Connect with us

Eveniment

22 decembrie: Solstițiul de Iarnă 2023. Marchează cea mai scurtă zi a anului și cea mai lungă noapte

Publicat

Publicitate

22 decembrie: Solstițiul de Iarnă 2023. Marchează cea mai scurtă zi a anului și cea mai lungă noapte din an. Solstițiul de iarnă este un eveniment astronomic extrem de important, care marchează începutul sezonului de iarnă în emisfera nordică a Pământului și sezonul de vară în emisfera sudică, relatează alba24.ro.

Solstițiul de iarnă survine în jurul datei de 21 decembrie în emisfera nordică și în jurul datei de 21 iunie în emisfera sudică.

Anul acesta are loc la 22 decembrie, la ora 5:27.

Aceasta este cea mai scurtă zi a anului și cea mai lungă noapte și marchează punctul în care axa de rotație a Pământului este cel mai înclinată față de Soare.

Solstițiul de iarnă: date pe scurt

În emisfera nordică, ziua de solstițiu este cea mai scurtă a întregului an, iar noaptea cea mai lungă.

Acest fenomen este rezultatul înclinării axei Pământului și al poziției acesteia în raport cu Soarele.

Publicitate

Soarele la cea mai joasă altitudine: Soarele pare să călătorească pe cer în cea mai joasă traiectorie posibilă pe parcursul zilei.

În emisfera nordică, la solstițiul de iarnă, Soarele atinge cel mai scăzut punct de pe cer la amiază.

Momentul oficial al solstițiului:

Solstițiul de iarnă marchează momentul în care Soarele ajunge la declinația sa maximă sudică în emisfera nordică și maximă nordică în emisfera sudică.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre, precizează astro-urseanu.ro.

Când are loc solstițiul de iarnă în următorii ani:

  • 2024 – 21 decembrie 11:21
  • 2025 – 21 decembrie 17:03
  • 2026 – 21 decembrie 23:50
  • 2027 – 22 decembrie 04:42
  • 2028 – 21 decembrie 10:20
  • 2029: 21 decembrie, ora 16.14
  • 2030: 21 decembrie, ora 22.09.

Solstițiul de iarnă. Semnificații

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu.

Chiar şi popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii.

În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda.

Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anumit fel.

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor.

Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.

În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.

Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei.

Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Solstițiul de iarnă 2023. Tradiții și superstiții

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului. Este substituit cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun.

Altă simbolistică este taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este ”omorât”.

Iar porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, este sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor.

După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Credinţa populară că în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga este atestată în mai multe zone etnografice din ţară.

Potrivit tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste.

În realitate, feriga este o plantă inferioară care nu înfloreşte şi se înmulţeşte prin spori.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Zilele Europene ale Patrimoniului 2025 la Muzeul Județean Botoșani

Publicat

Publicitate

Cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, ajunse la a XXXII-a ediție și celebrate în intervalul 12-14 septembrie 2025, Muzeul Județean Botoșani marchează, la nivelul structurilor sale, notabilul moment cultural:

 

la Casa Memorială „Nicolae Iorga” din Botoșani, prezentarea tematică „Bunuri culturale mobile clasate în categoria Tezaur aflate în patrimoniul Casei Memoriale Nicolae Iorga”, organizată în parteneriat cu Colegiul Național „A.T. Laurian” Botoșani (clasa a X-a B), subliniază valoarea patrimonială remarcabilă a pieselor instituției care omagiază figura marelui istoric;

la Muzeul Memorial „George Enescu” din Dorohoi, ca eveniment conex desfășurat sub egida Festivalului Internațional „George Enescu”, poate fi vizitată expoziția documentară „George Enescu pe continentul american”, o prezentare cronologică ce atestă prezența muzicianului pe scenele americane, ca dirijor sau ca solist al unor ansambluri orchestrale celebre (New York, Philadelphia, Cleveland), ca pianist sau ca violonist în recitaluri camerale;

de asemenea, la Muzeul Memorial „George Enescu” din Dorohoi, sâmbătă, 13 septembrie, cu începere de la ora 14.30, elevul Tudor Prisacariu, de la Liceul de Artă „Ștefan Luchian” din Botoșani, va susține un recital de pian.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Tratamente medicale în străinătate pentru pacienți cu afecțiuni grave. Suplimentare de 20 milioane de lei la bugetul ministerului

Publicat

Publicitate

Guvernul a aprobat joi suplimentare cu 20 de milioane lei la bugetul Ministerului Sănătății, din fondul de rezervă. Banii vor fi folosiți pentru asigurarea tratamentelor medicale în străinătate pentru pacienții cu afecțiuni grave și foarte grave, care nu pot fi tratate în România, informează alba24.ro.

Suplimentarea vine în sprijinul bolnavilor care efectuează tratamentele în mai multe etape, conform planurilor terapeutice stabilite de unitățile medicale din străinătate, fiind necesară continuitatea acestora, transmite Guvernul.

Măsura are caracter de urgență, având în vedere numărul semnificativ crescut de pacienți aflați în așteptare de peste 40 de zile pentru aprobarea finanțării tratamentelor, în condițiile în care majoritatea cazurilor sunt încadrate ca urgențe medicale.

Necesitatea suplimentării fondurilor a fost determinată de următoarele cauze principale:

  • utilizarea majorității bugetului inițial pentru terapii oncologice de ultimă generație, care nu sunt disponibile in România (precum radioterapia cu protoni/ioni de carbon sau terapiile radionuclidice)
  • creșterea numărului de sugari 0-1 an diagnosticați la naștere cu afecțiuni grave ce necesită transplant hepatic, intervenție care nu se poate realiza în România și implică costuri ridicate (aprox. 130.000 euro/sugar, în absența complicațiilor)
  • necesitatea efectuării unor proceduri chirurgicale medicale de înaltă complexitate, disponibile doar în anumite centre din străinătate
  • creșterea numărului de pacienți care accesează aceste servicii, ca urmare a unei informări mai bune privind drepturile de tratament (135 pacienți în 2022, 162 în 2023 și 2024, iar până la 1 august 2025 –134 pacienți).

De asemenea, solicitarea de suplimentare a fondurilor alocate tratamentelor în străinătate se justifică și de obligația generată prin Sentința civilă nr. 485/2024 din 14.11.2024 a Curții de Apel Craiova, rămasă definitivă, prin care Ministerul Sănătăţii trebuie să asigure contravaloarea tratamentului unei paciente diagnosticate cu o boală rară. Costul este de aproximativ 6,4 milioane lei – aproape un sfert din bugetul alocat pentru întreg anul 2025.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Sfințit Mucenic Autonom, episcopul Italiei

Publicat

Publicitate
În vremea prigoanei lui Dioclețian (284-305), sfântul Autonom era episcop în Italia. Acesta plecă din Italia către părțile asiatice ale Bitiniei, la un loc care se numea Soreoi. Acolo îi aduse pe mulți la credința creștină și le ridică o biserică închinată sfântului arhanghel Mihail. Sfântul Autonom viețuia în casa unui creștin pe nume Cornelie pe care mai întâi îl sfinți preot, iar mai pe urmă episcop. Nu departe de Soreoi era un loc numit Limne în care viețuiau numai păgâni.
Sfântul Autonon merse în locul acela și în puțină vreme îi lumină pe mulți cu Evanghelia lui Hristos. Pentru aceasta, păgânii se umplură de mânie și într-o zi năvăliră în Biserica Sfântului arhanghel Mihail din Soreoi în vremea sfintei liturghii și îl junghiară pe sfântul păstor în altar, ucigând încă și mulți creștini aflați în biserică.
Aceasta se petrecu în anul 313. În zilele împăratului Constantin, un demnitar de-al său pe nume Severian ridică o biserică pe mormântul sfântului Autonom. După două veacuri de la trecerea sa la odihna cea de sus, sfântul Autonom se arătă unui ostaș pe nume Ioan. Acesta dezgropă cinstitele moaște și le aflară necuprinse de stricăciune și pline de bună mireasmă.
Mulți bolnavi aflară tămăduire printr-însele.
Sfântul părinte până astăzi de arată cald rugător și izbăvitor tuturor celor ce îi săvârșesc pomenirea cu credință.

Citeste mai mult

Administratie

Ce plan economic duce PSD în fața Guvernului: Sprijin pentru fermieri, investiții strategice și măsuri pentru tineri

Publicat

Publicitate

PSD a lansat joi un amplu program de relansare economică pentru următorii ani, mizând pe măsuri care să stimuleze investițiile și să creeze noi oportunități pe piața muncii. Printre inițiativele anunțate se numără credite fiscale pentru firmele care investesc, un program tip Rabla pentru tractoare destinat fermierilor, subvenții pentru angajarea tinerilor, precum și măsuri de susținere a producției de medicamente și acces prioritar la gazele din Marea Neagră, relatează alba24.ro.

Obiectivul anunțat este ambițios: 120.000 de noi locuri de muncă și o creștere economică de 3% în următorii trei ani.

Miniștrii PSD au prezentat detaliile planului într-o conferință de presă, subliniind că România are nevoie urgentă de un proiect economic cu efecte directe și pozitive. Liderii social-democrați afirmă că pachetul de măsuri este gândit pentru a stimula antreprenorii să investească, pentru a crește producția națională și pentru a aduce mai multe venituri la bugetul de stat.

 

Printre măsuri se numără credite fiscale pentru investiții greenfield, garanții de stat pentru companii, stimulente pentru angajarea tinerilor, dezvoltarea producției naționale de medicamente și acces prioritar la gazele din Marea Neagră pentru industria românească.

Investiții strategice și stimulente fiscale pentru companii

Pachetul PSD introduce credite fiscale pentru investiții de la zero, prin care companiile vor putea deduce din impozitul pe profit anumite cheltuieli de investiții pe o perioadă cuprinsă între 5 și 10 ani, în funcție de valoarea proiectului.

Publicitate

Pentru investițiile noi de minimum 20 de milioane de euro în domenii strategice – industria alimentară, farmaceutică, chimică, auto, construcții metalice, producția de utilaje și echipamente – sunt prevăzute mai multe facilități:

  • Scutirea de la plata impozitului pe profit pentru o perioadă de până la 5 ani
  • Teren cu utilități la poartă concesionat pe o durată de 30 de ani
  • Garanții de stat pentru creditele bancare necesare investițiilor
  • Înființarea unui Ghișeu Unic pentru Investiții, o platformă digitală prin care companiile vor putea obține toate avizele și autorizațiile necesare demarării proiectelor.

PSD propune o schemă de garanții de stat pentru creditele IMM-urilor, structurată astfel: 60% din plafon pentru investiții, echipamente, construcții, digitalizare. 40% pentru capital de lucru.

Facilități pentru companii care investesc în cercetare, inovare și dezvoltare

Crearea cadrului legal pentru susținerea companiilor care investesc în cercetare, inovare și dezvoltare.

Propunerea vizează:

  • facilități de până la 50% sprijin credit fiscal pentru investițiile în centrele de date și inteligență artificial
  • deducere de până la 200% pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare realizate în maximum 5 ani
  • credit fiscal de 30% pentru cheltuielile de cercetare, dezvoltare, inovare și acces la creditele pentru cercetare cu cost redus.

Dezvoltarea industriei farmaceutice și a producției de materiale sanitare

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că doar 8% din necesarul de medicamente al României este acoperit de producția internă. Din cele 43 de fabrici existente, doar 14 dispun de întregul proces tehnologic.

Pentru reducerea dependenței de importuri, PSD propune:

  • Extinderea capacității de producție pentru medicamente și molecule biosimilare la nivel național
  • Creșterea numărului de fabrici și modernizarea celor existente
  • Sprijin financiar pentru producătorii de materiale sanitare

Sprijin pentru agricultură și relansarea programului RABLA pentru tractoare

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat relansarea programului RABLA pentru tractoare din fonduri europene și Fondul pentru Mediu.

De asemenea, PSD propune măsuri fiscale pentru susținerea fermierilor:

  • recuperarea a 50% din investițiile agricole prin deduceri din impozite și taxe, pe o perioadă de 10 ani,
  • deducerea marjei fixe de dobândă pentru creditele contractate de fermieri, direct din impozitul pe profit.

Stimulente pentru angajarea tinerilor

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat un program special pentru integrarea tinerilor sub 26 de ani pe piața muncii:

Stimulente financiare pentru angajatori:

  • 1.000 lei/lună pentru primele 12 luni
  • 1.250 lei/lună pentru următoarele 12 luni
  • Obligația angajatorilor de a menține contractele pe perioadă nedeterminată
  • Finanțare mixtă prin fonduri europene și bugetul asigurărilor sociale

Gazele din Marea Neagră, rezervate industriei românești

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că PSD propune acces cu prioritate la gazele din Marea Neagră pentru marile companii românești din sectoarele energo-intensive, cum ar fi industria petrochimică, îngrășăminte naturale și instalații de piroliză.

”Măsura ar putea duce la o reducere a deficitului de balanță comercială cu minimum un miliard de euro încă din primul an”, a precizat ministrul.

Obiectivele pachetului de relansare economică

Potrivit PSD, măsurile anunțate au ca scop:

  • Creșterea economică cu 3% în următorii 3 ani
  • Crearea a 120.000 de noi locuri de muncă
  • Reducerea deficitului comercial sub 8% din PIB
  • Creșterea investițiilor strategice și reducerea dependenței de importuri

Vezi integral: Program PSD pentru investiții, locuri de muncă și dezvoltare economică

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending