că își doresc să revină la astfel de activități, învățând să fie mai atenți, mai informați și mai responsabili în fața situațiilor de urgență.

Citeste mai mult

Eveniment

Vremea de Crăciun. Aer polar peste România. Estimările meteorologilor pentru perioada sărbătorilor de iarnă

Publicat

Publicitate

Cum va fi vremea de Crăciun. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a actualizat datele privind evoluția vremii de Crăciun. Meteorologii anunță două scenarii posibile, în care fie va urma o răcire accentuată, cu precipitații puține sau deloc, fie o răcire mai moderată, însoțită de precipitații mai extinse.

Meteorologii au anunțat recent, în prognoza pe patru săptămâni, că în săptămâna 22-28 decembrie temperaturile medii vor fi ușor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în regiunile vestice și nord-vestice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Cum va fi vremea în săptămâna Crăciunului

Totuși, potrivit datelor actualizate ANM, în săptămâna Crăciunului, mai exact din 22 decembrie, apar schimbări majore în circulația curenților de aer de la nivelul Europei. Estimările arată o ușoară încetinire a vortexului polar.

Aerul rece, polar, va pătrunde treptat peste mare parte din continentul european, în 25 decembrie.

Publicitate

O răcire treptată a vremii este preconizată și în țara noastră pe măsură ce aerul polar va coborî către sudul Europei.

Meteorologii menționează că există un grad de incertitudine legat de cât de puternică va fi răcirea vremii în perioada 25-27 decembrie. Incertitudinea și mai mare se referă la posibila apariției sau nu a precipitațiilor, implicit a formei acestora (ploaie, lapoviță sau ninsoare) în special în Ajunul Crăciunului, intervalul 24 decembrie ora 09:00 – 25 decembrie ora 09:00.

Cum va fi vremea de Crăciun. Probabilitatea de precipitații

„În rularea din data de 16 decembrie, ora 00 UTC, modelul indica precipitații în general slabe cantitativ, predominant sub formă de ninsoare în sud-vestul țării, la rularea următoare, cea din 16 decembrie ora 12 UTC, indica o extindere a precipitațiilor, predominant sub formă de ninsoare în sudul și sud-vestul țării. La rularea din 17 decembrie ora 00 UTC indică precipitații moderate cantitativ (local 15-20 l/mp) sub toate formele, ploaie, lapoviță și ninsoare, mai ales în regiunile extracarpatice.

Pe de altă parte un alt model global, de prognoza pe lungă durată, modelul american GFS nu indică apariția de precipitații la nivelul României pentru seara de Ajun și nici pentru intervalul 24-25 decembrie, așa cum anticipează în acest moment modelul ECMWF”, au explicat meteorologii ANM.

Cum va fi vremea de Crăciun. Două posibile scenarii

Astfel, potrivit experților ANM, primul scenariu presupune ca zona de presiune ridicată (anticiclonul) să se extindă și să limiteze influența ciclonului format în zona Mediteranei.

În acest caz, vremea s-ar răci mai accentuat, însă precipitațiile ar fi puține sau chiar inexistente, așa cum arată în prezent modelul GFS.

Al doilea scenariu ia în calcul un ciclon mediteranean mai puternic, care ar avansa spre Peninsula Balcanică și, implicit, spre România. Acest lucru ar însemna o răcire mai moderată a vremii, dar cu o extindere a precipitațiilor.

Vremea până în 21 decembrie

Totodată, meteorologii spun că, până la finalul acestei săptămâni (20-21 decembrie), vremea din România nu va suferi schimbări importante.

Presiunea atmosferică va rămâne ridicată, ceea ce înseamnă vreme stabilă, fără fenomene spectaculoase. Acest tip de vreme favorizează aerul rece la nivelul solului, în timp ce la altitudine mai mare aerul rămâne mai cald, un fenomen cunoscut drept inversiune termică.

Din acest motiv, în zonele de câmpie, mai ales din sud și est, dar și în zonele joase, temperaturile vor fi mai scăzute, din cauza norilor joși și a ceții persistente.

În schimb, la munte și în zonele submontane, unde soarele va fi mai prezent, valorile termice vor fi mai ridicate decât în mod normal pentru această perioadă.

ilustrație: Administrația Națională de Meteorologie 

Citeste mai mult

Eveniment

De la 1 ianuarie 2026, toți comercianții sunt obligați să accepte plata cu cardul sau prin aplicații. Ce amenzi riscă

Publicat

Publicitate

De la 1 ianuarie 2026, toți comercianții sunt obligați să accepte plata cu cardul. De la începutul anului 2026, operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, instituțiile publice și persoanele fizice sau juridice prevăzute în Registrul Comerțului sunt obligați să accepte plăți cu cardul prin terminal POS sau alte soluții moderne, inclusiv aplicații care permit plăți electronice, scrie alba24.ro.

Prin noile reglementări se elimină pragul de 50.000 lei încasări în numerar realizate în cursul unui an, de la care intervenea obligația persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, de a accepta ca mijloc de plată cardurile.

De la 1 ianuarie 2026, toți comercianții sunt obligați să accepte plata cu cardul

Măsurile sunt prevăzute de Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial pe 15 decembrie.

Potrivit documentului, de la 1 ianuarie 2026 se impune tuturor comercianților obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate în cursul unui an.

„Operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum și instituțiile și autoritățile publice definite de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și de Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de modul de finanțare și subordonare, care încasează impozite, taxe, contribuții, amenzi, dobânzi, penalități de întârziere, penalități, tarife, alte obligații de plată și sume pentru serviciile prestate sau intermediate, au obligația să accepte plăți efectuate și prin intermediul mijloacelor moderne de plată

Persoanele fizice sau juridice prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului, cu modificările și completările ulterioare, au obligația să accepte plăți efectuate și prin intermediul mijloacelor moderne de plată”, se precizează în lege.

Publicitate

Excepții și reglementări privind instalarea terminalelor de plată

Potrivit noilor reglementări, entitățile care efectuează toate operațiunile de plată și încasare exclusiv prin conturi deschise la instituții de credit nu vor avea obligația să accepte plăți efectuate și prin intermediul mijloacelor moderne de plată, de la 1 ianuarie 2026.

Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015) definește mijloacele moderne de plată drept un instrument de plată care include cardurile de debit, de credit sau preplătite, precum și soluțiile moderne de plată, care se bazează pe aplicații ce facilitează inițierea unui ordin de plată pentru a se efectua plățile de tip cont la cont.

Potrivit legii, operatorii economici, instituțiile publice și persoanele juridice vor întreprinde măsurile necesare pentru a instala terminale de plată și pentru a permite asigurarea infrastructurii necesare acceptării operațiunilor de plată efectuate prin intermediul mijloacelor moderne de plată, având posibilitatea de a-și alege instituția acceptantă.

Cheltuielile cu achiziționarea, instalarea terminalelor de plată și conectarea la infrastructura necesară acceptării operațiunilor de plată efectuate prin intermediul mijloacelor moderne de plată vor fi suportate de către instituțiile acceptante. Cheltuielile cu administrarea și operarea terminalelor de plată se vor stabili prin contractele încheiate între instituțiile acceptante și entitățile desemnate.

Ce amenzi riscă cei care nu acceptă plăți cu cardul

Potrivit OUG 193/2002, refuzul entităților de a accepta plăți și prin mijloace moderne de plată constituie contravenție și poate fi sancționat cu o amendă de la 20.000 la 50.000 lei.

De asemenea, persoanele fizice sau juridice care refuză să accepte la plată, mijloacele moderne de plată, pot fi sancționate cu o amendă de la 5.000 la 7.500 lei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending