Connect with us

Eveniment

24 februarie: Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români. Tradiții, superstiții și obiceiuri pitorești din țara noastră

Publicat

Publicitate

Dragobetele este sărbătorit la finalul lunii februarie, în așteptarea primăverii. Sărbătoarea iubirii la români, din 24 februarie, marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog, relatează alba24.ro.

Odată cu natura, reînvie şi iubirea.

În trecut, sărbătoarea era specifică îndeosebi zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea). Are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie.

Tot în funcţie de regiune, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostiţele”, ”Logodna sau însoţitul paserilor”.

Legenda: Dragobetele – fiul Babei Dochia

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

El este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Publicitate

Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii şi dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele româneşti.

Cunoscut şi sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, ce sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor.

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

”Dragobetele sărută fetele!” – tradiții

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri şi prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

În dimineaţa zilei de Dragobete, înveşmântaţi în straie de sărbătoare, flăcăii şi fetele se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii.

Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde se ţineau de jocuri şi de poveşti. Însă, dacă vremea era prielnică, porneau în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde băieţii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau ghiocei, violete şi tămâioasă, flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi la descântece de dragoste.

Dragobetele – superstiții

În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e ”născută din surâsul zânelor” (”apa zânelor”), era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

Simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

După-amiaza, toată suflarea (atât cei care făceau parte dintr-un cuplu, cât şi cei singuri) petrecea, juca sau cânta, fiindcă se credea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. Uneori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, pentru a le merge bine peste vară.

Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot restul anului, în timp ce bărbaţii erau atenţi să nu le supere pe femei, pentru că altfel nu le-ar fi mers bine.

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele – obiceiuri

În Mehedinţi, exista obiceiul numit ”zburătorit”, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor.

Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an de zile. Nu de puţine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevărate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Sărbătoarea dragostei era socotită de bun augur pentru treburile mărunte, însă nu şi pentru cele mai importante. Deoarece exista credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe cei gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, oamenii nu munceau, dar îşi făceau curăţenie prin case.

Cele care lucrau erau fetele mai îndrăzneţe, care chiar îşi doreau să fie ”pedepsite” de Dragobete. Chiar dacă mai ”pedepsea” femeile, se considera că Dragobetele ocrotea şi purta noroc tinerilor, în general, şi îndrăgostiţilor, în mod special.

De la această sărbătoare nu lipseau nici cei mai în vârstă, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuia să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale, pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Se spunea, totodată, că cei ce participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Sfânta Cuvioasă Teodora va avea casă la Botoșani. PS Nichifor Botoșăneanul a pus piatra de temelie a noii biserici. Pr. Cătălin Ailenei a fost hirotesit iconom stavrofor

Publicat

Publicitate

De Ziua Națională a României, credincioșii din Botoșani au avut parte de un eveniment rar, cu mare încărcătură duhovnicească, slujba de sfințire a locului pe care se va construi biserica închinată Sfintei Teodora de la Sihla, împreună cu punerea pietrei de temelie și frumoasei sfințirea troițe amplasate în interior, închinată Sfinților Cuvioși Cleopa și Paisie de la Sihăstria. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Nichifor în fruntea unui sobor de preoți, din care a făcut parte și protopopul Petru Fercal. Sute de credincioși au luat parte la acest moment în care s-a scris o filă sfântă în istoria acestei comunități.

Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Nichifor, care a condus un sobor de preoți din care a făcut parte și protopopul Petru Fercal. Credincioșii au asistat cu emoție la acest moment considerat o filă importantă în istoria spirituală a comunității, începutul unui proiect de anvergură ce va marca zona pentru generațiile următoare.

Pentru organizarea acestui eveniment s-a muncit intens în ultimele săptămâni. Terenul a fost din nou curățat, au fost trasate contururile viitoarei biserici și ale paraclisului, iar în paralel s-a trecut la achiziționarea materialelor necesare: placa de marmură pentru piatra de temelie, crucea, balastru, ciment și alte elemente liturgice și tehnice rânduite pentru ceremonia de sfințire. Totodată, zona a fost branșată la rețeaua electrică, iar la troiță a fost montat un proiector care o luminează noaptea, subliniind frumusețea și importanța lucrării abia începute.

Părintele Cătălin Ailenei, un temerar în adevăratul sens al cuvântului, a pornit pe un drum dificil, asumându-și lucrări grele, dar necesare, cu dorința curajoasă de a ridica o biserică în vremuri pline de provocări. Noua biserică dedicată Sfintei Teodora de la Sihla se dorește a fi nu doar un loc de rugăciune, ci și un reper al credinței și unității pentru credincioșii botoșăneni, un proiect care, odată finalizat, va îmbogăți viața spirituală a întregii comunități.

Pentru râvna sa, părintele Cătălin Ailenei a fost hirotesit iconom stavrofor.

La final, PS Nichifor a rostit un frumos cuvânt de învățătură.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Grenadă de mână defensivă, descoperită într-o pădure din Drislea

Publicat

Publicitate

Un element de muniție rămas neexplodat din timpul conflictelor armate, a fost descoperit, astăzi, într-o pădure din localitatea Drislea, de un bărbat pasionat de detecția metalelor. Realizând pericolul, acesta a chemat în sprijin echipa pirotehnică a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoșani.

 

Pirotehnicienii au constatat faptul că este vorba de o grenadă de mână ofensivă model RG -42, în perfectă stare de funcționare și care putea exploda la orice atingere mecanică. În urma asanării terenului, echipa pirotehnică a ISU Botoșani au descoperit și un cartuș calibru 7,65 mm. Elementele de muniție au fost ridicate și transportate în poligonul militar de la Copălău, în vederea distrugerii la o dată ulterioară.

 

Informare preventivă

 

Publicitate

Dacă se întâmplă să găsiți obiecte metalice cilindrice sau de altă formă ce seamănă cu elemente de muniţie neexplodată trebuie să respectați următoarele reguli:

 

✅ să nu le mișcați de pe locurile pe care se află;

 

✅ să nu le desfaceți şi să nu le predați operatorilor economici;

 

✅ să nu le introduceți în clădiri, încăperi sau locuinţe;

 

✅ să nu le folosiți pentru improvizarea diferitelor scule sau ornamente;

 

✅ să nu le loviți, să nu le tăiați şi să nu le demontați;

 

✅ să nu folosiți focul deschis în apropierea acestora.

Citeste mai mult

Educație

Defilare cu tricolorul și emoție la Știubieni: Elevii din ansamblul „Valea Bașeului” au sărbătorit Ziua Națională a României

Publicat

Publicitate

Ziua Națională a României a fost sărbătorită astăzi cu emoție și mândrie de elevii Școlii Gimnaziale Nr.1 Știubieni și ai Școlii Gimnaziale Nr.2 Negreni, reuniți în Ansamblul folcloric „Valea Bașeului”. Copiii au ales să marcheze 1 Decembrie alături de comunitatea locală, transformând satul într-o adevărată scenă de tradiții și patriotism.

Evenimentul a început în fața Primăriei Comunei Știubieni, unde elevii, îmbrăcați în costume populare, au cântat primele cântece dedicate României. Însoțiți de dascăli și părinți, au pornit apoi într-o defilare pe străzile localității, purtând drapele tricolore și aducând, prin fiecare pas, un omagiu identității naționale.

Localnicii au ieșit la porți, i-au aplaudat și i-au încurajat, bucuroși să vadă cum tradițiile sunt duse mai departe de cei mici. Momentul central al manifestării a avut loc la Monumentul Eroilor, acolo unde a fost depusă o coroană de flori în memoria celor care au luptat pentru libertatea și unitatea României.

La ceremonie au participat primarul comunei, Ștefanache Pavel, viceprimarul Boghițoi Petrișor, reprezentanți ai Consiliului Local, precum și conducerea Școlii Gimnaziale Nr.1 Știubieni, prin directorul Rusu Petronela Laura. Alături le-au fost profesorul Nechita Costel, cadre didactice, părinți și numeroși membri ai comunității.

Atmosfera a fost una caldă, sinceră, cu emoții împărtășite deopotrivă de copii și adulți. Organizatorii transmit că vor continua să promoveze tradițiile și cultura locală în rândul elevilor, considerând aceste momente esențiale pentru formarea identității copiilor.

La finalul manifestării, întregul ansamblu a intonat „La mulți ani, România!”, un mesaj simplu, dar puternic, care a răsunat în inimile tuturor participanților.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Elevii Liceului ,,Demostene Botez” Trușești au sărbătorit Ziua Națională

Publicat

Publicitate

Sub culorile tricolorului, elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au adus la viață spiritul Zilei Naționale, în cadrul activității „Orice ar fi, Românie te iubim!” realizată în armonie cu Primăria Trușești, Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Ionășeni, Școala Gimnazială Nr. 1 Stăuceni și Școala Gimnazială Nr. 1 Durnești. Într-o atmosferă caldă, încărcată de respect și recunoștință față de istoria și valorile poporului român, elevii liceului au oferit comunității un moment artistic de excepție. Cu tricolorul în suflet și lumină în priviri, aceștia au interpretat cântece patriotice care au răsunat în inimile celor prezenți, readucând în prim-plan spiritul unității naționale. Recitările de poezii dedicate Zilei Naționale au completat armonios programul, fiecare vers fiind rostit cu emoție și mândrie. Elevii au demonstrat nu doar talent, ci și o profundă înțelegere a semnificației acestei zile, arătând că generațiile tinere duc mai departe flacăra identității și culturii românești. Un element aparte al evenimentului l-a constituit împodobirea bradului în biserică, gest simbolic ce a unit tradiția sărbătorilor de iarnă cu spiritul de recunoștință față de eroii și valorile neamului românesc. Participarea elevilor și colaborarea dintre instituții arată că, atunci când ne unim forțele, putem crea momente de neuitat pentru comunitate. A fost o sărbătoare plină de lumină și speranță, care a reafirmat importanța cultivării respectului pentru istorie, pentru simbolurile naționale și pentru valorile care ne aduc împreună, indiferent de vârstă sau rol în comunitate. Emoţia bucuriei sărbătoririi sufletului românesc, trebuie să ne adune pe toţi, oriunde ne-am afla pe acest pământ, pentru că suntem ROMÂNI. Ziua Națională a României este un moment de readucere în memoria colectivă a luptei de veacuri a românilor pentru unitatea și integritatea națională. În Unire există o forță spirituală care străbate peste veacuri, mărturisind ceea ce are mai de preț neamul românesc: credința, tradiția și verticalitatea înaintașilor noștri.Sub culorile tricolorului, elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au adus la viață spiritul Zilei Naționale, în cadrul activității „Orice ar fi, Românie te iubim!” realizată în armonie cu Primăria Trușești, Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Ionășeni, Școala Gimnazială Nr. 1 Stăuceni și Școala Gimnazială Nr. 1 Durnești. Într-o atmosferă caldă, încărcată de respect și recunoștință față de istoria și valorile poporului român, elevii liceului au oferit comunității un moment artistic de excepție. Cu tricolorul în suflet și lumină în priviri, aceștia au interpretat cântece patriotice care au răsunat în inimile celor prezenți, readucând în prim-plan spiritul unității naționale. Recitările de poezii dedicate Zilei Naționale au completat armonios programul, fiecare vers fiind rostit cu emoție și mândrie. Elevii au demonstrat nu doar talent, ci și o profundă înțelegere a semnificației acestei zile, arătând că generațiile tinere duc mai departe flacăra identității și culturii românești. Un element aparte al evenimentului l-a constituit împodobirea bradului în biserică, gest simbolic ce a unit tradiția sărbătorilor de iarnă cu spiritul de recunoștință față de eroii și valorile neamului românesc. Participarea elevilor și colaborarea dintre instituții arată că, atunci când ne unim forțele, putem crea momente de neuitat pentru comunitate. A fost o sărbătoare plină de lumină și speranță, care a reafirmat importanța cultivării respectului pentru istorie, pentru simbolurile naționale și pentru valorile care ne aduc împreună, indiferent de vârstă sau rol în comunitate. Emoţia bucuriei sărbătoririi sufletului românesc, trebuie să ne adune pe toţi, oriunde ne-am afla pe acest pământ, pentru că suntem ROMÂNI. Ziua Națională a României este un moment de readucere în memoria colectivă a luptei de veacuri a românilor pentru unitatea și integritatea națională. În Unire există o forță spirituală care străbate peste veacuri, mărturisind ceea ce are mai de preț neamul românesc: credința, tradiția și verticalitatea înaintașilor noștri.

Profesor Cătălina Gania

 

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending