Connect with us

Eveniment

24 februarie: Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români. Tradiții, superstiții și obiceiuri pitorești din țara noastră

Publicat

Publicitate

Dragobetele este sărbătorit la finalul lunii februarie, în așteptarea primăverii. Sărbătoarea iubirii la români, din 24 februarie, marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog, relatează alba24.ro.

Odată cu natura, reînvie şi iubirea.

În trecut, sărbătoarea era specifică îndeosebi zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea). Are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie.

Tot în funcţie de regiune, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostiţele”, ”Logodna sau însoţitul paserilor”.

Legenda: Dragobetele – fiul Babei Dochia

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

El este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Publicitate

Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii şi dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele româneşti.

Cunoscut şi sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, ce sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor.

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

”Dragobetele sărută fetele!” – tradiții

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri şi prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

În dimineaţa zilei de Dragobete, înveşmântaţi în straie de sărbătoare, flăcăii şi fetele se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii.

Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde se ţineau de jocuri şi de poveşti. Însă, dacă vremea era prielnică, porneau în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde băieţii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau ghiocei, violete şi tămâioasă, flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi la descântece de dragoste.

Dragobetele – superstiții

În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e ”născută din surâsul zânelor” (”apa zânelor”), era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

Simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

După-amiaza, toată suflarea (atât cei care făceau parte dintr-un cuplu, cât şi cei singuri) petrecea, juca sau cânta, fiindcă se credea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. Uneori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, pentru a le merge bine peste vară.

Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot restul anului, în timp ce bărbaţii erau atenţi să nu le supere pe femei, pentru că altfel nu le-ar fi mers bine.

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele – obiceiuri

În Mehedinţi, exista obiceiul numit ”zburătorit”, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor.

Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an de zile. Nu de puţine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevărate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Sărbătoarea dragostei era socotită de bun augur pentru treburile mărunte, însă nu şi pentru cele mai importante. Deoarece exista credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe cei gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, oamenii nu munceau, dar îşi făceau curăţenie prin case.

Cele care lucrau erau fetele mai îndrăzneţe, care chiar îşi doreau să fie ”pedepsite” de Dragobete. Chiar dacă mai ”pedepsea” femeile, se considera că Dragobetele ocrotea şi purta noroc tinerilor, în general, şi îndrăgostiţilor, în mod special.

De la această sărbătoare nu lipseau nici cei mai în vârstă, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuia să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale, pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Se spunea, totodată, că cei ce participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Doina Federovici, aleasă în conducerea Senatului

Publicat

Publicitate

Președintele PSD Botoșani, senatorul Doina Federovici, va face parte din conducerea camerei superioare a Parlamentului.
După depunerea jurământului de către senatorii aleși pe 1 Decembrie, plenul Senatului și-a ales noua conducere, din care fac parte reprezentanții tuturor partidelor. Senatorul Doina Federovici a fost aleasă să ocupe una dintre cele patru funcții de secretar. Din partea celorlalte partide politice, secretari au fost aleși: Vasile Blaga (PNL), Cristian Ghinea (USR) și Niculina Stelea (AUR).
„Mulțumesc colegilor pentru nominalizare și susținerea pentru ocuparea acestei funcții. Este o onoare și o responsabilitate deosebită să fiu parte a echipei care va coordona activitatea camerei superioare a Parlamentului. Vă asigur că voi munci cu dedicație pentru a susține valorile și principiile în care credem cu toții, pentru a face ca Senatul să fie un loc al dialogului și al soluțiilor eficiente. Alegerea în funcția de secretar al Senatului reprezintă nu doar o recunoaștere a muncii pe care am depus-o până acum, ci și importanța pe care o are județul nostru în arhitectura statului român. Mulțumesc botoșănenilor pentru votul de încredere pe care l-au acordat echipei PSD Botoșani!
Mulțumesc echipei PSD Botoșani, primarilor și consilierilor pentru susținere!
Împreună vom continua pe drumul dezvoltării județului nostru drag!”, a declarat Doina Federovici.
În primele două mandate de senator, Doina Federovici a mai deținut funcțiile de chestor și vicepreședinte al Senatului.
Pe lângă cei patru secretari, din Biroul Permanent al Senatului mai fac parte patru vicepreședinți și patru chestori. Grupul PSD va avea doi vicepreședinți (Robert Cazanciuc și Paul Stănescu), precum și un chestor (Marius Dunca).

 

Citeste mai mult

Eveniment

Elevii Grupului Vocal al Liceului „Regina Maria” din Dorohoi au adus bucurie în două centre de asistență pentru persoanele în vârstă din județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Vineri, 20 decembrie, elevii Grupului Vocal al Liceului ”Regina Maria” din Dorohoi, coordonați de părintele profesor Șoptică Ciprian, au adus bucurie și lumină în inimile celor mai încercați, colindând la două centre de asistență pentru persoanele în vârstă din județul Botoșani, scrie slovacrestina.com.

Primul popas al colindătorilor a fost la Centrul Creștin de Bătrâni ”Casa Simeon” din Răchiți, județul Botoșani. Colindele tinerilor care au fost însoțite de emoție și dăruire, au transformat ziua într-o sărbătoare a sufletului, iar bătrânii au fost profund mișcați de gestul lor.

Ulterior, colindătorii s-au îndreptat către CIAPAD „Sf.Daniel” Leorda din cadrul DGASPC Botoșani . Aici, rezidenții au fost întâmpinați în biserica din cadrul complexului cu colinde tradiționale care au creat o atmosferă emoționantă, încărcată de speranță și căldură sufletească. Fiecare vers al colindelor a fost primit cu zâmbete și lacrimi de recunoștință, iar elevii au reușit să aducă alinare și bucurie celor aflați în suferință.

”A venit la noi Domn Bunu’ ” aceste cuvinte au fost laitmotivul unei zile în care prin versurile colindelor, elevii au vestit nașterea Domnului, Soarele cel luminos care a coborât pe pământ pentru a aduce pace,bucurie și alinare celor încercați.

Inițiativa a fost posibilă și datorită implicării domnului director Emil Sticea, care a avut un rol crucial în organizarea acestui parteneriat. Eforturile sale de a conecta lumea educațională cu cea a persoanelor aflate în dificultate au fost esențiale pentru succesul acestei acțiuni caritabile. ”Într-un timp al bucuriei și speranței, cum sunt sărbătorile de iarnă, astfel de gesturi ne învață cât de mult contează să fim aproape de cei aflați în nevoie.” Acțiunea elevilor de la Liceul ”Regina Maria” a reușit să îmbine frumusețea colindelor tradiționale cu spiritul caritabil ei oferind rezidenților centrelor vizitate și câte un mic dar care să le aducă aminte de acest frumos moment.

“Vin colindători cinstiți, și urează să trăiți, s-aveți pacea Domnului, dragostea și harul Lui, bucuria cerului …” cu această urare au încheiat tinerii ziua, lăsând în urmă zâmbete și pace în inimile celor colindați. FOTO (pr. Șoptică Ciprian)

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

Elevii Liceului Tehnologic „Elie Radu” Botoșani au dus daruri la Grădinița Girotondo și Centrul Maternal „Micul Prinț”

Publicat

Publicitate

Ultima săptămână de școală a Modulului II a fost una plină de activități făcute din drag pentru cei de lângă noi. Săptămâna a început cu o vizită la copiii de la Grădinița Girotondo de la Răchiți cărora le-am dus cadouri și am făcut schimb de colinde. Cadourile au constat în jucării și dulciuri donate de elevii și profesorii din liceului nostru. După ce s-au împărțit cadouri și s-au auzit colindele au început îmbrățișările, și cei mici dar și cei mari au fost darnici cu îmbrățișările.

Miercuri grupul de colindători ai liceului și-au bucurat profesorii și personalul auxiliar cu un mini spectacol de colinde și urături în cancelaria liceului unde au fost răsplătiți de profesori și direcțiunea liceului cu bunătăți conform datini de Crăciun.

Joi grupul de colindători ai liceului, îmbrăcați în costume tradiționale au străbătut orașul pentru a ajunge la Inspectoratul Școlar Județean Botoșani unde au fost primiți de inspectorul general prof. Bogdan Suruciuc împreună cu colegii inspectori. A fost prima lor participare la această activitate pe care ISJ Botoșani o organizează în fiecare an. Elevii au fost foarte încântați de atmosfera și bunăvoința cu care au fost primiți, motiv pentru care au promis că vor spune prezent și la activitatea de anul viitor.

Ultima activitate din săptămână a fost vizita la Centrul Maternal ”Micul Prinț” unde am dus cadouri și dulciuri pentru copiii micuți ai mamelor minore aflate în centru. Legătura noastră cu personalul care administrează unitatea ”Micul Prinț” este foarte strânsă deoarece avem înscrisă la cursurile liceului nostru o mămică minoră cu un bebeluș de 6 luni pe care o susținem în demersul ei de a nu abandona școala. Aici elevii noștri au fost foarte încântați de cei copii, i-au luat în brațe au făcut fotografii împreună și chiar le-au cântat o colindă micuților.

Forțu Dana Magdalena, consilier educativ: „Suntem foarte mândri de ceea ce am realizat în această săptămână. Le mulțumesc elevilor noștri care au participat la activități și s-au implicat în donații, pentru inimile lor mari și dorința de a dărui și celorlalți din puținul lor. Sunt niște copii minunați care alături de profesorii lor la fel de minunați au reușit să aducă bucurii în sufletele celor mari și mici în această săptămâna.”

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Tânără de 31 de ani din Botoșani, dată dispărută de familie. Dacă aveți informații, sunați la 112

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei tinere, de 31 de ani, care, din luna august a.c.,se afla la muncă în Olanda, iar pe data de 8 decembrie, ar fi trebuit să revină la domiciliu, conform contractului, însă acest lucru nu s-a întâmplat și nici nu și-a contactat familia.

Ferbei Alexandra Vasilică are următoarele semnalmente: înălțime: 1,60m, greutate 60 kg, păr blond, ochi căprui, fără semne particulare.

Cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană sunt rugați să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție!

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending