Vineri, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier au desfășurat o acțiune pentru prevenirea accidentelor rutiere care au drept principale cauze generatoare de producere nerespectarea regimului legal de viteză.

Acțiunea s-a desfășurat în intervalul orar 09:00-13:00, pe principalele artere rutiere din județ, prilej cu care au fost aplicate 97 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 50.000 de lei.

Dintre sancțiuni, 75 au fost aplicate conducătorilor auto care nu au respectat viteză legală.

Cea mai mare viteză a fost înregistrată în orașul Săveni, un conducător auto se deplasa cu 146/h, în localitate, față de acesta fiind dispusă măsura sancționării contravenționale cu amendă în valoare de aproximativ 2.000 de lei, iar permisul de conducere i-a fost reținut pentru 120 de zile .

Așteptată de peste două milioane de români din județele din nordul României, Autostrada Nordului (A14) se numără printre proiectele de infrastructură rutieră care au acumulat mari întârzieri. Doar zece kilometri din ea pot intra în șantier, scrie ADEVARUL.

Cea mai așteptată dintre ele, „Autostrada Nordului” (DEx 14), o șosea de mare viteză care va conecta frontiera de nord-vest a României și orașele Satu Mare și Baia Mare cu Suceava și regiunea istorică a Bucovinei, a fost plănuită de statul român de peste un deceniu, însă până în prezent doar 11 kilometri din traseul de aproape 400 de kilometri vor intra în șantier, restul fiind în stadiul de proiect.

Drumul expres numit „Autostrada Nordului” va fi construit pe traseul Oar (granița cu Ungaria) – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava. Legea privind construirea Autostrăzii Nordului a fost promulgată în noiembrie 2020, de fostul președinte al României, Klaus Iohannis, iar proiectul prevedea realizarea investiției până în 2025.

„Autostrada Nordului” a fost denumit tronsonul Baia Mare – Suceava, de circa 335 de kilometri, care va fi legat de Satu Mare și frontiera cu Ungaria.

Ministerul Transporturilor informa că proiectul de infrastructură mare care va lega Baia Mare de Suceava a fost inclus în Master Planul General de Transport al României, legătura rutieră urmând să se facă prin Drumul de Mare Viteză Baia Mare – Dej – Bistrița (care a fost denumit Someș Expres) și Drumul Trans Regio Bistrița – Vatra Dornei – Suceava (care a fost denumit Bucovina). Drumul de tip expres dintre Baia Mare și Suceava va realiza legătura dintre Coridorul 3 (București – Regiunea Nord-Est) și viitorul punct de trecere a frontierei din zona Oar (com. Vetiș – jud. Satu Mare).

Doar zece kilometri intră în șantier

Până în prezent, doar construcția secțiunii de 10,38 kilometri între localitățile Oar și Satu Mare a fost scoasă la licitație publică.

În 13 martie 2025, Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunța desemnarea câștigătorului licitației pentru construcția primului sector al drumului expres.

Autostrada Nordului. Sursa: facebook. Sorin Grindeanu.

„Antreprenorul român (Construcții Erbașu s.a.) are la dispoziție 720,48 milioane de lei (fără TVA) și 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Acest nou drum de mare viteză va asigura conexiunea cu Varianta Ocolitoare Satu Mare și DN19 (România) și Drumul Epres M49 (Ungaria). Pe traseu vor fi construite inclusiv două noduri rutiere, două parcări, un Centru de Întreținere și Control (CIC). Contractul (finanțat prin Programul Transport 2021-2027) va putea fi semnat peste 10 zile, dacă nu vor fi depuse contestații”, anunța Cristian Pistol.

Conform CNAIR, proiectul prevede realizarea unui sector de drum expres, în judeţul Satu Mare cuprins între municipiul Satu Mare şi localitatea Oar (Graniţa Româno-Ungară). Acest proiect face parte din strategia de implementare la nivel naţional pentru Drumul Expres cu denumirea generică „Someş Expres”, cuprins în Master Planul General de Transport al României (M.P.G.T) şi care realizează legătura între localităţile Baia Mare – Livada – Satu Mare – Petea.

„Această investiţie asigură baza necesară cererii de transport în creştere, asigurând un nou traseu pentru vehiculele de transport mărfuri între România şi Ungaria şi un grad ridicat de siguranţă a traficului rutier. Scopul proiectului este crearea unei legături între localităţile Satu Mare (Varianta de Ocolire Satu Mare) şi localitatea Oar (Csenger – Ungaria), unde se va conecta cu Drumul Expres M49 din Ungaria”, se arată în proiectul tehnic.

Harta autostrăzilor și drumurilor expres în 2025. Sursa: 130km.ro

Cei doar puțin peste zece kilometri din „Autostrada Nordului” care vor intra în șantier în acest an nu îi mulțumesc pe românii din nordul țării.

„Viitorul nu arată prea bine pentru turismul maramureșean din punctul de vedere al infrastructurii rutiere. Maramureșul rămâne pentru cel puțin încă cinci ani în afara oricărui proiect rutier care îl leagă direct printr-un drum de mare viteză de restul țării, autostradă sau drum expres. Astfel Maramureșul va pierde din competitivitate în fața unor județe precum Suceava, Neamț, Harghita și nu numai.

Pentru a putea trăi o experiență maramureșeană autentică, turistul va trebui și în viitor să parcurgă mulți kilometri și pe drumuri naționale până să ajungă în Maramureșul Istoric. Un turist va parcurge aproximativ în același timp distanța dintre București – Suceava și Cluj-Napoca – Sighetu Marmației”, informează pagina de Facebook „Maramureșul Meu”, într-un mesaj care a stârnit sute de comentarii.

Maramureșul va rămâne în urma tuturor regiunilor țării, este de părere un alt localnic.

„Mai bine fără autostrăzi. Maramureșul va fi o parte din țară nealterată, mulți vor vrea sa dea confortul pentru o viață simplă, curată și sănătoasă”, susține un alt maramureșean.

Studiu de fezabilitate pentru șoseaua Maramureș – Bucovina

Al doilea tronson important din „Autostrada Nordului”, drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 73 de kilometri se află în stadiul de proiect. În luna februarie 2025, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a emis avizul pentru studiul de fezabilitate necesar proiectului, informa Consiliul Județean Maramureș.

„Drumul Expres Baia Mare – Satu Mare este un proiect de importanță strategică pentru Maramureș, oferind o conexiune rapidă la rețeaua de autostrăzi din Ungaria. În timp ce lucrările avansează în ritm alert peste graniță, ne asigurăm că Maramureșul nu rămâne în urmă. Exemplul de succes al Centurii Satu Mare trebuie replicat pentru Centura Baia Mare și legătura cu Satu Mare”, informa CJ Maramureș.

Autoritățile au nevoie de avize de mediu și de avize ale CNAIR și de la Ministerul Transporturilor pentru a demara licitația pentru sectorul de drum expres.

Drumul expres Satu Mare – Baia Mare, în lungime de 72,51 kilometri va avea traseul Satu Mare (DN 19 din Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare) – Botiz – Odoreu – Livada – Medieșu Aurit – Apa – Seini – Pomi – Ardusat – Recea – Tăuții Măgherăuș – Baia Mare. Este prevăzută execuția a 29 pasaje, 22 poduri, 8 noduri rutiere, 142 podețe, o parcare de scurtă durată, un spațiu de servicii, respectiv un centru de întreținere și coordonare a traficului”, se arată în proiect.

În proiect se află și construcția centurii metropolitane Baia Mare, în lungime de 32 de kilometri, anunță autoritățile din Maramureș.

Potrivit CNAIR, un alt tronson al „Autostrăzii Nordului”, drumul de mare viteză Baia Mare – Dej – Bistrița se află în stadiul de proiectare. Are 145 de kilometri și a fost împărțit în două loturi: Lotul 1 Baia Mare – Dej, și Lotul 2 Dej – Bistrița. În 2023, CNAIR a semnat contractele pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru cele două loturi, proiectele fiind în derulare.

În pregătire se află și tronsonul Bistrița – Suceava din „Autostrada Nordului”, împărțit în loturile Bistrița – Vatra Dornei, de 63,25 de kilometri, și Vatra Dornei – Suceava, de circa 107 kilometri.

Ziua mondială a apei este marcată în fiecare an, la 22 martie. Apa este un element esențial în susținerea vieții, este vitală pentru crearea de locuri de muncă și sprijinirea dezvoltării economice, sociale și umane, se menționează pe www.un.org.

Campania pentru Ziua mondială a apei din 2025, se va desfășura având ca temă ‘Conservarea ghețarilor’. În prezent, ghețarii se topesc mai repede decât oricând din cauza schimbărilor climatice. Cantitățile de apă rezultate ca urmare a topirii ghețarilor provoacă pentru miliarde de oameni inundații, secete, alunecări de teren și creșterea nivelului mării. Nenumărate comunități și ecosisteme sunt expuse riscului de a fi distruse.

Reducerile globale ale emisiilor de carbon și strategiile locale adaptate pentru scăderea ritmului de topire a ghețarilor au devenit esențiale. Campania de anul acesta susține colaborarea pentru a pune conservarea ghețarilor în centrul planurilor de acțiune pentru combaterea schimbărilor climatice și a crizei globale a apei, menționează site-ul amintit. Ghețarii sunt esențiali pentru reglarea climei globale și furnizarea de apă dulce, necesară pentru miliarde de oameni.

UNESCO și OMM (Organizația Meteorologică Mondială) sunt, de asemenea, coordonatori ai Anului internațional al conservării ghețarilor (2025), care inițiază începutul Deceniului de acțiune privind știința criosferică (2025-2034). Schimbările climatice și ale criosferei au avut un impact asupra ciclului apei, inclusiv modificarea momentului de topire a ghețarilor și a deversării fluxului de topire a zăpezii, se mai arată pe https://www.un-glaciers.org.

Anul internațional și Ziua mondială a ghețarilor urmăresc să crească gradul de conștientizare la nivel global cu privire la rolul critic al ghețarilor, zăpezii și gheții în sistemul climatic și ciclul hidrologic, precum și impactul economic, social și de mediu al schimbărilor iminente în criosfera Pământului, precum și pentru a împărtăși cele mai bune practici și cunoștințe în acest sens și în abordarea problemelor legate de topirea accelerată a ghețarilor și consecințele acesteia.

Ziua mondială inaugurală a ghețarilor (21 martie) va fi sărbătorită în cadrul unui eveniment comun pentru a marca Ziua mondială a apei și lansarea ‘Raportului Națiunilor Unite asupra dezvoltării apei în 2025: Munți și Ghețari – Turnuri de apă’, publicat de UNESCO în numele UN-Water, cu producția sa coordonată de Programul mondial de evaluare a apei UNESCO.

Ziua mondială a apei este coordonată de UN-Water – mecanismul ONU de colaborare între agenții pentru toate problemele legate de apa dulce – în colaborare cu guverne și alți parteneri. Datele statistice de pe pagina ONU dedicată zilei arată că 2,2 miliarde de oameni trăiesc fără a avea apă potabilă acasă, iar dintre aceștia, 115 milioane de oameni beau apă de suprafață, conform https://water.org/.

Pentru a accelera eforturile de a face față provocărilor legate de apă, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat anii 2018-2028 Deceniul internațional de acțiune ‘Apă pentru Dezvoltare Durabilă’, care a început odată cu marcarea Zilei mondiale a apei, la 22 martie 2018, și se va încheia cu ediția din 2028 a Zilei mondiale a apei, potrivit www.un.org/en/events/waterdecade.

Conferința Națiunilor Unite asupra mediului înconjurător de la Rio de Janeiro a adoptat, la 22 decembrie 1992, hotărârea prin care ziua de 22 martie devenea Ziua mondială a apei (World Water Day) (rezoluția 47/193). În 2013, a fost marcat Anul internațional pentru cooperare în domeniul apei, proclamat de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluția 65/154, la 11 februarie 2011. AGERPRES

A păstorit biserica din Ancira (Asia Mică) în timpul împăratului păgân Iulian Apostatul (361 -363) care a încercat revigorarea păgânismului. Refuzând să se lepede de credința creștină, Sfântul Vasile a fost prins și întemnițat.

Împăratul Iulian a trimis pe slujitorii săi, Elpidiu, Pigasie și Asclepie să fie judecat, apoi, s-a oprit chiar el în Ancira deoarece se afla în campania pornită fiind împotriva perșilor. Fiind adus în fața împăratului a fost amenințat cu chinuri groaznice dacă nu se leapădă de credința ortodoxă, apoi a fost întemnițat din nou.

Fiind a fost adus a doua oară în fața împăratului Iulian, l-a înfruntat cu demnitate refuzând să aducă jertfă idolilor. A fost supus supliciilor și a suferit moarte martirică (+362) .