Connect with us

Eveniment

24 februarie: Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români. Tradiții, superstiții și obiceiuri pitorești din țara noastră

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Dragobetele este sărbătorit la finalul lunii februarie, în așteptarea primăverii. Sărbătoarea iubirii la români, din 24 februarie, marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog, relatează alba24.ro.

Odată cu natura, reînvie şi iubirea.

În trecut, sărbătoarea era specifică îndeosebi zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea). Are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie.

Tot în funcţie de regiune, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostiţele”, ”Logodna sau însoţitul paserilor”.

Legenda: Dragobetele – fiul Babei Dochia

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

El este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Publicitate

Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii şi dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele româneşti.

Cunoscut şi sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, ce sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor.

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

”Dragobetele sărută fetele!” – tradiții

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri şi prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

În dimineaţa zilei de Dragobete, înveşmântaţi în straie de sărbătoare, flăcăii şi fetele se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii.

Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde se ţineau de jocuri şi de poveşti. Însă, dacă vremea era prielnică, porneau în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde băieţii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau ghiocei, violete şi tămâioasă, flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi la descântece de dragoste.

Dragobetele – superstiții

În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e ”născută din surâsul zânelor” (”apa zânelor”), era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

Simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

După-amiaza, toată suflarea (atât cei care făceau parte dintr-un cuplu, cât şi cei singuri) petrecea, juca sau cânta, fiindcă se credea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. Uneori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, pentru a le merge bine peste vară.

Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot restul anului, în timp ce bărbaţii erau atenţi să nu le supere pe femei, pentru că altfel nu le-ar fi mers bine.

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele – obiceiuri

În Mehedinţi, exista obiceiul numit ”zburătorit”, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor.

Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an de zile. Nu de puţine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevărate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Sărbătoarea dragostei era socotită de bun augur pentru treburile mărunte, însă nu şi pentru cele mai importante. Deoarece exista credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe cei gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, oamenii nu munceau, dar îşi făceau curăţenie prin case.

Cele care lucrau erau fetele mai îndrăzneţe, care chiar îşi doreau să fie ”pedepsite” de Dragobete. Chiar dacă mai ”pedepsea” femeile, se considera că Dragobetele ocrotea şi purta noroc tinerilor, în general, şi îndrăgostiţilor, în mod special.

De la această sărbătoare nu lipseau nici cei mai în vârstă, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuia să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale, pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Se spunea, totodată, că cei ce participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Lupta cu secundele: Peste 150 de pompieri din România și Republica Moldova se întrec la Botoșani

Publicat

acum 3 ore

marți, 15.07.2025

de

Publicitate

Peste 150 de pompieri voluntari și privați din județele Iași, Neamț, Bacău, Suceava, Botoșani, Vaslui și din Republica Moldova participă, în aceste zile, la etapa interjudețeană a Concursurilor Profesionale ale Serviciilor Voluntare și Private pentru Situații de Urgență, găzduită la Botoșani.

Competiția a debutat în această dimineață, pe Stadionul Municipal din Botoșani, cu proba „Pista cu obstacole pe 100 de metri”, menită să testeze viteza de reacție, îndemânarea, precizia și stăpânirea de sine a participanților.

Această probă spectaculoasă a presupus escaladarea unui gard de 2 metri, ridicarea a două role de furtun tip „C”, traversarea în viteză a unei bârne de echilibru, întinderea și racordarea furtunurilor, conectarea lor la distribuitor și la țeava purtată la brâu, totul contracronometru, cu obiectivul clar de a trece linia de sosire în cel mai scurt timp.

Competiția a continuat în această seară, tot pe Stadionul Municipal, cu proba „Ștafeta 4×100 de metri”, care a pus la încercare coordonarea și spiritul de echipă al concurenților.

Mâine dimineață, de la ora 10:00, pe Stadionul Mecanex din municipiul Botoșani, va avea loc ultima și decisiva probă – „Dispozitivul de intervenție” – etapă care va stabili clasamentul final. Organizatorii transmit că lupta pentru locul I este extrem de strânsă, iar fiecare secundă poate face diferența.

Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență participante:

Publicitate

  • SVSU Săbăoani (Neamț)

  • SVSU Rebricea (Vaslui)

  • SVSU Văculești (Botoșani)

  • SVSU Târgu Ocna (Bacău)

  • SVSU Cârlibaba (Suceava)

  • SVSU Lespezi (Iași)

Serviciile Private pentru Situații de Urgență participante:

  • SPSU Egger România – Rădăuți

  • SPSU SSS Fire & Rescue – Tașca, Neamț

  • SPSU Antibiotice S.A. – Iași

  • SPSU Dedeman – Bacău

Evenimentul este organizat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani și are rolul de a încuraja schimbul de experiență, dezvoltarea spiritului competitiv și perfecționarea abilităților esențiale în intervențiile de urgență.

Participarea echipelor din Republica Moldova adaugă o notă specială competiției, pompierii voluntari de peste Prut remarcându-se prin pregătire exemplară și un spirit de echipă apreciat de organizatori.

Concursul oferă publicului o demonstrație clară a calităților indispensabile pentru orice pompier – fie el militar, voluntar sau din mediul privat: viteză de reacție, precizie, îndemânare, stăpânire de sine și mult curaj.

Organizatorii și-au exprimat recunoștința față de toți participanții pentru efortul, determinarea și profesionalismul demonstrat și le-au urat succes în proba finală, încheind cu un mesaj simplu dar elocvent: „Fie ca cei mai buni să câștige!”

Citeste mai mult

Eveniment

Autostrăzile din Moldova vor rupe guvernarea? Budăi (PSD) îl acuză pe ministrul Pîslaru de dezinformare privind autostrăzile A7 și A8

Publicat

acum 3 ore

marți, 15.07.2025

de

Publicitate

Deputatul PSD de Botoșani reacționează dur după declarațiile ministrului Proiectelor Europene și susține că Autostrada Moldovei va fi construită în ritmul asumat, chiar dacă se schimbă sursa de finanțare.

Deputatul PSD de Botoșani, Marius Budăi, a lansat un nou atac public la adresa ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, acuzându-l că „dezinformează” cu privire la finanțarea europeană a autostrăzilor A7 și A8 – proiecte considerate esențiale pentru dezvoltarea Moldovei.

Budăi a reacționat inițial criticând ferm declarațiile ministrului, despre care a spus că transmit o „lejeritate debordantă” în abordarea unor investiții considerate „coloana vertebrală a dezvoltării regiunii”.

„Moldova face parte din România, domnule ministru Pîslaru! Nu putem vorbi despre o Românie dezvoltată dacă Moldova rămâne izolată!”, a afirmat Budăi într-o primă postare pe Facebook.

Deputatul botoșănean a subliniat că PSD nu va accepta sub nicio formă blocarea sau abandonarea finanțării pentru A7 (Ploiești – Siret) și A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni), proiecte care ar trebui să reducă decalajele istorice de dezvoltare dintre regiuni.

„Știre falsă” despre oprirea finanțării?

Publicitate

Ulterior, Budăi a revenit cu un nou mesaj în care a respins categoric afirmațiile ministrului Dragoș Pîslaru potrivit cărora s-ar pierde bani europeni pentru tronsoanele de autostradă.

„Revin cu următoarele precizări privind știrea falsă lansată de ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a susținut că nu vor mai fi bani europeni pentru autostrăzile A7 și A8”, a scris Budăi.

Potrivit acestuia, construcția autostrăzii Moldova nu va fi oprită sau întârziată, iar România nu va pierde niciun eurocent din finanțarea europeană alocată proiectelor de infrastructură rutieră.

„Construcția Autostrăzii Moldova va continua în același ritm! Nu se oprește și nu încetinește nimic! Nu se pierde niciun eurocent din fonduri europene pentru autostrăzile din România!”, a mai transmis deputatul PSD.

El a explicat că singura schimbare vizează sursa de finanțare: dacă anumite segmente nu vor mai putea fi decontate prin PNRR, acestea vor fi finanțate din fondurile de coeziune ale Uniunii Europene.

„Se schimbă doar sursa de finanțare: ce nu se mai finanțează din PNRR, va fi finanțat din fondurile de coeziune ale UE. Aceleași sume și tot bani europeni!”, a precizat Budăi.

Două „vești bune” pentru proiecte

Budăi a subliniat și două aspecte pe care le consideră avantajoase în noua formulă de finanțare europeană:

  • Sumele care urmau să fie împrumut prin PNRR vor fi obținute ca fonduri nerambursabile din programele de coeziune.
  • Proiectele rămase în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene, fără cofinanțare națională, față de modelul anterior în care statul român contribuia cu 60% din costuri.

„Domnul ministru Pîslaru a vorbit ca în bancurile cu Radio Erevan. În realitate nu se pierde nimic, ci câștigăm în plus!”, a concluzionat Budăi.

Context tensionat în coaliția de guvernare

Declarațiile deputatului PSD vin pe fondul tensiunilor crescânde din interiorul coaliției de guvernare, provocate de discuțiile despre stadiul proiectelor de infrastructură și modul în care vor fi realocate fondurile europene în urma întârzierilor acumulate în implementarea PNRR.

Autostrada A7, cunoscută ca „Autostrada Moldovei”, este considerată esențială pentru conectarea regiunii cu Bucureștiul și rețeaua rutieră europeană, iar A8 este văzută drept proiectul major care va lega Moldova de Transilvania și de infrastructura europeană.

În acest context, PSD a transmis prin vocea mai multor lideri, inclusiv Marius Budăi, că nu va accepta nicio variantă care ar compromite finalizarea acestor proiecte strategice, reiterând că asigurarea dezvoltării echilibrate a Moldovei este o condiție esențială pentru menținerea parteneriatului de guvernare.

Citeste mai mult

Economie

Bijuterii din aur de 14K și puritate 585 la mie, scoase la licitație de ANAF. Condiții de participare la licitații

Publicat

acum 3 ore

marți, 15.07.2025

de

Publicitate

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță organizarea, în perioada următoare, a unor licitații publice pentru vânzarea de bijuterii din aur de 14 karate, cu puritate de 585 ‰. Licitațiile sunt parte din procesul de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea statului și oferă celor interesați posibilitatea de a achiziționa bijuterii la prețuri avantajoase, stabilite prin procedură competitivă și transparentă, relatează alba24.ro.

Potrivit anunțurilor publicate pe site-ul ANAF, acţiunile de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea privată a statului prin licitaţie publică vor avea loc la sediul AJFP Gorj, în zilele de 16 și 23 iulie.

ANAF scoate la vânzare, la licitație, bijuterii din aur

DGRFP Craiova, prin AJFP Gorj – Serviciul colectare și executare silită persoane juridice organizează în data de 16 iulie, începând cu ora 11:00, la sediul din localitatea Târgu Jiu, strada Siretului, nr. 6, camera 408, etaj 4, o licitație pentru vânzarea următoarelor bunuri:

  • grop 131 – 1.058,19 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 261.902,03 lei, cu TVA inclus (247,5 lei gramul)

DGRFP Craiova, prin AJFP Gorj – Serviciul colectare și executare silită persoane juridice organizează în data de 23 iulie, începând cu ora 11:00, la sediul din localitatea Târgu Jiu, strada Siretului, nr. 6, camera 408, etaj 4, o licitație pentru vânzarea următoarelor bunuri:

  • grop 125 – 9,72 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 2.916 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 126 – 4.76 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 1.428 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 127 – 25,27 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 7.581 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 128 – 11,21 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 3.363 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 129 – 9,10 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 2.730 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 130 – 7,27 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 2.181 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 134 – 17,31 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 5.193 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 135 – 12,18 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 3.654 lei, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 136 – 8,59 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 2.577, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 137 – 10,13 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 3.039, cu TVA inclus (300 lei gramul)
  • grop 138 – 8,88 gr. bijuterii din aur 585% – preț de pornire al licitației 2.664, cu TVA inclus (300 lei gramul)

Pasul de licitaţie este stabilit în cotă procentuală de 15% din preţul de pornire.

Publicitate

Bunurile supuse vânzării au fost expertizate şi evaluate de expert ANPC.

La licitație pot participa persoane fizice sau juridice autorizate de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor precum şi alte persoane fizice care declară pe propria răspundere că efectuează achiziția în scop personal, și nu pentru revânzare.

Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Gorj, situat în localitatea Tg Jiu, str. Siretului nr. 6, cam. 408, et. 4, sau la numărul de telefon 0766.396203.

Citeste mai mult

Eveniment

Atelier interinstituțional la Penitenciarul Botoșani: Bune practici pentru prevenirea recidivei

Publicat

acum 4 ore

marți, 15.07.2025

de

Publicitate

Penitenciarul Botoșani a găzduit, în data de 11 iulie 2025, un atelier interinstituțional dedicat schimbului de bune practici în prevenirea recidivei în rândul persoanelor care săvârșesc fapte penale.

Evenimentul a reunit peste 45 de asistenți sociali din cadrul UAT-urilor, direcțiilor de asistență socială (DAS), DGASPC, spitalelor și organizațiilor neguvernamentale, alături de partenerii de la Sucursala Teritorială Botoșani a CNASR și Serviciul de Probațiune Botoșani.

Atelierul a avut drept scop o înțelegere mai profundă a muncii de asistență socială în mediul penitenciar, atât din perspectivă teoretică, cât și practică, a anunțat Penitenciarul Botoșani. Totodată, întâlnirea a marcat începutul oficial (punctul zero) al implementării Strategiei Naționale de Prevenire a Recidivei 2025–2029, subliniind nevoia unei colaborări strânse între instituții pentru a construi soluții eficiente.

Un moment aparte al întâlnirii l-a reprezentat intervenția a doi deținuți, care au împărtășit povești de viață autentice. Mărturiile lor au adus un plus de umanitate și înțelegere discuțiilor despre reintegrarea socială și rolul esențial al asistenței sociale în procesul de reabilitare.

Participanții au avut, de asemenea, ocazia să viziteze penitenciarul, o experiență menită să ofere o imagine mai clară și mai realistă asupra activităților de intervenție socială desfășurate în spațiul carceral.

Organizatorii au transmis mulțumiri tuturor asistenților sociali prezenți pentru implicare, subliniind că prevenirea recidivei presupune răbdare, colaborare și încredere într-un efort comun. De asemenea, un mesaj special de recunoștință a fost adresat partenerilor de la Sucursala CNASR Botoșani și Serviciul de Probațiune Botoșani, considerați parteneri valoroși în construirea unui sistem de sprijin unitar, fără bariere artificiale, dedicat binelui social.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending