Connect with us

Eveniment

24 februarie: Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români. Tradiții, superstiții și obiceiuri pitorești din țara noastră

Publicat

Publicitate

Dragobetele este sărbătorit la finalul lunii februarie, în așteptarea primăverii. Sărbătoarea iubirii la români, din 24 februarie, marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog, relatează alba24.ro.

Odată cu natura, reînvie şi iubirea.

În trecut, sărbătoarea era specifică îndeosebi zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea). Are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie.

Tot în funcţie de regiune, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostiţele”, ”Logodna sau însoţitul paserilor”.

Legenda: Dragobetele – fiul Babei Dochia

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

El este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Publicitate

Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii şi dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele româneşti.

Cunoscut şi sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, ce sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor.

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

”Dragobetele sărută fetele!” – tradiții

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri şi prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

În dimineaţa zilei de Dragobete, înveşmântaţi în straie de sărbătoare, flăcăii şi fetele se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii.

Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde se ţineau de jocuri şi de poveşti. Însă, dacă vremea era prielnică, porneau în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde băieţii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau ghiocei, violete şi tămâioasă, flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi la descântece de dragoste.

Dragobetele – superstiții

În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e ”născută din surâsul zânelor” (”apa zânelor”), era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

Simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

După-amiaza, toată suflarea (atât cei care făceau parte dintr-un cuplu, cât şi cei singuri) petrecea, juca sau cânta, fiindcă se credea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. Uneori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, pentru a le merge bine peste vară.

Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot restul anului, în timp ce bărbaţii erau atenţi să nu le supere pe femei, pentru că altfel nu le-ar fi mers bine.

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele – obiceiuri

În Mehedinţi, exista obiceiul numit ”zburătorit”, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor.

Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an de zile. Nu de puţine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevărate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Sărbătoarea dragostei era socotită de bun augur pentru treburile mărunte, însă nu şi pentru cele mai importante. Deoarece exista credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe cei gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, oamenii nu munceau, dar îşi făceau curăţenie prin case.

Cele care lucrau erau fetele mai îndrăzneţe, care chiar îşi doreau să fie ”pedepsite” de Dragobete. Chiar dacă mai ”pedepsea” femeile, se considera că Dragobetele ocrotea şi purta noroc tinerilor, în general, şi îndrăgostiţilor, în mod special.

De la această sărbătoare nu lipseau nici cei mai în vârstă, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuia să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale, pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Se spunea, totodată, că cei ce participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Comuna Gorbănești trece la colectarea deșeurilor „din poartă în poartă” începând cu 1 iulie

Publicat

Publicitate

Locuitorii comunei Gorbănești vor beneficia, începând cu data de 1 iulie 2025, de un nou sistem de colectare a deșeurilor menajere, care va funcționa direct „din poartă în poartă”.

Anunțul a fost făcut de primarul Ionuț Melinte, care a explicat că această schimbare vine în sprijinul cetățenilor și are ca scop principal modernizarea procesului de gestionare a deșeurilor la nivel local.

„Ne dorim o comună mai curată, un mediu sănătos și, în același timp, să venim în întâmpinarea oamenilor care până acum erau nevoiți să transporte gunoiul la punctele fixe. Prin noul sistem, ridicarea deșeurilor se va face direct de la poarta fiecărei gospodării”, a explicat edilul.

Primăria a anunțat că toate containerele din punctele fixe existente vor fi desființate, iar depozitarea deșeurilor pe aceste amplasamente va fi strict interzisă. Cei care vor fi surprinși abandonând gunoiul în aceste zone riscă amenzi contravenționale.

În perioada următoare, vor fi distribuite pubelele necesare și va fi anunțat graficul oficial de colectare. Primarul face apel la cetățeni ca, în cazul în care nu primesc pubela în timp util, să se adreseze direct Primăriei Gorbănești.

„Fac un apel la responsabilitate. Vă rog să nu mai aruncați deșeurile pe câmp sau la întâmplare. Împreună putem păstra comuna curată. Este un pas important pentru noi toți”, a mai spus Ionuț Melinte.

Publicitate

Reprezentanții administrației locale au precizat că vor fi disponibili pentru orice întrebare sau nelămurire și le-au cerut oamenilor să ajute la răspândirea informației în comunitate.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 22 mai 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 22 mai 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 22 mai 2025:

Loto 6/49: 1, 14, 6, 32, 10, 46;

Loto 5/40: 22, 37, 31, 5, 27, 21;

Joker: 25, 32, 1, 28, 30, + 4;

Noroc: 0 1 1 2 4 0 3;

Publicitate

Noroc Plus: 7 4 0 7 6 6;

Super Noroc: 1 1 3 9 0 4

Citeste mai mult

Administratie

Liceul Tehnologic din Bucecea va fi reabilitat cu fonduri de la Uniunea Europeană. Investiție de peste 10 milioane de lei

Publicat

Publicitate

Orașul Bucecea marchează o reușită majoră în domeniul educației: Liceul Tehnologic Bucecea va fi reabilitat complet, în urma obținerii unei finanțări europene de peste 10,6 milioane de lei.

Anunțul a fost făcut de primarul Angel Gheorghiu, care a subliniat că este pentru prima dată când Primăria reușește să atragă fonduri de la Agenția pentru Dezvoltare Regională pentru un proiect de o asemenea anvergură.

„Este o investiție esențială pentru viitorul educației în orașul nostru, dar și un pas important în modernizarea infrastructurii școlare. Mulțumesc tuturor celor implicați în acest demers care a durat doi ani și care, în final, s-a concretizat într-un proiect de succes”, a transmis primarul Angel Gheorghiu.

Valoarea totală a proiectului este de 10.664.884,87 lei, iar partea de cofinanțare pe care trebuie să o asigure administrația locală echivalează cu întregul buget anual al orașului Bucecea. „Este un efort financiar considerabil, dar absolut necesar pentru copiii noștri și pentru viitorul comunității”, a adăugat Angel Gheorghiu.

În perioada următoare, vor fi demarate procedurile specifice pentru scoaterea la execuție a lucrărilor, urmând ca liceul să beneficieze de condiții moderne, adaptate standardelor europene.

„Continuăm să construim pas cu pas, împreună, un orășel mai frumos, mai bine pregătit pentru viitor. Educația este și va rămâne o prioritate pentru administrația locală din Bucecea”, a mai spus edilul.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Câtă durere! Apel la omenie: O mamă cu doi copii din Botoșani, răpusă în Belgia, are nevoie de ajutorul nostru pentru a fi adusă acasă

Publicat

Publicitate

Se spune că niciun drum nu e mai greu decât cel al unei mame care pleacă prea devreme, lăsând în urmă copii, visuri și o familie sfâșiată de durere.

Olivia Botușan, o tânără mamă din Botoșani, stabilită în Belgia în speranța unui viitor mai bun, s-a stins fulgerător, lăsând în urmă un gol imposibil de umplut.

Două suflete de copii și o familie întreagă își plâng acum fiica, sora și mama. Însă, dincolo de această pierdere sfâșietoare, cei dragi se confruntă cu o altă greutate: costurile mari ale repatrierii trupului neînsuflețit al Oliviei, pentru a-i putea oferi odihna veșnică acasă, în pământul ei natal.

Este un strigăt de ajutor, din partea unei familii zdrobite de durere, către toți cei care pot și vor să sprijine.

Asociația GRUP CIVIC Botoșani, a făcut un apel la Botoșăneni pentru a repatria trupul tinerei mămici.

“Chiar dacă nu am cunoscut-o personal, povestea Oliviei ne atinge inimile și ne amintește că, în fața suferinței, solidaritatea și compasiunea sunt cele mai frumoase dovezi de umanitate”, a transmis Daniel Câșlariu, președintele asociației GRUP CIVIC Botoșani.

Publicitate

Cei care doresc să ajute pot face donații în conturile:

  • Alexandra Botușan (sora Oliviei) – IBAN: BE35 3771 0748 5737
  • Violeta Bejinariu (mama Oliviei) – IBAN: RO94BTRLRONCRT0CW8135701

“Orice sumă, oricât de mică, poate aduce o rază de speranță. Haideți să fim alături de această familie în suferință, să le fim sprijin acolo unde durerea le-a luat tot. Să o aducem pe Olivia acasă, așa cum merită orice om: lângă cei care au iubit-o și o plâng.

Dumnezeu să o odihnească în pace”, a mai adăugat președintele Asociației GRUP CIVIC Botoșani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending