Connect with us

Eveniment

22 decembrie: Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii

Publicat

acum 1 an

Publicitate

Românii marchează astăzi Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii, o zi care este sărbătorită în fiecare an la data de 22 decembrie și care reamintește de sacrificiul a peste 800 de tineri pentru câștigarea libertății.

Prin Legea nr. 273 din 7 decembrie 2011 pentru modificarea Legii nr. 258/2002 privind declararea zilei de 22 decembrie Ziua Libertăţii României, ziua de 22 decembrie a fost declarată ”Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii”, potrivit https://www.cdep.ro/.

Senatorii au adoptat la 14 iunie 2011 propunerea legislativă prin care ziua de 22 decembrie este declarată Ziua Victoriei Revoluţiei române şi a Libertăţii. Propunerea iniţiată de deputaţi şi senatori, aparţinând grupurilor parlamentare ale PDL, PSD, PNL şi minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară, a fost aprobată de Senat cu 96 de voturi pentru, trei voturi împotrivă şi şase abţineri. Iniţiatorii au susţinut în expunerea de motive a propunerii legislative că este necesară promovarea, în mentalul colectiv, a importanţei zilei de 22 decembrie, ca dată ce a marcat începutul democraţiei în România. Senatul a fost prima Cameră legislativă sesizată în cazul acestei propuneri.

Legea nr. 273 din 7 decembrie 2011 are ca titlu ”Lege privind declararea zilei de 22 decembrie Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii”, iar Articolul 1 are următorul cuprins: „Art. 1 – Se declară ziua de 22 decembrie Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii.”. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, potrivit https://www.cdep.ro/.

Decretul nr. 948 din 6 decembrie 2011 privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 258/2002 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 873 din 12 decembrie 2011.

* * *

Publicitate

Începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu a fost ziua de 16 decembrie 1989. Revoluţia de la Timişoara, care a cuprins evenimentele din intervalul 16-20 decembrie 1989, a iniţiat procesul de dărâmare a totalitarismului din România, după cum precizează politologul Vladimir Tismăneanu în lucrarea „Despre 1989. Naufragiul utopiei” (Editura Humanitas, Bucureşti, 2009).

„A fost momentul inaugural al seriei de acţiuni care aveau să culmineze la Bucureşti şi în alte oraşe în zilele de 21 şi 22 decembrie şi care au constituit efectiv o revoluţie ca modalitate de întemeiere a libertăţii (…) Născut din violenţă şi brutalitate, regimul pierea în chip violent şi brutal. Îşi dovedea, încă o dată, deficitul total de legitimitate şi proba natura ilegală, criminală, a existenţei sale”, subliniază Vladimir Tismăneanu în lucrarea sus-menţionată.

* * *

La 16 decembrie 1989, mai mulţi credincioşi din oraş demonstrau paşnic, în jurul Catedralei reformate din Piaţa Maria, faţă de o decizie judecătorească prin care pastorul reformat László Tokés urma să fie evacuat şi mutat în altă localitate. Mişcarea avea să se extindă, la aceasta aderând studenţi, muncitori şi alţi locuitori ai Timişoarei. Se formează coloane de timişoreni care se îndreaptă către centrul oraşului. Izbucneşte, astfel, o revoltă anticomunistă pe fondul scăderii dramatice a nivelului de trai al populaţiei, ca şi al destrămării sistemului comunist european în fostele ţări socialiste, menţionează lucrarea „Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003).

 

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; imagine din ziua de 17 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES

În scurt timp, Piaţa Maria este ocupată de câteva sute de persoane, care scandează „Libertate”, „Dreptate” şi care cântă „Deşteaptă-te, române!”. Coloanele de manifestanţi se îndreaptă spre Comitetul judeţean al Partidului Comunist Român (PCR). Sunt mobilizate forţele de ordine ale Ministerului de Interne, ale Miliţiei, armata, gărzile patriotice, pompierii. Manifestanţii sunt întâmpinaţi cu jeturi de apă, gaze lacrimogene. Au loc ciocniri violente între demonstranţi şi forţele de ordine. Se operează arestări.

În jurul orei 16.00, mai multe tramvaie sunt blocate de către manifestanţi şi se strigă „Jos cu Ceauşescu!”. Până la miezul nopţii, unii manifestanţi, printre care şi pastorul László Tokés, sunt bătuţi şi arestaţi.

A doua zi, la 17 decembrie 1989, timişorenii se adună în stradă în număr foarte mare; manifestanţilor li se alătură muncitori din fabrici şi uzine. Se scandează: „Jos Ceauşescu!”, „Jos comunismul!”, „Nu vă fie frică!”. Comitetul judeţean al PCR este luat cu „asalt” de către demonstranţi, care pătrund în clădire prin geamurile sparte. Intervine armata.

 

 

La 17 decembrie 1989 muncitori, locuitori şi studenţi din Timişoara se îndreaptă spre Piaţa Operei rostind îndemnuri la acţiune împotriva dictaturii comuniste.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES

Din dispoziţia lui Nicolae Ceauşescu, sunt trimişi la Timişoara, în ajutorul conducerii locale a judeţului: generalul Velicu Mihalea, adjunct al şefului Direcţiei de Contrainformaţii din Departamentul Securităţii Statului (DSS), colonelul Filip Teodorescu de la Direcţia a III-a Contraspionaj din DSS şi alţi ofiţeri superiori. Ion Coman, secretar al Comitetului Central al PCR, este numit comandant unic pentru Timişoara. El se deplasează la Timişoara, însoţit de generalii Ştefan Guşă, Victor Atanasie Stănculescu, Mihai Chiţac, Florea Comşa, colonelul Gheorghe Radu ş.a., în vederea coordonării acţiunilor represive. La miezul nopţii, forţele de ordine deschid focul asupra manifestanţilor; sunt ucişi şi răniţi copii, tineri, femei şi bătrâni. Peste 20.000 de membri ai „gărzilor patriotice” din Dolj şi Râmnicu Vâlcea sunt trimişi cu trenuri speciale spre Timişoara; înarmaţi cu bastoane, ei aveau misiunea să ajute la dispersarea manifestanţilor. Acţiunea eşuează. O parte a celor trimişi fraternizează cu timişorenii, o altă parte este oprită pe drum şi face cale întoarsă.

 

 

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; intervenţia forţelor de ordine împotriva demonstranţilor, 17 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES

În aceeaşi zi, Nicolae Ceauşescu convoacă o teleconferinţă cu activul de partid şi de stat din judeţe şi anunţă că a dat ordin să se tragă. „Se somează, oricine nu se supune se socoteşte stare de necesitate şi se aplică legea!”, ameninţă liderul comunist. În toate întreprinderile şi instituţiile din ţară se face de gardă 24 de ore din 24 de ore, se întăresc măsurile de pază şi securitate, atmosfera devenind foarte încărcată, dacă nu explozivă. Pe străzi circulă patrule formate dintr-un miliţian, un militar în termen şi un membru al gărzilor patriotice.

În Timişoara se aud primele focuri de armă, până după miezul nopţii având loc lupte de stradă între civili şi militari şi fiind incendiate TAB-uri, tancuri şi magazine. De asemenea, pe treptele catedralei, un grup format din copii şi tineri civili încep să scandeze: „Jos Ceauşescu!”, „Libertate!”, „Vrem o ţară liberă!”. Ei cântă colinde, iar alte câteva sute de manifestanţi li se alătură, fluturând un steag din care fusese decupată stema comunistă.

În timp ce pe 18 decembrie 1989 Nicolae Ceauşescu îşi începe vizita oficială în Republica Islamică Iran, în Timişoara vitrinele magazinelor sunt sparte, miliţienii sunt peste tot, iar militarii ordonă oamenilor să circule fără oprire, fiind împiedicaţi să stea în grupuri.

După două zile în care armata, miliţia şi securitatea încearcă să reprime fără succes revolta, demonstranţii ocupă, la 19 decembrie 1989, centrul Timişoarei, din zona Piaţa Operei. Cele mai multe întreprinderi din Timişoara îşi încetează activitatea, se organizează mitinguri de protest, se formulează revendicări. Pe străzile oraşului, militarii fraternizează cu revoluţionarii şi se scandează: „Armata e cu noi!”.

Un număr de peste 40 de cadavre ale unor victime ale represiunii din Timişoara, neidentificate, sunt transportate, în secret, de la morga Spitalului Judeţean Timiş în Bucureşti, unde, în noaptea de 19 spre 20 decembrie, sunt incinerate la crematoriul „Cenuşa”.

La 20 decembrie 1989, demonstranţii din Timişoara se grupează în Frontul Democratic Român, avându-i în frunte pe Lorin Fortuna (preşedinte), Ioan Chiş (vicepreşedinte) şi Claudiu Iordache (secretar general), cu scopul de a organiza mişcarea de rezistenţă. Dimineaţa, zeci de coloane de muncitori din întreprinderile oraşului se îndreaptă spre Piaţa Operei. În jurul orei 11.00, generalul Ştefan Guşă ordonă retragerea tehnicii de luptă în cazărmi şi interzicerea folosirii armamentului din dotare. În jurul orei 13.00, coloanele de manifestanţi ajung în Piaţa Operei, iar militarii fraternizează cu ei. La ora 14.00, efectivele militare sunt retrase în cazărmi, iar autorităţile centrale şi locale nu-şi mai exercită autoritatea asupra oraşului. Astfel, Timişoara devine primul oraş liber al României.

 

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; imagine din ziua de 20 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES

În balconul Operei i se înmânează primarului Timişoarei, Petre Moţ, revendicările protestatarilor: eliberarea arestaţilor, redarea cadavrelor familiilor care le revendică, demisia lui Nicolae Ceauşescu, circulaţia liberă a oamenilor şi a ideilor. Mulţimea scandează: „Nu plecăm acasă, morţii nu ne lasă!”, „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!”.

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; imagine din ziua de 20 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES

Sediul Comitetului judeţean al PCR este înconjurat de muncitori. În încercarea de a rezolva criza, liderii comunişti Emil Bobu şi Constantin Dăscălescu se întâlnesc cu o delegaţie a manifestanţilor. Emisarii lui Ceauşescu, îngroziţi de revendicările manifestanţilor (demisia lui Ceauşescu şi a guvernului), se reîntorc în grabă la Bucureşti.

Nicolae Ceauşescu revine din vizita oficială din Iran şi decretează instituirea stării de necesitate. În cadrul unui discurs televizat, acesta afirmă că „elemente huliganice (…) au provocat distrugeri de tip fascist în scopul destabilizării ţării, dezmembrării teritoriale, lichidării revoluţiei socialiste şi întoarcerii sub dominaţie străină”. Totodată, Ceauşescu dă vina pe „agenturile străine de spionaj şi pe românii din interior care îşi vând ţara pentru un pumn de dolari sau pentru alte valute”.

Presa controlată de guvern nu a dat nicio relatare a evenimentelor de la Timişoara, acestea fiind cunoscute însă pe larg prin emisiunile în limba română ale principalelor posturi de radio occidentale, precum şi prin emisiunile de la Budapesta şi Belgrad.

La 20 decembrie 1989, este emis un Decret prezidenţial prin care se instituie starea de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş, ca urmare a „gravei încălcări a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism şi de distrugere a unor bunuri obşteşti”. Comitetul municipal de partid anunţă organizarea unui mare miting în Piaţa Palatului, unde se spera ca Bucureştiul să condamne „acţiunile huliganice” de la Timişoara.

 

Revoluţia Română din decembrie 1989, Timişoara; imagine din ziua de 20 decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Cutremur de 3,7 grade în zona Vrancea, duminică după-amiază. Seismologii au revizuit magnitudinea și adâncimea

Publicat

acum 3 minute

duminică, 01.02.2026

de

Publicitate

Un cutremur s-a produs duminică, la ora locală 16:14, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, fiind resimțit slab în mai multe localități din sud-estul și centrul țării. Seismologii au revenit ulterior cu date actualizate, revizuind atât magnitudinea, cât și adâncimea la care a avut loc mișcarea tectonică.

Potrivit informațiilor transmise de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul a avut o magnitudine revizuită de 3,7 grade și s-a produs la o adâncime de 138 de kilometri.

Inițial, la ora 16:42, INCDFP anunțase că seismul a avut o magnitudine de 3,6 grade și s-a produs la o adâncime de aproximativ 140 de kilometri. Datele au fost actualizate ulterior, în urma analizelor efectuate de specialiști.

Zonele apropiate de epicentru

Conform seismologilor, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: la aproximativ 55 de kilometri nord-vest de Buzău, 60 de kilometri vest de Focșani, 61 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe, 65 de kilometri est de Brașov și 75 de kilometri nord-est de Ploiești.

Nu au fost raportate pagube materiale sau victime, iar autoritățile nu au fost nevoite să intervină în urma seismului.

Activitate seismică în 2026

De la începutul anului, pe teritoriul României au fost înregistrate 24 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 3,7 grade, majoritatea produse în zona seismică Vrancea, cunoscută pentru activitatea tectonică frecventă.

Publicitate

Specialiștii reamintesc că astfel de seisme, produse la mare adâncime, sunt specifice regiunii și, de regulă, nu provoacă efecte semnificative la suprafață.

Citeste mai mult

Eveniment

Avertisment Bitdefender pentru utilizatorii Android: Un nou virus poate fura date bancare

Publicat

acum 12 minute

duminică, 01.02.2026

de

Publicitate

Dispozitivele sunt în pericol din cauza unui nou virus care fură date bancare. Cercetătorii au avertizat asupra unor noi atacuri cibernetice care utilizează platforma Hugging Face ca depozit pentru a distribui mii de variații de încărcături malițioase cu troieni de acces la distanță (RAT) pentru Android, prin care se fură datele de autentificare pentru servicii financiare, relaează alba24.ro.

Hugging Face este o platformă de găzduire online open-source, folosită de obicei pentru a stoca modele de învățare automată și inteligență artificială (IA), permițând dezvoltatorilor să partajeze sau să antreneze modele prestabilite, seturi de date sau aplicații, scrie El Economista.

Cu toate acestea, această platformă concepută ca spațiu deschis, accesibil oricărui utilizator, este folosită de infractori cibernetici pentru a distribui malware cu scopuri malițioase, ocolind filtrele care reglementează conținutul ce poate fi încărcat pe Hugging Face, filtrat de obicei prin antivirusul ClamAV.

Serviciile de accesibilitate ale Android folosite pentru sustragerea datelor financiare ale utilizatorilor

Acest lucru a fost semnalat de cercetătorii companiei de securitate cibernetică Bitdefender, care au explicat că încărcăturile malițioase fac parte dintr-o campanie de distribuție de RAT pentru dispozitive Android, combinând metode de inginerie socială cu resursele Hugging Face pentru a compromite dispozitivele și, folosind Serviciile de Accesibilitate ale Android, pentru a fura datele financiare ale utilizatorilor.

Serviciul Hugging Face a fost folosit abuziv pentru a găzdui și distribui mii de variante APK periculoase, așa cum a detaliat compania de securitate cibernetică într-un comunicat.

Pagină falsă care imită magazinul de aplicații Google Play

Modul de operare începe prin folosirea metodelor de inginerie socială, prin care actorii malițioși încearcă să convingă utilizatorii să descarce o aplicație aparent legitimă numită TrustBastion. Aceștia afișează reclame de tip „scareware”, menite să sperie utilizatorii și să-i păcălească, făcându-i să creadă că dispozitivele lor sunt infectate sau au defecțiuni grave.

Publicitate

În acest context, aplicația TrustBastion se prezintă ca o soluție gratuită de securitate cibernetică, capabilă să detecteze fraude, mesaje false sau tentative de phishing. Deși aplicația nu conține funcții periculoase, odată instalată, solicită utilizatorilor să descarce o actualizare obligatorie pentru a continua să o folosească, printr-o pagină falsă care imită magazinul de aplicații Google Play.

Actualizarea cerută nu descarcă direct încărcătura malițioasă, ci este momentul în care intervine Hugging Face. Aceasta se conectează la un server (trustbastion.com) asociat aplicației TrustBastion, care redirecționează către depozitul de date Hugging Face, unde este găzduit conținutul APK malițios.

Astfel, încărcătura care conține troianul se descarcă din infrastructura depozitului și se distribuie prin rețeaua CDN. Pentru a evita detectarea de sistemele Hugging Face, infractorii generează noi încărcături la aproximativ fiecare 15 minute, folosind o metodă cunoscută sub numele de polimorfism pe server, care permite reutilizarea codului fără a modifica logica principală, trecând astfel neobservată.

După descărcarea pe dispozitivul Android, începe a doua fază a atacului. Troianul exploatează permisiunile Serviciilor de Accesibilitate Android, care permit accesul la capturi de ecran sau blocarea încercărilor de dezinstalare.

Troianul care extrage codul de blocare al ecranului

Malware-ul se prezintă ca o funcție de „Securitate a Telefonului” și ghidează utilizatorii prin procesul de activare a Serviciilor de Accesibilitate. Astfel, poate monitoriza activitatea utilizatorului pe smartphone, realizând capturi de ecran și filtrând informațiile serviciilor financiare. Troianul poate chiar să se deghizeze în servicii financiare precum Alipay sau WeChat pentru a obține codul de blocare al ecranului la autentificare.

Odată obținute datele, troianul le trimite actorilor malițioși printr-un server centralizat de comandă și control (C2), de unde se coordonează distribuția încărcăturii și exfiltrarea datelor.

Bitdefender a precizat că, în momentul cercetării, depozitul avea aproximativ 29 de zile și acumulase „peste 6.000 de confirmări”. În timpul analizei, depozitul a fost eliminat la sfârșitul lunii decembrie și a reapărut sub un nou depozit, asociat de data aceasta unei aplicații Android numită Premium Club.

După cercetare, Bitdefender a informat Hugging Face despre existența acestui depozit, care a fost eliminat de platformă.

Citeste mai mult

Educație

Raed Arafat: A venit momentul ca parlamentarii să limiteze accesul celor sub 15-16 ani la rețelele de socializare

Publicat

acum 8 ore

duminică, 01.02.2026

de

Publicitate

Secretarul de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), consideră că rețelele de socializare reprezintă risc ridicat pentru copii și adolescenți și spune că ar fi momentul ca parlamentarii să își asume responsabilitatea de a iniția un cadru legislativ care să limiteze accesul celor sub 15-16 ani la aceste platforme online, relatează agerpres.ro.

Într-o postare făcută, sâmbătă, pe contul său de Facebook, Raed Arafat spune că a reflectat la acest subiect ‘mai ales după ultimele evenimente extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți’.

‘Nu ar fi acum momentul potrivit ca și România să facă un pas curajos și responsabil și să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare? State precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o dezbatere ideologică’, scrie Arafat.

El consideră că nu ar fi vorba de cenzură, ci de protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților. Așa cum nu le este permis minorilor accesul la tutun, alcool, jocuri de noroc sau filme destinate adulților, așa rețelele sociale ar trebui să fie considerate dăunătoare copiilor, arată șeful DSU.

Secretarul de stat subliniază că ‘aceste platforme se bazează pe mecanisme sofisticate de manipulare, construite pentru captarea atenției și generarea dependenței’.

‘Un copil sau un adolescent nu are încă maturitatea neurologică și emoțională necesară pentru a se apăra în fața unor algoritmi concepuți deliberat să exploateze vulnerabilități’, arată Arafat, care mai spune că rețelele sociale au devenit un spațiu favorabil pentru cyberbullying, umilire publică și stigmatizare, presiune socială constantă, comparație toxică și validare artificială.

Publicitate

De asemenea, șeful DSU consideră că a lăsa problema doar pe seama părinților ‘nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe’.

‘Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică. (…) De aceea, este momentul ca parlamentarii României să își asume această responsabilitate și să inițieze un cadru legislativ clar care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15-16 ani la rețelele de socializare. Nu este o măsură împotriva tehnologiei, ci o investiție în sănătatea, echilibrul și viitorul generațiilor tinere’, a mai scris Raed Arafat.

Citeste mai mult

Educație

Botoșani, centru al excelenței educaționale în 2026: Județul va găzdui mai multe olimpiade naționale

Publicat

acum 9 ore

duminică, 01.02.2026

de

Publicitate

În anul școlar 2025–2026, județul Botoșani vrea să confirme statutul de reper educațional la nivel național, urmând să găzduiască, mai multe etape naționale ale unor olimpiade școlare de prestigiu.

Anunțul a fost făcut de inspectorul școlar general al Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Bogdan Suruciuc, care a subliniat că instituția pe care o conduce susține performanța școlară și promovează constant excelența ca pilon fundamental al educației de calitate.

„Inspectoratul Școlar Județean Botoșani susține performanța școlară și încurajează excelența, promovând în permanență aceste repere fundamentale ale educației de calitate”, a transmis inspectorul șef.

Olimpiade naționale, cu sute de elevi din toată țara

Potrivit ISJ Botoșani, în perioada 1–5 aprilie 2026, județul va fi gazda Olimpiadei Naționale de Limba și Literatura Română – liceu, competiție care va reuni aproximativ 360 de elevi. Evenimentul este dedicat creativității, gândirii critice și performanței academice în domeniul limbii și literaturii române.

Tot în luna aprilie, în intervalul 7–10 aprilie 2026, Botoșaniul va organiza Olimpiada Națională – aria curriculară Tehnologii, domeniul electric, electrotehnic și electromecanic, destinată elevilor din clasele a XI-a și a XII-a. La această competiție sunt așteptați aproximativ 100 de elevi, tineri care îmbină pregătirea teoretică cu abilități tehnice esențiale pentru meseriile viitorului.

Educația prin sport va fi reprezentată de Olimpiada Națională a Sportului Școlar – Cros, programată pentru perioada 17–19 aprilie 2026. La această competiție vor participa 192 de elevi din ciclurile gimnazial și liceal, fete și băieți, evenimentul promovând fair-play-ul, disciplina și un stil de viață sănătos.

Publicitate

Competiții artistice și colaborare instituțională

De asemenea, județul Botoșani va găzdui etapa zonală a Olimpiadei Naționale de interpretare instrumentală pentru învățământul gimnazial, care se va desfășura în perioada 19–20 martie 2026. La această etapă sunt așteptați între 150 și 170 de elevi din opt județe ale regiunii de Nord-Est, competiția punând în valoare talentul artistic și promovând cultura muzicală.

Reprezentanții ISJ subliniază că menținerea acestei tradiții a excelenței este rezultatul unei colaborări solide între Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, unitățile de învățământ din județ, autoritățile locale și partenerii instituționali.

„Prin muncă, pasiune și perseverență, fiecare dintre ei contribuie la prestigiul școlii românești și la construirea unei educații orientate spre viitor”, a transmis inspectorul școlar general Bogdan Suruciuc.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending