Connect with us

Eveniment

24 februarie: Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români. Tradiții, superstiții și obiceiuri pitorești din țara noastră

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Dragobetele este sărbătorit la finalul lunii februarie, în așteptarea primăverii. Sărbătoarea iubirii la români, din 24 februarie, marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog, relatează alba24.ro.

Odată cu natura, reînvie şi iubirea.

În trecut, sărbătoarea era specifică îndeosebi zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea). Are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie.

Tot în funcţie de regiune, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostiţele”, ”Logodna sau însoţitul paserilor”.

Legenda: Dragobetele – fiul Babei Dochia

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

El este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Publicitate

Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii şi dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele româneşti.

Cunoscut şi sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, ce sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor.

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

”Dragobetele sărută fetele!” – tradiții

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri şi prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

În dimineaţa zilei de Dragobete, înveşmântaţi în straie de sărbătoare, flăcăii şi fetele se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii.

Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde se ţineau de jocuri şi de poveşti. Însă, dacă vremea era prielnică, porneau în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde băieţii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau ghiocei, violete şi tămâioasă, flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi la descântece de dragoste.

Dragobetele – superstiții

În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e ”născută din surâsul zânelor” (”apa zânelor”), era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

Simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

După-amiaza, toată suflarea (atât cei care făceau parte dintr-un cuplu, cât şi cei singuri) petrecea, juca sau cânta, fiindcă se credea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. Uneori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, pentru a le merge bine peste vară.

Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot restul anului, în timp ce bărbaţii erau atenţi să nu le supere pe femei, pentru că altfel nu le-ar fi mers bine.

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele – obiceiuri

În Mehedinţi, exista obiceiul numit ”zburătorit”, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor.

Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an de zile. Nu de puţine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevărate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Sărbătoarea dragostei era socotită de bun augur pentru treburile mărunte, însă nu şi pentru cele mai importante. Deoarece exista credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe cei gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, oamenii nu munceau, dar îşi făceau curăţenie prin case.

Cele care lucrau erau fetele mai îndrăzneţe, care chiar îşi doreau să fie ”pedepsite” de Dragobete. Chiar dacă mai ”pedepsea” femeile, se considera că Dragobetele ocrotea şi purta noroc tinerilor, în general, şi îndrăgostiţilor, în mod special.

De la această sărbătoare nu lipseau nici cei mai în vârstă, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuia să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale, pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Se spunea, totodată, că cei ce participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

Obligații fiscale în februarie: Care sunt termenele limită și ce repere pot ajunge la scadență

Publicat

acum 35 de minute

marți, 03.02.2026

de

Publicitate

Obligații fiscale în februarie: Luna este una importantă din punct de vedere fiscal pentru companii, fiind marcată de mai multe termene-limită pentru declararea și plata obligațiilor către bugetul de stat. Respectarea acestora este esențială pentru evitarea penalităților, dobânzilor și a altor sancțiuni prevăzute de legislația fiscală, informează alba24.ro.

În cursul lunii februarie, firmele trebuie să își îndeplinească obligațiile privind impozitele și contribuțiile aferente veniturilor salariale plătite în luna precedentă.

Astfel, angajatorii au responsabilitatea de a declara și achita impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale (CAS), contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), precum și contribuția asiguratorie pentru muncă, aferente salariilor plătite în luna ianuarie 2026.

De asemenea, companiile înregistrate în scopuri de TVA au obligația de a depune decontul de taxă pe valoarea adăugată, precum și de a efectua plata TVA datorată, în funcție de perioada fiscală aplicabilă (lunar sau trimestrial).

Tot în luna februarie se depun și declarațiile informative privind livrările și achizițiile efectuate pe teritoriul național sau în cadrul schimburilor intracomunitare, acolo unde este cazul.

Pentru anumite categorii de contribuabili, februarie este o lună relevantă și în ceea ce privește plata impozitului pe profit sau a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, precum și raportarea veniturilor realizate în perioada precedentă.

Publicitate

Companiile trebuie să acorde o atenție sporită încadrării corecte în regimul fiscal aplicabil, întrucât modificarea statutului fiscal atrage obligații diferite de declarare și plată.

Nu în ultimul rând, firmele trebuie să respecte termenele legate de alte taxe și impozite locale, precum și eventuale obligații specifice domeniului de activitate în care operează, stabilite prin legislație specială.

Obligații fiscale în februarie

În februarie 2026, cele mai importante repere fiscale sunt:

2 februarie (luni) – opțiune impozit pe profit anual cu plăți anticipate + cerere restituire accize (art. 395) + D395 (ramburs poștal) + D406 SAF-T

6 februarie (vineri) – trecerea de la TVA trimestrial la TVA lunar după AIC de bunuri (art. 322) – mențiuni prin 010/013/015/016/020/030/040/070 sau 700

10 februarie (marți) – TVA: ieșire din evidența TVA (art. 310 alin. 7) + regimul special pentru agricultori (art. 315¹) – notificări prin 010/016/020/030/040/070 sau 700

16 februarie (luni) – „zi de accize”: pachet amplu de situații/jurnale/evidențe pentru antrepozitari/destinatari/importatori (tutun, alcool, energetice, marcaje etc.)

20 februarie (vineri) – notificări pentru TVA la încasare (intrare/ieșire)

25 februarie (miercuri) – „pachetul mare”: D100, D112, D224, D208, D300, D301, D306, D307, D311, D390

28 februarie (sâmbătă) – termene de final de lună din tabel: D394 + D398 (OSS/IOSS) (ultima zi calendaristică, chiar dacă e nelucrătoare)

Obligații fiscale cu termen relativ care pot „pica” oricând în februarie (în funcție de eveniment)

Din lista de mai jos, în februarie pot ajunge la scadență:

  • Formular 404 (CbC) – în 12 luni de la ultima zi a anului fiscal al grupului multinațional
  • Formular 405 – până cel târziu în ultima zi a anului fiscal al grupului (dar nu mai târziu de termenul D101)
  • Formular 209 – în 10 zile de la transfer (imobiliare, procedură non-notarială/judecătorească)
  • Formular 213 – în 10 zile de la transfer (pachet control + terenuri agricole extravilan)
  • Chestionare rezidență fiscală (sosire/plecare) – în 30 de zile de la împlinirea celor 183 de zile / cu 30 de zile înainte de plecare
    010/020/030/040/070 sau 700 – 30 zile de la înființare/începere/prim venit etc. sau 15 zile de la modificări (unde se cere)
  • Formular 222 – în 30 de zile de la eveniment (începere/încetare activitate – salarii din străinătate)
  • Înregistrare în scopuri de TVA la depășirea plafonului – „cel târziu la data depășirii plafonului”

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr de 34 de ani, din municipiul Botoșani, băgat după gratii pentru trafic de droguri de mare risc

Publicat

acum 2 ore

marți, 03.02.2026

de

Publicitate

Luni, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale – Compartimentul Urmăriri au identificat un tânăr, de 34 de ani, din municipiul Botoșani, pe numele căruia era emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de către Tribunalul Botoșani.

 

Acesta a fost condamnat la 4 ani și 8 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

 

Tânărul a fost depistat în localitatea de domiciliu, fiind reținut și ulterior escortat către Penitenciarul Botoșani în vederea încarcerării.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Comunicat de presă: Guvernul „Austeritate” cu cinci vicepremieri, criticat virulent de Cătălin Silegeanu în Senat

Publicat

acum 2 ore

marți, 03.02.2026

de

Publicitate

Senatorul Cătălin Silegeanu a criticat dur, luni, în plenul Senatul României, decizia Guvernului de a funcționa cu cinci vicepremieri, acuzând Executivul că vorbește despre austeritate, dar își mărește propria structură de putere.

Declarația vine după ce Senatul a votat legea care oficializează structura Guvernului cu cinci vicepremieri. Parlamentarul a atras atenția că noua formulă reprezintă un record negativ și o dovadă că partidele din coaliție își împart funcții politice în timp ce populația și mediul privat resimt presiuni economice tot mai mari.

„Guvernul «Austeritate» Bolojan tocmai a consacrat prin act normativ existența a 5 posturi de vicepremier, un record absolut în istoria României. În timp ce firmele pun lacăt pe poartă și românii își fac bagajele spre «țările calde», PSD, PNL, USR și UDMR cresc cheltuiala publică cu încă 3 funcții fără portofoliu, adică pur politice. Mai crede cineva că au format coaliția pentru a «salva» țara de «extremism» și alte fantasme care le scuză ticăloșia?”, a transmis Cătălin Silegeanu.

Senatorul a reamintit că guvernele anterioare funcționau, în mod tradițional, cu doi vicepremieri, iar al treilea post a fost introdus în decembrie 2024, din rațiuni politice.

„În loc să revină la formula sănătoasă, mai ales într-o vreme când propovăduiește austeritatea și reducerea aparatului de stat, Ilie Bolojan nu numai că menține cea de-a treia funcție inutilă, dar umflă numărul până la 5. Acum acoperim în total 3 vicepremieri fără scop și cauză, funcții de putere create de dragul unei coaliții care oricum nu funcționează”, a mai afirmat senatorul.

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 32/2025 a fost adoptată de Senat cu 73 de voturi „pentru” și 31 de voturi „împotrivă” și urmează să fie trimisă spre promulgare.

Publicitate

(comunicat de presă)

Citeste mai mult

Eveniment

Un tânăr de 21 de ani, din Dorohoi, i-a sfidat pe polițiști și a dat o raită cu mașina pe Bulevardul Victoriei din oraș

Publicat

acum 2 ore

marți, 03.02.2026

de

Publicitate

Luni, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi au oprit pentru control, pe Bulevardul Victoriei din municipiul Dorohoi, un autoturism condus de un tânăr de 21 de ani, din aceeași localitate.

 

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta are exercitarea dreptului de a conduce autoturisme suspendată, din luna ianuarie.

 

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere fără permis.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending