Connect with us
Publicitate

Economie

2023 bate la ușă cu majorări de salarii, pensii și măsuri sociale. Toate modificările din ”Ordonanța trenuleț”

Publicat

Publicitate

Anul 2023 aduce modificări majore în ceea ce privește majorările de salarii, de pensii și măsurile sociale adoptate în România. 

Toate sunt cuprinse în așa numita ”ordonanță trenuleț”, adoptată după nenumărate negocieri în interiorul Coalițieii de Guvernare și răzgândiri ale liderilor politici. Hotnews a făcut un inventar al principalelor măsuri.

Care sunt principalele măsuri din Ordonanța trenuleț:

Publicitate

Salarii și pensii

• Salariile bugetarilor vor crește cu până 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022. În anumite cazuri majorarea este mult mai mică.

• Salariile demnitarilor rămân la fel (după un scandal public).

Publicitate

• Punctul de pensie crește de la 1.586 la 1.785 lei, adică cu 12,5%.

• Valoarea indemnizației sociale pentru pensionari se majorează de la 1.000 la 1.125 lei.

Pensionarii cu venituri mai mici de 3.000 de lei vor beneficia de ajutoare, în două tranșe.

Publicitate

Ei vor primi:

• 1.000 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei, inclusiv;

• 800 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei și 2.000 lei, inclusiv;

• 600 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei și 3.000 lei, inclusiv.

Ajutorul financiar se plătește în două tranșe, în lunile ianuarie 2023 respectiv, octombrie 2023 prin casele teritoriale de pensii/casele sectoriale de pensii.

În cazul pensionarilor care beneficiază de pensie de urmaş, ajutorul financiar se acordă fiecărui urmaş în parte.

Pensiile militare se majorează

Pentru pensiile militare de stat recalculate, precum și pentru cele stabilite până la data de 31 decembrie 2017, acestea se indexează suplimentar (pe lângă cei 5,1%), din oficiu, astfel:

  • până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 7,4%, fără să depășească 3.154 lei;
  • între 3.001 lei și 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 5,1%, fără să depășească 4.573 lei;
  • între 4.401 lei și 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 3,9%, fără să depășească 5.981 lei;
  • între 5.801 lei și 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 3,1%, fără să depășească 7.388 lei;
  • între 7.201 lei și 8.600 lei, se indexează cu 2,6%, fără să depășească 8.782 lei;
  • între 8.601 lei și 10.000 lei, se indexează cu 2,1%, fără să depășească 10.000 lei.

Pentru pensiile militare de stat stabilite începând cu data de 1 ianuarie 2018, cuantumurile brute se indexează suplimentar, din oficiu, astfel:

  • până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 3,8%, fără să depășească 3.076 lei;
  • între 3.001 lei și 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 2,5%, fără să depășească 4.485 lei;
  • între 4.401 lei și 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 1,9%, fără să depășească 5.888 lei;
  • între 5.801 lei și 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 1,5%, fără să depășească 7.295 lei;
  • între 7.201 lei și 8.600 lei, se indexează cu 1,3%, fără să depășească 8.687 lei;
  • între 8.601 lei și 10.000 lei, se indexează cu 1%, fără să depășească 10.000 lei.

Sporurile în sectorul bugetar se mențin, dar nu se plătesc ore suplimentare

Se mențin sporurile în sistemul bugetar, iar munca suplimentară va fi compensată cu timp liber.

Se continuă aplicarea unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori, astfel:

• menținerea în anul 2023 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;

• menținerea în anul 2023 a cuantumului indemnizației de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2022;

• munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător;

• pentru personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională care desfășoară activitate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislația în vigoare în luna iunie 2017, asigurându-se astfel o continuare a măsurilor adoptate în acest sens începând cu anul 2014

Aceste drepturi urmează a se acorda în limita de 3% din suma soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, la nivel de ordonator principal de credite.

În cazul polițiștilor de penitenciare, limita de 3% se stabileşte la nivelul bugetului centralizat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;

• În anul 2023 se pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au obținut performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, pentru elevii, studenții, cercetătorii și profesorii care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale și naționale pe discipline de învățământ și pentru profesorii care i-au pregătit pe aceștia, cu încadrarea în alocarea bugetară;

Facilitatea celor 1.500 de lei pentru creșă sau grădiniță este suspendată în continuare

Facilitatea prin care contribuabilii care efectuau cheltuieli cu educaţia timpurie puteau să scadă din impozitul pe profit datorat cheltuielile cu educaţia timpurie, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil este suspendată în continuare.

Practic se prelungește suspendarea.

Pe perioada suspendării, cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a creşelor şi grădiniţelor aflate în administrarea contribuabililor sunt considerate cheltuieli cu deductibilitate limitată (de natura celor prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 227/2015) şi intră sub incidenţa limitei de 5% stabilite pentru acestea, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.

200 lei netaxați la salariul minim și limita până la 4.000 de lei

Ordonanța prevede și implementarea măsurii privind 200 de lei din salariul minim ca sumă netaxabilă.

Regimul fiscal se aplică, începând cu veniturile lunii ianuarie 2023, în cazul persoanelor fizice care au salariul de încadrare, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Măsura se aplică pentru salariații care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază pentru care venitul brut realizat din salarii pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.000 lei, inclusiv.

De precizat că la cum este formulată, cineva cu salariu de 3.100 lei în Revisal nu va putea beneficia de facilitate.

Salariu minim de 4.000 de lei în construcții

Așa cum știm, sectorul construcțiilor beneficiază de facilități în privința salariilor, adică nu plătesc impozit pe venit, contribuția la sănătate și, opțional, la Pilonul II de pensii.

Acum salariul este de 3.000 de lei, dar de la 1 ianuarie va urca la 4.000 de lei, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând în medie 24,194 lei/oră.

“În perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2028, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 4.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună”, conform documentului.

Reamintim că facilitățile se aplică până la 10.000 de lei.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Cateheza demonstrativă în Parohia „Sfinții Voievozi” Cristești susținută de preotul Mihai Bendiac

Publicat

Publicitate
Elevii clasei a VIII-a A de la Școala Gimnazială Nr. 1 Cristești au participat la Cateheza „Dumnezeu se descoperă mai ușor oamenilor încercați de boală sau suferințe fizice”.
Au fost prezenți părintele Bogdan Azamfirei , coordonatorul activităților catehetice la nivel de protopopiat, părintele Daniel-Constantin Țăranu, misionar protopopesc, părintele Ciornei Mihai-Gabi Bucătăriu, de la Bălușeni, părintele Claudiu Ionescu de la Buzeni și părintele Ovidiu Lungu de la Unguroaia care a conferențiat în partea a doua a întâlnirii.
„Mulțumirile se adresează tinerilor noștri, părintelui Bendiac Mihai Paroh la Parohia Cristești II și conferențiarul de astăzi, doamnei profesor de religie Feciuc Mihaela și părinților participanți”, au transmis organizatorii evenimentului.
Sursa: Protopopiatul Botoșani

Citeste mai mult

Eveniment

România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen în ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen de liberă circulaţie din ianuarie 2025, a declarat vineri ministrul de interne ungar, Sandor Pinter, care a adăugat că decizia finală va fi luată la reuniunea miniştrilor de interne ai UE din 11 decembrie, informează Reuters.

România şi Bulgaria, membre ale Uniunii Europene şi NATO, au aderat parţial la Schengen în martie, după un acord cu Austria care s-a opus iniţial aderării lor pe motiv că trebuie să facă mai mult pentru a preveni imigraţia ilegală.

Deşi controalele la frontierele aeriene şi maritime dintre România şi Bulgaria şi celelalte 27 de ţări membre ale zonei Schengen au fost ridicate, negocierile cu Austria privind intrarea în Schengen şi cu graniţele terestre au continuat pe tot parcursul anului 2024, aminteşte Reuters.

Publicitate

„Cele două ţări au făcut paşi importanţi pentru a obţine statutul de membru cu drepturi depline”, a declarat ministrul de interne ungar Sandor Pinter, într-o conferinţă de presă, după discuţii cu omologii săi român, bulgar şi austriac. ”Suntem… cu un pas mai aproape ca Bulgaria şi România să devină membre cu drepturi depline ale Schengen”, a adăugat el.

Pinter a anunţat că un pachet de măsuri de securitate va fi prezentat la reuniunea miniştrilor de interne din UE din 11 decembrie, între care aranjamente pentru cel puţin 100 de poliţişti de frontieră pentru a proteja graniţa dintre Turcia şi Bulgaria.

România şi Bulgaria se află pe rute majore pentru comerţul ilegal cu arme şi droguri, precum şi pentru traficul de persoane, dar Comisia Europeană a declarat, după o investigaţie amănunţită, că cele două ţări au îndeplinit toate cerinţele Schengen.

Publicitate

România a descris opoziţia Austriei ca fiind nejustificată, citând date de la agenţia de frontieră Frontex care arată că migranţii ilegali au intrat în UE în principal din Balcanii de Vest, nu din România.

„România şi Bulgaria aparţin pe deplin spaţiului Schengen. Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne este ultimul obstacol. Salut rezultatul pozitiv al discuţiilor informale de astăzi (vineri – n.r.), la Budapesta. Urmează decizia oficială a @EUCouncil”, a reacţionat pe platforma X preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

Publicitate


La rândul său, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a salutat tot pe platforma X „evoluţia pozitivă în privinţa aderării depline la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei” şi a menţionat că legislativul european a fost vârful de lance al acestui demers de la bun început.


”Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai puternică”, a apreciat Metsola, care a adăugat că aşteaptă cu nerăbdare o decizie finală în următoarele zile.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a apreciat la rândul său că „cetăţenii României şi Bulgariei aparţin Schengen şi merită să beneficieze pe deplin de libertăţile” acestui spaţiu comun.

„Astăzi am făcut un pas important către o decizie pozitivă a Consiliului de luna viitoare”, a declarat politiciana suedeză, care la 11 decembrie nu va mai fi comisar pentru afaceri interne. Portofoliul ei urmează să fie preluat de austriacul Magnus Brunner, dacă votul din plenul Parlamentului European de săptămâna viitoare validează – aşa cum este de aşteptat – noua Comisie Europeană, care îşi va începe activitatea la 1 decembrie, notează EFE. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Dezvoltare accelerată a rețelei de drumuri din Botoșani în mandatul Doinei Federovici

Publicat

Publicitate

În timpul administrației Federovici, rețeaua de drumuri din județul Botoșani a cunoscut o dezvoltare fără precedent. „În ultimii patru ani, am modernizat și reabilitat peste 300 de kilometri, adică jumătate din rețeaua de drumuri județene și am demarat proiecte pentru modernizarea a încă 50 de kilometri. Investițiile în infrastructura rutieră sunt cele mai sigure pentru viitorul nostru, pentru că fără drumuri bune nu putem vorbi de atragerea investitorilor, de dezvoltarea zonei de business și implicit de crearea de locuri de muncă bine plătite”, a declarat Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

 

Cele mai importante sectoare de drum județean modernizate sau în plin proces de modernizare sunt:

Publicitate
  • Drumul Strategic – 106 kilometri, care străbat 14 comune de pe teritoriul județului Botoșani: Răuseni, Călărași, Hlipiceni, Todireni, Albești, Trușești, Dângeni, Hănești, Dobârceni, Mihălășeni, Gorbănești, Blândești, Sulița și Lunca;
  • Drumul Mănăstirilor – 12,7 kilometri: Vorona – Oneaga (Cristești) – Pădureni (Coșula)
  • Prăjeni – Plugari – 2,8 kilometri, care scurtează drumul spre Iași, dar pe care administrația liberală i-a condamnat la „epoca de piatră”;
  • Sectoarele de drum modernizate prin PNDL – 24,2 kilometri: Corlăteni – Dimăcheni; Ibănești – Cristinești; Coțușca – Ghireni și Ionășeni – Mășcăteni;
  • Stabilizările alunecărilor de teren de la Roma – Nicșeni și Dumeni – Havârna;
  • 100 de kilometri de covoare asfaltice;
  • Proiectele derulate prin PNI „Anghel Saligny” – 42 de kilometri: Viișoara – Coțușca (recepționat); Avrămeni – Panaitoaia – Dimitrie Cantemir – Mitoc și Dobârceni – Murguța – Ștefănești (ambele finalizate); Lozna – Călinești – Talpa și Oroftiana; Bajura – Baranca (aflate în diferite stadii de execuție);
  • Mileanca – Codreni – Puțureni – Coțușca – 15 kilometri (în execuție);
  • Borolea – Hănești – 5,5 kilometri (în execuție);

 

Pe lângă aceste drumuri, am lăsat în licitație modernizarea Drumului Vămii (aproximativ 50 de kilometri), pentru care am obținut o finanțare europeană de 60 de milioane de euro din Programul Regional 2021-2027. De altfel, Botoșani este singurul județ din Regiunea de Nord-Est care a semnat contractul de finanțare”, a mai spus Doina Federovici

 

Publicitate

Nici drumurile naționale nu au fost neglijate, în ultimii ani finalizându-se două proiecte promovate de parlamentarii PSD, Botoșani – Târgu Frumos și Botoșani – Ștefănești. „Ne-am ținut de cuvânt și am modernizat cele două drumuri naționale importante ale județului nostru. Le mulțumesc colegilor parlamentari, domnului ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, și reprezentanților DRDP pentru că au susținut și găsit soluțiile pentru implementarea acestor investiții. Împreună am reușit să trecem peste votul împotrivă dat de parlamentarii PNL, atunci când în Parlament s-a dezbătut amendamentul la Legea bugetului, care să permită finanțarea acestor investiții. Liberalii au știut doar să se laude, dar când au trebuit să facă ceva și pentru județul nostru au dat înapoi”, a subliniat liderul social-democraților botoșăneni, Doina Federovici.

 

Aceasta a reamintit că județul Botoșani are nevoie de conectarea la drumurile de mare viteză, fără de care nu se poate dezvolta județul. „Atunci când am vorbit prima dată de Autostradă pentru Botoșani, toți au privit cu neîncredere și mulți chiar au luat în derâdere acest proiect major. Astăzi, suntem în postura de a avea trei oferte pentru sectorul de autostradă care va străbate județul la Tudora. De asemenea, proiectul Drumului Expres Botoșani – Suceava, care va avea o descărcare la Huțani pentru a lega și zonele Bucecea și Dorohoi de rețeaua de drumuri de mare viteză a avansat rapid în ultimul an”, a mai spus Doina Federovici, insistând pe necesitatea continuării acestor proiecte pentru Botoșani.

Publicitate

 

Investim în drumuri, investim în oameni! Doar așa putem să dezvoltăm județul și să creăm locuri de muncă bine plătite pentru botoșăneni! Pe 1 decembrie, vă invităm să ne susțineți în alegerile parlamentare. Votați pentru continuitatea acestor proiecte și pentru un viitor mai bun pentru toți. Alegeți candidații PSD, poziția 3 pe buletinul de vot! Împreună, suntem mai puternici și mai uniți!”, a conchis Doina Federovici.

 

Raportul de activitate al Doinei Federovici ca președinte al Consiliului Județean pentru perioada 2020-2024 se poate consulta pe pagina https://www.psdbotosani.ro/ la secțiunea:

 

INVESTIȚII PENTRU BOTOȘANI 2020-2024

 

chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.psdbotosani.ro/wp-content/uploads/2024/11/Raport_D_Federovici_compressed.pdf

 

CMF11240017

Citeste mai mult

Eveniment

ANAF avertizează cu privire la reapariţia mesajelor false transmise în numele instituţiei

Publicat

Publicitate

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) avertizează contribuabilii cu privire la reapariţia unor mesaje false transmise în numele său, care pot conţine informaţii înşelătoare, solicitări nejustificate sau linkuri periculoase ce le pot pune în pericol securitatea datelor personale şi financiare.

Potrivit sursei citate, mesajele false utilizează adresa de e-mail stefania.neagu@anaf.re.

„Aceste mesaje nu sunt emise de ANAF şi urmăresc să inducă în eroare destinatarii. Mesajele false pot conţine informaţii înşelătoare, solicitări nejustificate sau linkuri periculoase care pot pune în pericol securitatea datelor personale şi financiare ale contribuabililor”, atenţionează instituţia, într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

Publicitate

Reprezentanţii ANAF recomandă utilizatorilor să ignore şi să şteargă mesajele provenite de la adresa stefania.neagu@anaf.re sau alte surse suspecte şi să nu acceseze link-uri sau să nu descarce fişiere din astfel de mesaje.

„ANAF interacţionează cu contribuabilii fie prin Spaţiul Privat Virtual (SPV), platforma oficială securizată, fie prin Poşta Română cu confirmare de primire. ANAF nu solicită informaţii personale sau financiare prin adrese de e-mail neoficiale”, notează instituţia. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending