Ziua internaţională de comemorare a victimelor actelor de violenţă comise în numele religiei sau al credinţei („International Day of Remembrance for Victims of Violence in the Name of Religions or Beliefs”) este marcată, la 22 august, în întreaga lume, la o zi după Ziua Internaţională de Comemorare şi Omagiu pentru Victimele Terorismului (21 august).

Libertatea de religie sau de credinţă, libertatea de opinie şi de exprimare, dreptul la întrunire paşnică şi dreptul la libertatea de asociere sunt interdependente, inter-relaţionale şi se completează reciproc, potrivit site-ului www.un.org/en/observances/religious-based-violence-victims-day. Toate drepturile specifice sunt consacrate în articolele 18, 19 şi 20 din Declaraţia universală a drepturilor omului. Respectarea acestor drepturi joacă un rol important în lupta împotriva tuturor formelor de intoleranţă şi a discriminării bazate pe religie sau credinţă.

Există acte în formă continuată de intoleranţă şi violenţă bazate pe religie sau convingeri împotriva persoanelor aparţinând comunităţilor şi minorităţilor religioase din întreaga lume. De asemenea, numărul şi intensitatea unor astfel de incidente, care sunt adesea de natură criminală, sunt în creştere constantă, notează sursa citată.

Dezbaterea deschisă, constructivă şi respectuoasă a ideilor, precum şi dialogul interreligios şi intercultural, la nivel local, naţional, regional şi internaţional, pot juca un rol pozitiv în combaterea urii religioase, instigării şi violenţei. În plus, exercitarea dreptului la libertatea de opinie şi exprimare şi respectarea deplină a libertăţii de a căuta, primi şi distribui informaţii pot juca un rol pozitiv în consolidarea democraţiei şi în combaterea intoleranţei religioase.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat rezoluţia A/RES/73/296, intitulată „Ziua internaţională de comemorare a victimelor actelor de violenţă bazate pe religie sau credinţă”, care condamnă cu tărie violenţa în formă continuă şi actele de terorism care vizează persoane, inclusiv persoane aparţinând unor minorităţi religioase, pe baza sau în numele religiei sau credinţei. Statele membre ONU şi-au reafirmat condamnarea neechivocă a tuturor actelor, metodelor şi practicilor de terorism şi extremism violent care conduc la terorism, sub toate formele şi manifestările sale, oriunde şi de către oricine, indiferent de motivaţie, şi au reiterat că terorismul şi extremismul violent nu poate şi nu trebuie asociat cu nicio religie, naţionalitate, civilizaţie sau grup etnic.

Prin proclamarea unei Zile internaţionale de comemorare a victimelor actelor de violenţă comise în numele religiei sau al credinţei, Adunarea Generală a ONU a amintit că statele au responsabilitatea principală de a promova şi proteja drepturile omului, inclusiv drepturile omului aparţinând minorităţilor religioase, mai ales dreptul lor la a-şi exercita religia sau credinţa în mod liber.

Combaterea în mod imparţial a tuturor formelor de intoleranţă religioasă, stigmatizare, discriminare, incitare la violenţă şi violenţă împotriva persoanelor, forme bazate pe religie sau credinţă, trebuie să fie o prioritate pentru toate statele şi pentru comunitatea internaţională, solicită oficiali ai Uniunii Europene. Fiecărei persoane, indiferent de locul în care locuieşte, ar trebui să i se garanteze dreptul de a avea, de a nu avea, de a alege sau de a schimba, de a practica şi de a manifesta o religie sau o credinţă şi de a nu fi discriminată. În conformitate cu Planul de acţiune al UE privind drepturile omului şi democraţia, Uniunea Europeană lucrează fără încetare pentru a limita încălcările şi abuzurile libertăţii de religie sau de credinţă, conform site-ului www.consilium.europa.eu.

În mesajul adresat cu ocazia marcării acestei zile, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, consideră că libertatea de religie şi de credinţă este un drept uman inalienabil. „Credinţa nu ar trebui să atragă niciodată violenţă. Cu toate acestea, în întreaga lume, oamenii şi comunităţile, în special minorităţile, se confruntă cu intoleranţă, discriminare şi ameninţări – la adresa lăcaşurilor lor de cult, a mijloacelor de existenţă şi chiar a vieţii lor”, spune înalt-oficialul ONU. „În această Zi internaţională de comemorare a victimelor actelor de violenţă bazate pe religie sau credinţă, ne amintim de toţi cei care au suferit. Şi ne reînnoim hotărârea de a înlătura discursul de ură care alimentează aceste acte teribile de intoleranţă. Iniţiative precum Apelul meu la acţiune pentru drepturile omului şi Strategia şi Planul de acţiune al ONU privind discursul instigator la ură oferă o bază pentru a realiza acest lucru”, a afirmat Antonio Guterres. El îndeamnă toate guvernele lumii să prevină şi să abordeze actele de violenţă bazate pe religie şi credinţă. De asemenea, solicită, în special liderilor politici, comunitari şi religioşi, să se pronunţe împotriva urii şi a instigării la violenţă. „Încurajez guvernele, companiile de tehnologie şi alte părţi interesate să sprijine activitatea Naţiunilor Unite în dezvoltarea unui Cod de conduită voluntar pentru integritatea informaţiilor pe platformele digitale, înainte de Summit-ul pentru Viitor („Summit of the Future”), din 2024, pentru a combate discursul instigator la ură în mediul online”, a mai declarat Antonio Guterres. AGERPRES