Connect with us

Eveniment

24 februarie: Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români. Tradiții, superstiții și obiceiuri pitorești din țara noastră

Publicat

Publicitate

Dragobetele este sărbătorit la finalul lunii februarie, în așteptarea primăverii. Sărbătoarea iubirii la români, din 24 februarie, marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog, relatează alba24.ro.

Odată cu natura, reînvie şi iubirea.

În trecut, sărbătoarea era specifică îndeosebi zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea). Are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie.

Tot în funcţie de regiune, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostiţele”, ”Logodna sau însoţitul paserilor”.

Legenda: Dragobetele – fiul Babei Dochia

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

El este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Publicitate

Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii şi dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele româneşti.

Cunoscut şi sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, ce sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor.

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

”Dragobetele sărută fetele!” – tradiții

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri şi prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

În dimineaţa zilei de Dragobete, înveşmântaţi în straie de sărbătoare, flăcăii şi fetele se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii.

Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde se ţineau de jocuri şi de poveşti. Însă, dacă vremea era prielnică, porneau în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde băieţii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau ghiocei, violete şi tămâioasă, flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi la descântece de dragoste.

Dragobetele – superstiții

În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e ”născută din surâsul zânelor” (”apa zânelor”), era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

Simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

După-amiaza, toată suflarea (atât cei care făceau parte dintr-un cuplu, cât şi cei singuri) petrecea, juca sau cânta, fiindcă se credea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. Uneori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, pentru a le merge bine peste vară.

Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot restul anului, în timp ce bărbaţii erau atenţi să nu le supere pe femei, pentru că altfel nu le-ar fi mers bine.

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele – obiceiuri

În Mehedinţi, exista obiceiul numit ”zburătorit”, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor.

Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an de zile. Nu de puţine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevărate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Sărbătoarea dragostei era socotită de bun augur pentru treburile mărunte, însă nu şi pentru cele mai importante. Deoarece exista credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe cei gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, oamenii nu munceau, dar îşi făceau curăţenie prin case.

Cele care lucrau erau fetele mai îndrăzneţe, care chiar îşi doreau să fie ”pedepsite” de Dragobete. Chiar dacă mai ”pedepsea” femeile, se considera că Dragobetele ocrotea şi purta noroc tinerilor, în general, şi îndrăgostiţilor, în mod special.

De la această sărbătoare nu lipseau nici cei mai în vârstă, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuia să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale, pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Se spunea, totodată, că cei ce participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Valeriu Iftime anunță un proiect strategic pentru Botoșani: Magistrală de transport gaz care va conecta toate orașele din județ

Publicat

Publicitate

Președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, a anunțat demararea unui proiect pe care îl consideră esențial pentru dezvoltarea economică a județului: realizarea unei magistrale de transport gaz. Proiectul se află deja în faza de studiu de fezabilitate și proiectare la compania Transgaz.

„Investițiile în magistralele de transport gaz sunt absolut esențiale dacă vrem să vorbim de dezvoltare economică și atragere de investiții. Lipsa acestora, pe fondul indiferenței vechilor administrații, a blocat județul timp de decenii”, a transmis Iftime pe pagina sa de socializare.

Rețea interconectată pentru toate orașele județului

Magistrala va porni din Copălău și va continua prin Săveni către Darabani, urmând să închidă inelul prin Dorohoi. În plus, va exista o bretea de la Gorbănești către Ștefănești.

Astfel, toate orașele din județ – Flămânzi, Bucecea, Dorohoi, Darabani, Săveni, Ștefănești și municipiul Botoșani – vor fi racordate la rețeaua de transport de gaz metan.

Importanța proiectului pentru dezvoltare

Potrivit președintelui CJ, extinderea rețelei de gaz nu este doar o necesitate practică, ci și o condiție pentru atragerea de investitori. „Proiectele de o asemenea magnitudine ar putea rescrie harta economică a județului nostru. Interesul pentru proiectele strategice a fost zero în ultimele trei decenii. Acum este momentul să recuperăm decalajele”, a subliniat Valeriu Iftime.

Un pas către modernizarea Botoșaniului

Inițiativa Consiliului Județean vine după ani în care lipsa gazului metan a fost una dintre principalele bariere pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Administrația județeană mizează pe acest proiect strategic pentru a oferi o infrastructură modernă, capabilă să susțină investițiile viitoare.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu în cimitirul din Zlătunoaia, Botoșani: Flăcările au pornit de la lumânări aprinse lângă coroane

Publicat

Publicitate

Un incendiu a izbucnit, astăzi, în cimitirul din localitatea Zlătunoaia, comuna Lunca, după ce lumânările au fost aprinse prea aproape de coroanele de flori. Flăcările au cuprins deșeuri și vegetație uscată, însă pompierii au reușit să împiedice extinderea focului.

Scene de panică au avut loc, astăzi, în cimitirul din localitatea Zlătunoaia, comuna Lunca, unde un incendiu provocat de lumânările aprinse a pus în pericol întregul perimetru.

Pompierii de la Punctul de Lucru Flămânzi au ajuns la fața locului cu o autospecială de stingere. Flăcările au cuprins rapid aproximativ o tonă de deșeuri menajere și aproape zece metri pătrați dintr-o lizieră de salcâmi.

Oamenii prezenți au privit cu teamă cum focul se extinde spre vegetația uscată și spre coroanele de flori lăsate pe morminte.

Intervenția promptă a pompierilor a făcut diferența. În doar câteva minute, aceștia au reușit să localizeze incendiul și să împiedice propagarea lui la întreaga zonă a cimitirului.

Potrivit salvatorilor, focul ar fi pornit de la lumânările așezate neglijent, prea aproape de coroane și de vegetația uscată.

Publicitate

„Este foarte important ca oamenii să fie atenți unde aprind lumânările. O simplă scânteie poate provoca un incendiu periculos”, au transmis reprezentanții ISU.

Astfel de situații sunt frecvente în această perioadă, când multe persoane merg la cimitir să aprindă lumânări pentru cei dragi.

Pentru a evita tragediile, pompierii vin cu câteva recomandări simple. Nu așezați lumânările aprinse lângă materiale care se pot aprinde ușor, asigurați-vă că sunt fixate într-un suport stabil și nu le lăsați nesupravegheate.

De asemenea, specialiștii atrag atenția că lumânările trebuie stinse înainte de a fi mutate, pentru a preveni scăpările de ceară sau contactul accidental cu vegetația uscată.

Incendiul de la Zlătunoaia s-a soldat doar cu pagube materiale, dar a readus în prim-plan riscurile majore pe care le poate provoca o simplă neglijență.

Citeste mai mult

Economie

Românii, sufocați de facturi: În regiunea Nord-Est și la Botoșani, 70% dintre familii abia fac față cheltuielilor lunare

Publicat

Publicitate

Aproape 15% dintre familiile din România nu și-au plătit la timp cel puțin o factură importantă în 2024. Este concluzia ultimului raport publicat de Institutul Național de Statistică, care arată cât de fragile au devenit bugetele familiale.

Cele mai multe restanțe au vizat întreținerea, apa, gazul și energia electrică. Aproape 95% dintre gospodăriile cu datorii au amânat exact aceste plăți, care țin de necesitățile de bază.

În schimb, doar 9,8% dintre familii au întârziat plata ratelor bancare. INS explică faptul că băncile aplică penalizări dure, iar oamenii, chiar cu sacrificii, preferă să își achite creditele la timp.

Pe de altă parte, diferențele între mediul rural și cel urban rămân puternice. La sate, 16,5% dintre gospodării au declarat că au rămas în urmă cu facturile, față de 13,2% în orașe. În plus, 96,8% dintre restanțele din rural au vizat cheltuielile cu întreținerea și utilitățile.

Mai grav este că familiile cu copii sunt cele mai afectate. Aproape 17,2% dintre gospodăriile cu minori dependenți au avut restanțe, iar în cazul familiilor cu doi părinți și cel puțin trei copii, procentul urcă la 29,4%. Părinții singuri sunt într-o situație și mai dificilă: aproape trei din zece au înregistrat întârzieri la plată.

Situația este dramatică și pentru gospodăriile conduse de persoane inactive. Elevii, studenții, casnicele sau persoanele fără un loc de muncă au declarat restanțe în proporție de peste 40%, majoritatea la întreținere.

Publicitate

Per ansamblu, peste două treimi dintre gospodării spun că suportă cu dificultate cheltuielile lunare. În regiunea Nord-Est, cu județe precum Botoșaniul, proporția urcă la peste 70%, ceea ce confirmă vulnerabilitatea acestei zone.

Contrastul între regiuni este clar. Dacă în Nord-Vest doar 16,5% dintre familii declară că au probleme cu facturile, în Sud-Est aproape o treime trăiesc într-o permanentă luptă financiară.

Astfel, datele arată un adevăr dureros: pentru milioane de români, nu vacanțele sau creditele sunt problema principală, ci simpla întreținere a locuinței. Iar odată cu apropierea sezonului rece, povara facturilor riscă să devină și mai greu de suportat.

Citeste mai mult

Eveniment

Concurs pentru șefia Direcției Silvice Botoșani: Romsilva scoate la selecție postul de director economic

Publicat

Publicitate

Romsilva a lansat un concurs public pentru ocuparea a 27 de posturi de conducere din teritoriu, printre care și funcția de director economic la Direcția Silvică Botoșani. Anunțul vine după discuțiile purtate între ministra USR Diana Buzoianu și conducerea Regiei Naționale a Pădurilor, citat de agerpres.ro.

Selecția este una în premieră la nivel național: posturile vor fi ocupate pe o perioadă determinată de 60 de zile, printr-o procedură transparentă care presupune depunerea dosarelor, interviuri și publicarea rezultatelor.

„Este un moment important pentru oamenii de bună credință să aplice – este pentru prima dată în istoria Romsilva când așa ceva este realizat pentru structurile din teritoriu, pentru posturile interimate. Putem aduce o reformă reală doar dacă sunt și oameni noi, doritori să facă un pas în față”, a explicat ministra USR.

Decizia finală de numire aparține Directorului General Interimar al Romsilva, conform legislației, însă reprezentanți ai Ministerului Mediului vor fi prezenți la interviuri, oferind ulterior o opinie consultativă.

Printre posturile scoase la concurs se numără:

  • Director economic la direcțiile silvice din Botoșani, Giurgiu, Maramureș, Olt, Satu Mare și Suceava;

    Publicitate
  • Director tehnic în Caraș-Severin, Hunedoara, Iași și Neamț;

  • Director silvic în 12 județe, inclusiv Brașov, Cluj și Constanța;

  • Funcții de conducere în mai multe parcuri naționale.

Dosarele se pot depune până luni, la ora 12:00. Detalii despre procedură sunt disponibile pe site-ul oficial al Romsilva: anunturi.rosilva.ro.

Aceasta este prima ocazie pentru specialiștii din Botoșani și din întreaga țară să participe la o selecție deschisă pentru ocuparea posturilor de conducere vacante din cadrul Romsilva.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending