22 decembrie: Solstițiul de Iarnă 2023. Marchează cea mai scurtă zi a anului și cea mai lungă noapte din an. Solstițiul de iarnă este un eveniment astronomic extrem de important, care marchează începutul sezonului de iarnă în emisfera nordică a Pământului și sezonul de vară în emisfera sudică, relatează alba24.ro.
Solstițiul de iarnă survine în jurul datei de 21 decembrie în emisfera nordică și în jurul datei de 21 iunie în emisfera sudică.
Anul acesta are loc la 22 decembrie, la ora 5:27.
Aceasta este cea mai scurtă zi a anului și cea mai lungă noapte și marchează punctul în care axa de rotație a Pământului este cel mai înclinată față de Soare.
Solstițiul de iarnă: date pe scurt
În emisfera nordică, ziua de solstițiu este cea mai scurtă a întregului an, iar noaptea cea mai lungă.
Acest fenomen este rezultatul înclinării axei Pământului și al poziției acesteia în raport cu Soarele.
Publicitate
Soarele la cea mai joasă altitudine: Soarele pare să călătorească pe cer în cea mai joasă traiectorie posibilă pe parcursul zilei.
În emisfera nordică, la solstițiul de iarnă, Soarele atinge cel mai scăzut punct de pe cer la amiază.
Momentul oficial al solstițiului:
Solstițiul de iarnă marchează momentul în care Soarele ajunge la declinația sa maximă sudică în emisfera nordică și maximă nordică în emisfera sudică.
După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre, precizează astro-urseanu.ro.
Când are loc solstițiul de iarnă în următorii ani:
2024 – 21 decembrie 11:21
2025 – 21 decembrie 17:03
2026 – 21 decembrie 23:50
2027 – 22 decembrie 04:42
2028 – 21 decembrie 10:20
2029: 21 decembrie, ora 16.14
2030: 21 decembrie, ora 22.09.
Solstițiul de iarnă. Semnificații
Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.
Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu.
Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.
În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda.
Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.
Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor.
Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.
Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.
În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.
Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei.
Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).
Solstițiul de iarnă 2023. Tradiții și superstiții
Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun.
Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”.
Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).
Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.
După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor.
După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.
Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară.
Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste.
În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Sfântul Ierarh Pavel, marele mărturisitor al lui Hristos Iisus, s-a născut în Tesalonic şi a fost notar şi scriitor al Sfântului Alexandru, patriarhul Constantinopolului. De asemenea, a fost şi diacon al Marii Biserici, trăind pe vremea lui Constanţiu (337-361), fiul lui Constantin cel Mare. Creştinii l-au pus pe Pavel patriarh în Constantinopol după trecerea la Domnul a arhiepiscopului Alexandru. A păstorit Biserica lui Hristos cu multă râvnă, în pace şi în buna-rânduială a dreptei credinţe.
Întorcându-se împăratul arian Constanţiu din Antiohia, l-a scos din scaun pe Sfântul Ierarh Pavel şi l-a pus în locul său pe arianul Eusebiu al Nicomidiei. Deci, plecând sfântul la Roma, s-a întâlnit acolo cu marele Atanasie, care era şi el scos din scaun de acelaşi împărat, şi cu încă alţi doi episcopi din Răsărit. Constant, fratele lui Constanţiu, care era împărat în Apus, precum şi papa Iuliu al Romei au trimis scrisori lui Constanţiu în care cereau reabilitarea celor doi iluştri ierarhi. În urma scrisorilor, atât Pavel, cât şi Atanasie şi-au recăpătat scaunele lor.
Însă, după o vreme, au fost din nou alungaţi, din cauza uneltirilor ereticilor. Atunci, Constant a scris o scrisoare fratelui său, prin care îl ameninţa cu război dacă nu-i va reaşeza pe cei doi ierarhi în treapta de arhiepiscopi ai cetăţilor din care fuseseră alungaţi. Pentru scurt timp Sfântul Ierarh Pavel şi-a recăpătat scaunul său, însă a fost surghiunit în Armenia, la Cucuz, împăratul aducând de data aceasta în locul său pe ereticul Macedonie. Acest lucru i-a revoltat pe creştinii drept- măritori.
Sfântul Pavel, ajungând în Armenia, a fost încuiat chiar în casa în care locuia, fiind părăsit cu totul, nedându-i-se nici mâncare şi nici apă. Deci, după şase zile, arienii văzând că este încă în viaţă l-au sugrumat cu însuşi omoforul său. Şi aşa şi-a dat Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul sufletul în mâinile Domnului.
Cele două minore din județul Botoșani, date dispărute în cursul zilei de miercuri, 5 noiembrie 2025, au fost găsite tefere în municipiul Iași. Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, fetele au fost identificate de polițiști în cursul zilei de miercuri și se află în prezent în custodia autorităților.
„Cele două surori au fost identificate pe raza municipiului Iași. În acest moment, se află în custodia polițiștilor. Urmează să fie stabilite împrejurările în care au părăsit domiciliul, iar în funcție de rezultatele verificărilor vor fi dispuse măsurile legale”, au precizat reprezentanții IPJ Botoșani.
Una dintre minore, Armasaru Daria Mirabela, în vârstă de 17 ani, fusese dată dispărută după ce, în dimineața zilei de 5 noiembrie, a plecat împreună cu sora ei spre școală, dar nu a mai ajuns la cursuri și nici la domiciliu.
Autoritățile au demarat imediat procedurile de căutare, fiind mobilizate echipe de polițiști și jandarmi, iar informațiile primite de la cetățeni au contribuit la localizarea minorilor.
Rabla Auto 2025: persoanele fizice se pot înscrie în program, de joi, 6 noiembrie. Este vorba despre o nouă sesiune, organizată prin redistribuirea fondurilor neconsumate pentru mașini electrice.
Înscrierile se pot face până în 15 decembrie sau până la epuizarea fondurilor. Pot fi obținute ecotichete pentru mașini cu motoare termice, hibride, dar și electrice.
„Reamintim că începând de mâine, 6 noiembrie 2025, ora 10:00, și până la 15 decembrie 2025, ora 23:59 (sau până la epuizarea fondurilor disponibile), persoanele fizice se pot înscrie în aplicația informatică în cadrul Programului Rabla Auto 2025”, a anunțat miercuri Administrația Fondului pentru Mediu.
În contextul cererii ridicate pentru achiziția de autovehicule noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC), motociclete și autovehicule cu sistem de propulsie hibrid, AFM a decis redirecționarea a 45 de milioane de lei către această categorie de autovehicule, prin diminuarea bugetului alocat autovehiculelor electrice.
De asemenea, rămâne disponibilă înscrierea pentru achiziționarea autovehiculelor electrice, în limita noului buget disponibil.
Rabla Auto 2025: buget și valoarea ecotichetelor
Publicitate
Programul Rabla Auto 2025 pentru persoane fizice are un buget total de 200 de milioane de lei.
Fondurile destinate autovehiculelor noi cu combustie internă, motocicletelor și celor cu sistem de propulsie hibrid s-au epuizat în data de 30 septembrie 2025, în doar 13 minute de la lansare.
Valoarea ecotichetelor acordate în cadrul programului Rabla Auto pentru persoanele fizice:
18.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen
15.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice
12.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul hibrid
10.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC) sau a unei motociclete.
Lege anti-păcănele: Tinerii cu vârsta sub 21 de ani vor avea interdicţie să participe la jocuri de noroc, iar în mediul online va fi interzisă difuzarea reclamelor la această industrie, în intervalul orar 06:00 – 24:00, informează alba24.ro.
Interdicțiile sunt cuprinse în două proiecte de lege depuse de parlamentarele Raluca Turcan (PNL) şi Diana Stoica (USR), transmite Digi24.
„Ştim deja că păcănelele distrug vieţi şi distrug familii. Cel mai recent studiu realizat în România ne arată încă o dată magnitudinea dramei naţionale pe care o trăim – 1 din 4 adolescenţi a jucat la aceste aparate ale morţii înainte de vârsta majoratului, iar debutul în jocurile de noroc are loc foarte devreme, înainte de vârsta de 14 ani.
Ştiinţa a demonstrat că până în jurul vârstei de 21 de ani creierul copiilor nu este încă dezvoltat, în special zona responsabilă de controlul impulsurilor şi luarea deciziilor. Iar dependenţa te face să îţi pierzi controlul şi raţiunea.
Asta înseamnă că ei sunt şi mai vulnerabili decât adulţii în faţa acestei dependenţe. Şi asta ne obligă pe noi, ca legiuitori, să luăm toate măsurile necesare pentru a-i proteja”, a precizat deputata USR Diana Stoica, la Parlament, potrivit Digi24.
De asemenea, deputata liberală Raluca Turcan a menţionat că majorarea vârstei minime pentru participarea la jocuri de noroc de la 18 la 21 de ani reprezintă o „schimbare simplă, dar cu efecte profunde”.
Publicitate
„În intervalul 18 – 21 de ani, tinerii sunt la începutul vieţii adulte, abia încep studiile universitare, intră pe piaţa muncii, se confruntă pentru prima dată cu responsabilităţi şi decizii financiare proprii.
n faţa mecanismelor de marketing extrem de persuasive ale industriei jocurilor de noroc, aceşti tineri devin o ţintă uşoară.
Prin ridicarea pragului de vârstă, îi protejăm într-o etapă vulnerabilă, oferindu-le timp să se maturizeze emoţional şi financiar.
Ţări precum Portugalia, Grecia sau Republica Moldova au aplicat deja această măsură, constatând o scădere semnificativă a cazurilor de îndatorare timpurie şi a debutului dependenţelor de jocuri de noroc”, a afirmat Turcan.
Ea a mai spus că al doilea proiect de lege „reglementează mult mai strict publicitatea la jocurile de noroc, adaptând-o la realitatea digitală a generaţiei actuale”.
„Concret, se interzice difuzarea de reclame la jocuri de noroc în mediul online între orele 06:00 şi 24:00, adică exact în intervalul în care copiii şi tinerii sunt activi pe reţele sociale şi platforme digitale.
În plus, proiectul interzice implicarea influencerilor, sportivilor şi personalităţilor publice în campaniile de promovare ale industriei de gambling.
De ce? Pentru că, în mod evident, tinerii nu reacţionează la spoturi clasice, ci la modelele pe care le urmăresc zilnic pe internet.
În momentul în care o figură populară recomandă sau «normalizează» pariurile, mesajul transmis este unul toxic: că jocurile de noroc sunt un comportament acceptabil, cool, chiar profitabil.
Legea extinde, astfel, actuala interdicţie existentă doar în spaţiul audiovizual, valabilă până la ora 23:00, şi o duce acolo unde copiii sunt cu adevărat prezenţi: în mediul online”, a adăugat Turcan.
Proiectul introduce şi obligaţia operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc de a afişa mesaje clare de avertizare, în mediul digital şi fizic, privind riscurile dependenţei, inspirate după modelele din domeniul tutunului şi alcoolului.
Cele două proiecte modifică în acest sens Ordonanţa de urgenţă 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.
Lege anti-păcănele: Care este problema cu jocurile de noroc
Jocurile de noroc reprezintă o problemă tot mai serioasă în rândul tinerilor, mai ales în contextul în care accesul la platformele online este extrem de facil. De la pariuri sportive până la jocuri de tip cazinou, tentația câștigurilor rapide devine tot mai puternică, iar efectele asupra tinerilor pot fi profunde și de durată.
Una dintre cele mai mari probleme este faptul că jocurile de noroc creează dependență. Tinerii, aflați într-o etapă a vieții în care caută experiențe noi și trăiri intense, pot fi ușor atrași de senzația de adrenalină pe care o oferă riscul. Ceea ce începe ca o simplă distracție sau curiozitate se poate transforma rapid într-un comportament compulsiv, în care dorința de a câștiga depășește orice limită rațională.
Efectele nu se opresc la nivel psihologic. Dependența de jocuri de noroc poate avea consecințe financiare grave – tinerii ajung să cheltuiască bani destinați studiilor, întreținerii sau chiar resurselor familiei. De aici, se nasc tensiuni, minciuni și conflicte cu cei apropiați. În multe cazuri, pierderile materiale duc la sentimente de vinovăție, rușine și chiar depresie.
Pe termen lung, jocurile de noroc pot afecta și dezvoltarea personală și profesională. Un tânăr prins în capcana dependenței își pierde concentrarea, motivația și interesul pentru școală sau carieră. În loc să investească în educație sau activități care aduc beneficii reale, el caută iluzia unui câștig rapid, care se dovedește aproape întotdeauna pierzător.
De asemenea, expunerea constantă la reclame agresive și influența mediului online amplifică riscul. Platformele de jocuri de noroc sunt concepute să fie atractive, oferind bonusuri și „recompense” false, care dau impresia că succesul este la un pas distanță. În realitate, sistemul este gândit astfel încât „casa” să câștige întotdeauna.