Connect with us

Eveniment

23-24 iunie, NOAPTEA de Sânziene: Ce se întâmplă cu dorințele puse în această noapte. Tradiții și superstiții

Publicat

Publicitate

Noaptea de Sânziene are loc între 23 și 24 iunie și este legată de sărbătorirea solstițiului de vară. Aceasta este o sărbătoare românească străveche, plină de tradiții și superstiții, combinând credințe ancestrale cu practici creștine, care continuă să fie respectate și celebrate în multe părți ale României. Sânzienele reflectă legătura profundă a oamenilor cu natura și dorința de a aduce prosperitate și noroc în viața cotidiană, relatează alba24.ro. Ele nu reprezintă doar o simplă sărbătoare, ci și o ocazie de a celebra frumusețea și misterul lumii înconjurătoare.

Noaptea de Sânziene este considerată a fi o noapte magică și mistică, în care se crede că forțele supranaturale sunt la lucru. Sânzienele, după cum sugerează și numele, reprezintă personaje mitice feminine, adesea descrise ca fiind femei tinere și frumoase cu puteri magice.

Tradițiile asociate cu Noaptea de Sânziene pot varia în funcție de regiune, dar unele obiceiuri comune includ adunarea și legarea coroanelor de flori, în special de sânziene (flori galbene), dansuri în jurul focurilor de tabără, cântece și povestiri populare.

Se spune că fetele și femeile care participă la aceste ritualuri pot avea parte de noroc în dragoste și căsătorie.

Această sărbătoare își are originile în tradițiile și credințele precreștine și este adesea asociată cu venerarea naturii, fertilitatea și ritualurile legate de trecerea în noul an agricol.

Este important de menționat că tradițiile și semnificațiile specifice ale Noptii de Sânziene pot varia în funcție de regiune și de practicile culturale locale.

Publicitate

Ce Sunt Sânzienele?

Sânzienele, cunoscute și sub numele de Drăgaica în anumite regiuni ale României, reprezintă o sărbătoare tradițională românească, celebrată pe 24 iunie.

Această sărbătoare este legată de solstițiul de vară și are rădăcini adânci în credințele și ritualurile precreștine. Numele „Sânziene” provine de la zeița agrară romană Sancta Diana, care era considerată protectoarea naturii și a recoltelor.

Sânzienele și Noaptea de Sânziene sunt strâns legate de ciclurile naturii și solstițiul de vară, care în sine are o semnificație specială. Această perioadă de trecere și transformare a anotimpurilor creează o atmosferă de mister și energie în jurul evenimentului.

Tradiții de Sânziene

Sânzienele sunt marcate de o serie de tradiții și ritualuri care variază de la o regiune la alta, dar care au în comun celebrarea naturii și a fertilității.

Tradițiile asociate cu Noaptea de Sânziene implică adesea ritualuri și practici magice, cum ar fi adunarea și legarea coroanelor de flori, dansurile în jurul focurilor de tabără și cântecele speciale.

Aceste acțiuni pot crea o atmosferă mistică și misterioasă în timpul sărbătorii.

Culegerea Florilor de Sânziene:

În noaptea de 23 spre 24 iunie, fetele tinere culeg flori de sânziene (Galium verum), considerate magice și purtătoare de noroc. Florile sunt împletite în coronițe și purtate pe cap sau aruncate pe acoperișurile caselor pentru a aduce belșug și sănătate.

Dansul Drăgaicelor:

În unele zone, grupuri de fete, numite „Drăgaice”, îmbrăcate în costume tradiționale și împodobite cu flori, dansează și cântă pe câmpuri. Se crede că dansul lor ajută la fertilitatea pământului și a animalelor.

Drăgaica este adesea asociată cu obiceiuri și tradiții agricole specifice, iar în unele regiuni ale României este celebrată în special în zonele rurale.

În timpul acestei sărbători, fetele și femeile se adună și formează grupuri în care dansează, cântă și se rotesc în jurul unui băț sau al unui copac, într-un dans ritualic numit „Hora Drăgaicelor”.

Dansul este însoțit de cântece tradiționale și de decorarea cu flori a fetelor.

Această sărbătoare are origini vechi, îmbinând elemente pagane și creștine, și reprezintă un moment de legătură între lumea oamenilor și lumea spirituală.

Se crede că în această perioadă puterile supranaturale sunt mai puternice și că natura este în plină înflorire.

Tradițiile și practicile specifice ale sărbătorii Drăgaica pot varia, dar ideea de bază a venerării fertilității și a solstițiului de vară este comună în toate acestea.

Focuri de Sânziene:

Focurile de Sânziene sunt aprinse în unele comunități pentru a alunga spiritele rele și pentru a proteja recoltele. Tinerii sar peste focuri, un gest simbolic care semnifică purificarea și protecția împotriva bolilor.

Superstiții de Sânziene

Sânzienele sunt înconjurate de numeroase superstiții, multe dintre ele având la bază credința în puterile magice ale acestei nopți.

Împlinirea Dorințelor:

Se spune că dorințele puse în noaptea de Sânziene se împlinesc. De aceea, oamenii își scriu dorințele pe bucăți de hârtie pe care le ard în focul de Sânziene sau le pun sub pernă.

Visul prevestitor:

Fetele tinere își pun sub pernă flori de sânziene în speranța că își vor visa ursitul. Se crede că visele din această noapte sunt prevestitoare și pot dezvălui viitorul.

Puterea vindecătoare a Sânzienelor:

Florile de sânziene sunt considerate a avea puteri vindecătoare. Ceaiurile și infuziile făcute din aceste flori sunt folosite pentru tratarea diferitelor afecțiuni. Totodată, se spune că scăldatul în roua de pe flori în dimineața de Sânziene aduce sănătate și frumusețe.
Protecția Gospodăriilor:

Coronițele de sânziene sunt agățate la ferestre și uși pentru a proteja gospodăriile de rele și de duhurile necurate. De asemenea, aceste coronițe sunt puse în grajduri pentru a proteja animalele.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

176 de ani de la nașterea poetului național al românilor, Mihai Eminescu

Publicat

Publicitate

Ziua Culturii Naționale este sărbătorită pe 15 ianuarie. Aceasta a fost stabilită prin lege la 7 decembrie 2010, iar data exactă a fost aleasă pentru a coincide cu data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu.

De atunci și până în prezent, la data de 15 ianuarie se organizează diferite activități culturale dedicate acestei zile.

15 ianuarie. Ziua dedicată lui Mihai Eminescu

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani.

Acesta a fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică – de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel.

A fost activ în societatea ”Junimea” şi a lucrat ca redactor la ziarul „Timpul”. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.

Publicitate

Deşi a trăit doar 39 de ani, a lăsat posterităţii o amplă creaţie literară – poezii, proză, dramaturgie şi publicistică.

Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902.

Eminescu a murit la 15 iunie 1889, în Bucureşti. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române.

În Alba Iulia, una dintre cele mai bune școli din oraș îi poartă numele marelui poet, Școala Generală Nr. 7 „Mihai Eminescu”, iar pe Aleea Scriitorilor stă la loc de cinste bustul acestuia.

Aproape în toate orașele din România o școală sau un liceu îi poartă numele. Este simbolul Culturii Naționale.

Cel mai lung poem de dragoste

Eminescu are cel mai lung poem de dragoste, „Luceafărul” și a descris copilăria pe care a petrecut-o la Botoșani și Ipotești în versuri.

Nu este român care la școală să nu fi învățat măcar o poezie de Eminescu sau vreun îndrăgostit care nu a putut alege vreun poem al poetului, pe care să-l recite iubitei.

„Luceafărul” este una dintre cele mai celebre poezii, care a fost începută în 1873 și a fost scrisă și finalizată de-a lungul multor ani, ajungând să fie publicată în 1883.

În 2009, a fost omolgat de către Academia Recordurilor Mondiale ca fiind cel mai lung poem de dragoste și considerat capodopera poeziei românești.

„A fost odată ca-n povești

A fost ca niciodată,

Din rude mari împărătești,

O prea frumoasă fată.

Și era una la părinți

Și mândră-n toate cele,

Cum e Fecioara între sfinți

Și luna între stele.

Din umbra falnicelor bolți

Ea pasul și-l îndreapta

Lângă fereastra, unde-n colț

Luceafărul așteaptă.

Privea în zare cum pe mări

Răsare și străluce,

Pe mișcătoarele cărări

Corăbii negre duce,

Îl vede azi, îl vede mâni,

Astfel dorința-i gata,

El iar, privind de săptămâni,

Îi cade dragă fata”.

Mihai Eminescu. Legătura cu Alba

Prezența lui Mihai Eminescu în Alba Iulia este strâns legată de îndelunga sa şedere la Blaj, în perioada mai-septembrie 1866.

La acea vreme, școlile româneşti din Blaj erau cele mai „înalte” din Transilvania. Cursurile lor erau urmate, deopotrivă, de elevi şi studenţi greco-catolici şi ortodocşi, printre care mulţi din Alba Iulia şi satele din jurul ei.

A locuit cu mai mulţi dintre elevii şi studenţii blăjeni, care i-au oferit modestele lor „cvartire” (găzduire), ca şi tradiţionalele lor mese, Eminescu le asculta cu interes discuţiile, intervenind destul de rar şi numai în domeniile în care era “expert”.

Din aceste prelungite discuţii, cele mai multe petrecute în serile şi nopţile de primăvară-vară, a putut să afle Eminescu şi alte date şi informaţii, unele de amănunt, despre Alba Iulia şi rolul ei jucat în istoria naţională de până atunci.

În fond, era vorba de una dintre cele mai importante localităţi din Transilvania, situată la doar 40 de km de Blaj.

sursa: alba24.ro

Citeste mai mult

Eveniment

COD GALBEN de precipitații mixte care depun local polei pentru județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Meteorologii au actualizat prognoza și au emis un Cod galben de precipitații mixte care depun local polei, valabil până la ora 09:00, pentru județul Botoșani.

Pentru evitarea producerii unor evenimente nedorite, vă recomandăm:
▪️conduceți prudent;
▪️reduceți viteza;
▪️măriți distanța dintre autovehicule;
▪️evitați orice manevră riscantă;
▪️dacă sunteți pietoni, fiți atenți la drum pentru a nu aluneca!

În situații de urgență, care vă pun în pericol viață sau bunurile, sunați imediat la 1️⃣1️⃣2️⃣!

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Publicitate
Citeste mai mult

Educație

Botoșani: Program educațional lansat pentru elevii de gimnaziu – „Energia Sufletului în Educație”

Publicat

Publicitate

Un nou program educațional destinat elevilor de gimnaziu a fost lansat astăzi de Fundația Alfa, Suflet și Energie, cu scopul de a sprijini copiii aflați în pragul Evaluării Naționale. Proiectul, intitulat „Energia Sufletului în Educație”, oferă pregătire suplimentară la Limba Română și Matematică pentru 62 de elevi din clasele a VII-a și a VIII-a.

Inițiatorii programului susțin că obiectivul principal este îmbunătățirea rezultatelor școlare și creșterea șanselor de reușită la examenul de Evaluare Națională, un moment esențial în parcursul educațional al elevilor.

„Educația nu schimbă doar destine individuale, ci viitorul unei întregi generații”, transmit reprezentanții fundației, subliniind rolul educației ca pilon al dezvoltării sociale.

Programul se adresează copiilor care au nevoie de sprijin educațional suplimentar, în special celor proveniți din medii vulnerabile. Orele de pregătire sunt susținute de cadre didactice și urmăresc atât consolidarea cunoștințelor, cât și creșterea încrederii elevilor în propriile capacități.

Reprezentanții Fundației Alfa, Suflet și Energie afirmă că investiția în educație reprezintă una dintre cele mai eficiente forme de sprijin pe termen lung: „Credem că bunăstarea unui popor începe cu educația, iar fiecare copil merită șansa de a-și atinge potențialul”.

Cei care doresc să susțină programul pot redirecționa 3,5% din impozitul pe venit prin completarea Formularului 230, fără costuri suplimentare pentru contribuabil. Fondurile astfel obținute sunt utilizate pentru asigurarea continuității orelor de pregătire și extinderea proiectului.

Publicitate

Formularul poate fi completat online la adresa:
https://formular230.ro/fundatia-alfa-suflet-si-energie

Lansarea programului „Energia Sufletului în Educație” face parte dintr-o serie mai amplă de proiecte inițiate de Fundația Alfa, Suflet și Energie în acest an, organizația anunțând că va continua să dezvolte acțiuni menite să producă un impact real și durabil în comunitate, în special în rândul copiilor și al persoanelor vulnerabile.

Citeste mai mult

Cultura

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită în toată țara prin evenimentele instituțiilor publice de cultură

Publicat

Publicitate

Instituțiile publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii deschid larg ușile pentru public, de Ziua Culturii Naționale, și propun un program bogat, care aduce împreună expoziții, spectacole, concerte, tururi ghidate, ateliere, proiecții de film și întâlniri cu artiști, cercetători și creatori.

În Botoșani:

Joi, 15 ianuarie
09:30 – Te Deum // Biserica Familiei Eminovici, Ipotești
11:00-12:30 – Poeți în dialog:
Andrei Gamarț și Oana Cătălina Ninu // Liceul „Regina Maria” Dorohoi // Moderatoare: Lucia Țurcanu
Matei Vișniec și Daniela Varvara // Colegiul Economic „Octav Onicescu” // Moderatoare: Mihaela Anițului
Lucian Vasilescu și Angelica Stan // Colegiul Național „A.T. Laurian” // Moderatoare: Oana-Petronela Buzatu-Iliescu
În dialog cu scriitoarea Adina Rosetti, Cercul de lectură „Unde fugim de acasă?” // Școala Gimnazială nr. 7 // Moderatoare: Loredana Carcea
13:00 – 14:30 – În dialog cu scriitorul Varujan Vosganian, elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu” //   Moderatoare: Daniela Epurianu
14:00 – Vizite la atelierele creatorilor
Victor Teișanu – Darabani // Stelorian Moroșanu – Dorohoi // Dan Sociu – Botoșani
14:30-16:30 – Expoziție interactivă cu Sergiu Negulici // Memorialul Ipotești
15:00 – Proiecție film „Fără ieșire. Aici viața se bea” (documentar despre poetul Ioan Es. Pop, producător: Casa de Pariuri Literare) // Cinematograful „Unirea” // Prezintă: Lucian Vasilescu
15:00-16:00 – Atelierele de poezie „Sburătorul” // Școala Gimnaziala Nr. 1 Blândești – Institutul Bucovina // Coordonator: Vasile Iftime
15:30-16:30 – Cercul de lectură: Doina Ruști, Ferenike // Casa „Nicolae Iorga” Botoșani // Moderatoare: Loredana Carcea
16:00 – Traseu turistic: Botoșani – Ipotești
16:00-16:45 – Melodii pe versuri de Eminescu – „Rapsozii Botoșanilor” // Amfiteatrul „Laurențiu Ulici”, Memorialul Ipotești
16:00 – Concurs de recitare ,,Dor de Eminescu”, ediția a III-a, dedicat elevilor din județul Botoșani, organizat de Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani în parteneriat cu Teatrul pentru Copii și Tineret „Vasilache” Botoșani // Teatrul „Vasilache” Botoșani
16:00-18:00 – Atelierele „Povești din Ipotești” – Adina Popescu&Iulian Manuel Ghervas // Sala de marmură, „Teatrul „Mihai Eminescu”

*** În București

Biblioteca Națională a României propune expoziția ‘Expresii ale portului tradițional de pe teritoriul României în lucrări de grafică din colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României’, o incursiune în splendoarea și diversitatea vestimentației tradiționale, redată în 70 de desene și acuarele din colecțiile speciale.

Tot aici are loc conferința cu ateliere ‘Genealogie și practici culturale’ (joi, 15 ianuarie 2026, 14:00-16:10, Sala Mircea Eliade; intrare liberă în limita locurilor disponibile), cu invitați din zone diferite ale culturii – Maia Morgenstern, Filip Florian, Radu Tudorancea și Gabriela Petre.

Publicitate

Evenimentul include ateliere dedicate, inclusiv unul construit în jurul fotografiilor de familie (publicul este invitat să participe cu câte o fotografie), iar în timpul întâlnirii vor rula 43 de fotografii din Biblioteca Digitală a BNaR.

Muzeul Național de Artă Contemporană al României (MNAC) invită publicul la un tur ghidat al expoziției ‘Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor’ (15 ianuarie, 17:30, la parter), alături de curatorul expoziției, Călin Dan, urmat de un DJ set în cafeneaua muzeului (18:30) cu Zadiel.

Participarea este gratuită, fără rezervare, iar pentru acest eveniment este permis accesul cu automobilul în curtea Palatului Parlamentului.

* La Muzeul Național al Țăranului Român, Ziua Culturii Naționale se trăiește în mai multe registre: de la educație muzeală la artă contemporană, de la retrospectivă la film. Publicul este așteptat la workshopul ‘IA cu povești’ (15 ianuarie, 15:00, Sala Irina Nicolau), în cadrul expoziției ‘Din Bihor la New York’, cu artistul Dorin Negrău și dr. Simona Bala.

În aceeași zi au loc vernisajele expozițiilor ‘In memoriam Corneliu Vasilescu’ (17:00, Sala Tancred Bănățeanu) și ‘Between I and we’ (18:00, Sala Media), acesta din urmă fiind însoțit de un program artistic cu soprana Alexandra Tănase (pian: Andra Demidov), Berechet Sisters Band și un performance de dans semnat de Elena Mihaela Zamfirescu.

Seara se încheie la Cinema Muzeul Țăranului cu proiecția filmului ‘Moartea domnului Lăzărescu’ (20:00), urmată de Q&A cu echipa filmului.

* La Muzeul Național de Istorie Naturală ‘Grigore Antipa‘, ziua de 15 ianuarie este dedicată întâlnirii dintre știință, natură și cultură: intrare gratuită la expoziția permanentă și la expoziția ‘8’, iar publicul poate observa aproximativ 80 de specii de tarantule vii. Pentru familii, elevi și cadre didactice, muzeul propune un treasure hunt – ‘Poezia Naturii’ – inspirat de versurile lui Mihai Eminescu (program 10:00-18:00, ultima intrare 17:00).

* La Muzeul Național de Istorie a României, publicul are acces gratuit și poate vedea, în premieră, un album cu manuscrise ale poetului Vasile Alecsandri, alături de expozițiile permanente (Copia Columnei lui Traian, Tezaurul Istoric, Lapidarium) și de expozițiile temporare: ‘Dușmance ale poporului’, ‘RE – MNIR: 50 de ani de Restaurare’, ‘Capodopere’, ‘Ion Dumitrana – Machetator și gravor’, ‘ la îndeMână.’

* Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi invită publicul pe 15 ianuarie la vizitare gratuită și la descoperirea expoziției temporare ‘Zoom in. Zoom out. România în hărți’, curatoriată de Elena Păunoiu și Ioana Zamfir, care propune o călătorie vizuală prin reprezentări cartografice ale teritoriului românesc, între perspectivă de ansamblu și detaliu.

* La Muzeul Național al Satului ‘Dimitrie Gusti’, publicul este invitat la programul ‘Dor de Eminescu 176 de ani de la nașterea marelui poet’ (de la 11:00), cu momente din lirica eminesciană, recitaluri vocale și instrumentale și participarea unor artiști și elevi din instituții de profil.

* Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) organizează pe 16 ianuarie, ora 18:00, la Cărturești, dezbaterea ‘Consumul cultural & lectura: unde suntem și încotro ne îndreptăm’.

Centrul Național de Artă ‘Tinerimea Română’ organizează două evenimente:

– Gala premiilor MUSICRIT, ediția a IV-a (14 ianuarie, ora 19:00, Ateneul Român), în parteneriat cu Uniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România;

– Concertul ‘Ziua Culturii Naționale’ la Palatul Tinerimea Română (15 ianuarie, ora 18:00), susținut de Cvartetul ARCADIA și Corul de cameră PRELUDIU – Voicu Enăchescu.

Teatrul Național de Operetă și Musical ‘Ion Dacian’ prezintă, pe 15 ianuarie, de la ora 19:00, opera rock ‘Meșterul Manole’, o producție care îmbină folclorul autentic românesc cu vibrația muzicii rock.

* Teatrul Muzical Ambasadorii organizează, pe 15 ianuarie 2026, ora 10:00, spectacolul ‘Harap Alb’ (adaptare Ion Creangă), la Sala Mică a Palatului Național al Copiilor.

Teatrul Național ‘I.L. Caragiale‘ propune în seara de 15 ianuarie, de la ora 19:00, două spectacole românești ‘de autor’:

– ‘Moroi și păpădii’, text și regie Gavril Pătru (Sala Pictură);

– ‘Exil’, text și regie Alexandra Badea (Sala ‘Ion Caramitru’).

Tot la TNB vor fi organizate vizite ghidate gratuite la Muzeul TNB (12:00 și 14:00) pentru expoziția ‘REGINA MARIA LA TEATRU’ (acces cu bilet gratuit, în limita locurilor disponibile), tururi ghidate gratuite ale teatrului (13:00, 15:00 și 17:00) și, începând cu ora 17:00, proiecții luminoase pe turnul scenei cu portretele unor personalități ale culturii române.

Corul Național de Cameră ‘Madrigal – Marin Constantin’ marchează Ziua Culturii Naționale 2026 prin două evenimente:

– Evenimentul expozițional ‘Marin Constantin 100’, găzduit de instituțiile culturale române din Madrid (ICR Madrid și Ambasada României în Regatul Spaniei);

– Lansarea celui mai recent videoclip din programul ‘Muzică contemporană românească în spații antice universale’ – episodul V, filmat la Teatrul Roman din Merida: ‘Merida – Efemeride’, în interpretarea Corului Madrigal, pe baza piesei ‘Efemeride’ de Anatol Vieru, în regia lui Emil Pantelimon.

În același timp, în toată țara, în cadrul Programului Național Cantus Mundi, corurile de copii vor susține recitaluri dedicate Zilei Culturii Naționale.

*** În țară

* La Iași, Complexul Muzeal Moldova organizează expozițiile ‘Pictora’ (14 ianuarie – 13 februarie, Muzeul de Artă – Palatul Culturii) și ‘The Human Condition’ (16 ianuarie – 15 februarie, Muzeul Unirii), precum și atelierele de scriere creativă ‘Eminescu peste generații’ (14-18 ianuarie, Palatul Culturii).

Tot la Iași, Opera Națională Română susține pe 15 ianuarie, ora 18:30, un concert în Holul de Onoare al Palatului Culturii, cu soliștii operei ieșene și Corul de Copii al ONRI (dirijor: Raluca Zaharia).

Teatrul Național ‘Vasile Alecsandri’ din Iași oferă publicului spectacolul ‘D-ale carnavalului’ de I.L. Caragiale, în regia lui Claudiu Goga.

* La Cluj-Napoca, Teatrul Național ‘Lucian Blaga’ include în program spectacolul ‘Înger și demon’, regizat de Emanuel Petran, dedicat operei lui Mihai Eminescu, și un recital de poezie în parteneriat cu Opera Română din Cluj, în foaierul teatrului, cu actorii Ruslan Bârlea și Narcisa Pintea.

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei deschide pe 15 ianuarie, ora 15:00, expoziția ‘Comori nespuse. Istoria Transilvaniei prin obiecte’.

* La Sibiu, Muzeul Național Brukenthal este partener în organizarea vernisajului expoziției ‘TREI’ (15 ianuarie 2026), cu lucrările artiștilor Dragoș Pătrașcu, Adrian Stoleriu și Sorin Purcaru, în spațiul Primăriei Municipiului Sibiu.

* La Târgu Jiu, Muzeul Național ‘Constantin Brâncuși’ deschide seria de evenimente dedicate Anului Constantin Brâncuși cu expoziția ‘Monochrome. There is so much grey to every story’ semnată de Petru Lucaci (15 ianuarie – 17 februarie 2026).

* La Sinaia, Muzeul Național Peleș organizează, la Castelul Pelișor, expoziția temporară ‘ROYAZ’, dedicată Reginei Maria, în colaborare cu Academia de Artă Handmade București.

* La Bacău, Centrul de Cultură ‘George Apostu’ propune un program amplu pe 15 ianuarie: vernisajul expoziției ‘Arta, oglindă a lumii’ (12:00), recitalul pianistului Cătălin Răducanu (19:00), realizat în parteneriat cu Muzeul Național ‘George Enescu’, și lansarea volumului ‘Policromii’ de Sebastian Crăciun, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România.

* La Constanța, Teatrul Național de Operă și Balet ‘Oleg Danovski’ organizează un Recital de Ziua Culturii Naționale’ susținut de Corul instituției (15 ianuarie 2026, ora 18:30).

* La Timișoara, Opera Națională Română organizează pe 15 ianuarie 2026, ora 19:00, la sala Barocă a Muzeului Național de Artă din Timișoara, concertul ‘Pe urmele Luceafărului’, cu acces gratuit în limita locurilor disponibile.

* La Târgu Mureș, Teatrul Național prezintă pe 15 ianuarie două spectacole: ‘Savanta conspirație’ (Compania Liviu Rebreanu, 19:30, Sala Mică) și ‘Avocatul’ (Compania Tompa Miklós, 19:00, Sala Mare).

***

În plan național și internațional, Muzeul Național ‘George Enescu’ propune, în perioada 14-17 ianuarie, un program de expoziții și recitaluri în mai multe orașe: expoziția ‘George Enescu – maestru și discipoli’ (Sala Radio, 14-31 ianuarie 2026), expoziția ‘Viața și activitatea artistică a lui George Enescu’ (Colegiul Național de Muzică ‘George Enescu’, 1-31 ianuarie), ‘George Enescu și Reginele României’ (Muzeul Vasile Grigore, 14-31 ianuarie), ‘George Enescu și Casa Regală a României’ (Muzeul Militar Național, 1-31 ianuarie), precum și recitaluri și evenimente la București, Brașov, Bacău și Salzburg. Totodată, muzeul oferă intrare liberă la sediile de la Sinaia și Tescani, joi, 15 ianuarie 2026, în programul 10:00-17:00.

Institutul Național al Patrimoniului organizează în perioada 15 ianuarie – 28 februarie 2026, la Muzeul Național Etrusc Villa Giulia din Roma, expoziția ‘IILE REGINELOR. Tezaurul Brodat al Reginelor’, un proiect semnat de Dana & Stephane Maitec Photography, care, prin intermediul fotografiei de detaliu, propune o abordare vizuală inedită asupra patrimoniului textil de costume tradiționale românești care au aparținut Reginelor României. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending