Connect with us

Eveniment

24 februarie: Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români. Tradiții, superstiții și obiceiuri pitorești din țara noastră

Publicat

Publicitate

Dragobetele este sărbătorit la finalul lunii februarie, în așteptarea primăverii. Sărbătoarea iubirii la români, din 24 februarie, marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog, relatează alba24.ro.

Odată cu natura, reînvie şi iubirea.

În trecut, sărbătoarea era specifică îndeosebi zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea). Are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie.

Tot în funcţie de regiune, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostiţele”, ”Logodna sau însoţitul paserilor”.

Legenda: Dragobetele – fiul Babei Dochia

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

El este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Publicitate

Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii şi dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele româneşti.

Cunoscut şi sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, ce sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor.

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

”Dragobetele sărută fetele!” – tradiții

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri şi prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

În dimineaţa zilei de Dragobete, înveşmântaţi în straie de sărbătoare, flăcăii şi fetele se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii.

Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde se ţineau de jocuri şi de poveşti. Însă, dacă vremea era prielnică, porneau în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde băieţii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau ghiocei, violete şi tămâioasă, flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi la descântece de dragoste.

Dragobetele – superstiții

În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e ”născută din surâsul zânelor” (”apa zânelor”), era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

Simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

După-amiaza, toată suflarea (atât cei care făceau parte dintr-un cuplu, cât şi cei singuri) petrecea, juca sau cânta, fiindcă se credea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. Uneori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, pentru a le merge bine peste vară.

Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot restul anului, în timp ce bărbaţii erau atenţi să nu le supere pe femei, pentru că altfel nu le-ar fi mers bine.

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele – obiceiuri

În Mehedinţi, exista obiceiul numit ”zburătorit”, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor.

Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an de zile. Nu de puţine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevărate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Sărbătoarea dragostei era socotită de bun augur pentru treburile mărunte, însă nu şi pentru cele mai importante. Deoarece exista credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe cei gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, oamenii nu munceau, dar îşi făceau curăţenie prin case.

Cele care lucrau erau fetele mai îndrăzneţe, care chiar îşi doreau să fie ”pedepsite” de Dragobete. Chiar dacă mai ”pedepsea” femeile, se considera că Dragobetele ocrotea şi purta noroc tinerilor, în general, şi îndrăgostiţilor, în mod special.

De la această sărbătoare nu lipseau nici cei mai în vârstă, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuia să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale, pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Se spunea, totodată, că cei ce participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Prezență de 17,87% la ora prânzului în comuna Mihai Eminescu. Peste 1.300 de alegători au votat până acum

Publicat

Publicitate

Alegerile locale parțiale din comuna Mihai Eminescu au intrat în a doua parte a zilei cu o prezență semnificativ mai ridicată decât în cursul dimineții. Potrivit datelor actualizate ale Autorității Electorale Permanente, până la ora 12:16, în cele șapte secții din comună și-au exercitat dreptul de vot 1.322 de persoane, ceea ce reprezintă 17,87% din totalul alegătorilor înscriși.

Dintre aceștia, 1.319 alegători au votat pe listele permanente, iar alți trei pe liste suplimentare. Nu a fost înregistrată nicio solicitare pentru urna mobilă până la acest moment. Tendința este vizibil ascendentă comparativ cu primele ore ale dimineții, când prezența se menținea sub 4%.

În comuna Mihai Eminescu sunt înscriși 7.383 de alegători pe listele permanente și 13 pe listele complementare. Autoritățile se așteaptă ca prezența să continue să crească în orele următoare, având în vedere apetitul mai ridicat pentru vot la prânz și în a doua parte a zilei.

Procesul electoral se desfășoară în condiții normale, fără incidente raportate de autorități. Secțiile de votare au fost deschise la ora 7:00, iar cetățenii pot vota până la ora 22:00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23:59 pentru cei aflați la rând.

Botoșani24.ro va actualiza prezența din comuna Mihai Eminescu pe parcursul zilei, pe măsură ce AEP publică noi date.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Percheziție la Botoșani: Peste 1,6 tone de articole pirotehnice confiscate de polițiști din locuința unui tânăr de 19 ani

Publicat

Publicitate

O captură impresionantă de materiale pirotehnice a fost realizată de polițiștii botoșăneni, care au descins la locuința unui tânăr de 19 ani bănuit de activități ilegale cu artificii și petarde din categorii cu risc ridicat. Percheziția a fost efectuată de Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase în cadrul unei acțiuni derulate la nivel național.

În urma controlului domiciliar, polițiștii au descoperit peste o tonă și jumătate de articole pirotehnice, cantitatea totală ridicată ajungând la aproximativ 1.600 de kilograme. Materialele aparțin unor categorii interzise deținătorilor neautorizați, precum P1, F2, F3 și F4, folosite de regulă la spectacole profesionale sau manevrate doar de persoane certificate.

Anchetatorii precizează că tânărul nu avea dreptul legal să dețină, să depoziteze, să transporte sau să comercializeze astfel de materiale, conform prevederilor Legii 126/1995. Întreaga cantitate a fost confiscată, iar polițiștii continuă cercetările pentru documentarea completă a activităților desfășurate de suspect.

Acțiunea s-a desfășurat în cadrul programului „Pirotehnic 2025-2026”, o campanie amplă prin care autoritățile încearcă să prevină producerea de incidente grave, răniri, incendii sau distrugeri de bunuri cauzate de folosirea ilegală a artificiilor. Polițiștii atrag atenția că materialele pirotehnice din categoriile profesionale pot provoca accidente grave atunci când sunt manipulate de persoane neautorizate.

Operațiunea de la Botoșani reprezintă una dintre cele mai mari capturi din ultimii ani, cantitatea uriașă de materiale confiscate indicând riscurile semnificative la care erau expuși atât locuitorii din zonă, cât și tânărul aflat în vizorul polițiștilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

VIDEO. 2025, investiții record la Rădăuți-Prut: Școală modernizată, locuințe pentru tineri și infrastructură rutieră în plin proces de finalizare

Publicat

Publicitate

Anul 2025 a fost unul dintre cei mai buni pentru comuna Rădăuți-Prut, localitatea aflată la frontiera de nord-est a țării și ultima poartă a Uniunii Europene. Administrația locală, condusă de primarul Viorel Nichiteanu și viceprimarul Silviu Pînzariu, a gestionat un volum impresionant de investiții, cele mai multe din ultimii ani, multe dintre ele ajungând deja în faza de finalizare.

Viceprimarul Silviu Pînzariu spune că pentru Primăria Rădăuți-Prut 2025 a fost „un an bun, cu investiții importante aproape de finalizare și planuri ambițioase pentru viitor”. Printre proiectele majore se numără reabilitarea termică și energetică a Școlii Gimnaziale nr. 1 din Rădăuți-Prut, cu o valoare totală de 3,6 milioane de lei, finanțată prin AFM, investiție care aduce condiții moderne pentru toți elevii din comună. Lucrările sunt aproape finalizate, iar autoritățile speră ca până la finalul anului școala să fie complet modernizată.

Un alt proiect important îl reprezintă construirea locuințelor pentru tineri, realizate prin PNRR. Ansamblul, aflat și el în fază avansată, include șase garsoniere concepute pentru a oferi tinerilor specialiști posibilitatea de a locui în comună în condiții moderne. Viceprimarul apreciază că această investiție poate deveni un argument solid pentru atragerea personalului calificat în mediul rural.

Tot în 2025, administrația a avansat semnificativ în modernizarea infrastructurii rutiere, un proiect amplu finanțat prin programul Anghel Saligny. Drumurile din comună au intrat într-un proces intens de asfaltare și betonare, au fost amenajate șanțuri și au fost executate lucrări extinse de sistematizare, chiar dacă vremea ploioasă din ultimele săptămâni a îngreunat intervențiile. „Suntem foarte aproape de finalizare, iar totul arată bine, după ani de așteptări”, spune Silviu Pînzariu.

Alte investiții derulate anul acesta vizează achiziția unei autospeciale de stingere a incendiilor, amenajarea parcului de agrement cu loc de joacă, foișor și scenă în localitatea Rediu, instalarea unor stații electrice de încărcare pentru autovehicule și continuarea etapizată a modernizării iluminatului public. Au fost alocate fonduri și pentru transformatorul necesar locuințelor ZEB, precum și pentru obținerea autorizațiilor ISU pentru școli și grădinițe. Toate aceste proiecte au avut finanțări consistente, fie prin AFM, PNRR, Anghel Saligny, AFIR, fie din bugetul local, și contribuie la schimbarea vizibilă a comunei.

Publicitate

În ceea ce privește anul 2026, administrația locală își propune să continue ritmul susținut al investițiilor. Printre priorități se află extinderea infrastructurii pentru vehicule electrice, amenajarea de trotuare în satul Rediu și identificarea unor noi surse de finanțare pentru proiecte suplimentare. „Speranțele sunt mari, dar depindem de bugetul pe care îl vom avea anul viitor”, declară viceprimarul Pînzariu.

Comuna Rădăuți-Prut traversează astfel una dintre cele mai dinamice perioade de dezvoltare din ultimele decenii, cu proiecte care îmbunătățesc semnificativ calitatea vieții locuitorilor și transformă zona de frontieră într-o comunitate modernă și atractivă.

Citeste mai mult

Economie

BNR pune în circulație o nouă monedă de colecție, în tiraj 5.000 de exemplare. La ce preț poate fi cumpărată

Publicat

Publicitate

Banca Națională a României va lansa pe 8 decembrie o nouă monedă din tombac cuprat, dedicată Centenarului Marin Constantin, fondatorul celebrului Cor Madrigal. Moneda este emisă în regim numismatic, iar tirajul maxim anunțat de BNR este de 5.000 de exemplare, relatează alba24.ro.

Aversul monedei îl prezintă pe Marin Constantin dirijând Corul Madrigal, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, anul de emisiune „2025” și valoarea nominală „1 LEU”.

Reversul monedei redă portretul lui Marin Constantin, fondatorul Corului Madrigal, sigla Corului în fundal și inscripția „CENTENAR MARIN CONSTANTIN”.

Monedele din tombac cuprat sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt încastrate în pliante de prezentare, introduse în mape cartonate.

Publicitate

Care este prețul de vânzare

Preţul de vânzare pentru moneda din tombac cuprat este de 240,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv pliantul de prezentare și mapa cartonată.

Monedele din tombac cuprat cu tema Centenar Marin Constantin, fondatorul Corului Madrigal au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending