Ziua mondială a albinelor se sărbătoreşte, în fiecare an, la 20 mai în scopul evidenţierii importanţei albinelor pentru umanitate şi necesităţii protejării acestora dar şi a altor polenizatoare. Data aleasă reprezintă ziua de naştere a lui Anton Jana (20 mai 1734 – 13 septembrie 1773), considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne.

Această zi a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în anul 2017, la propunerea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia, avându-l ca şef de proiect pe vicepremierul Dejan Židan, conform www.worldbeeday.org şi www.blog.mybees.ro.

Cu prilejul proclamării, directorul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Carla Mucavi, sublinia: „Albinele joacă un rol crucial în creşterea randamentului culturilor şi promovarea siguranţei alimentare şi a alimentaţiei. Fără ele, am putea pierde o varietate de produse alimentare, precum cartofi, piper, cafea, dovleci, morcovi, mere, migdale, roşii … Pe scurt, fără albine, FAO nu poate realiza o lume fără foame. Ziua mondială a albinelor recunoaşte importanţa acestor mici ajutoare şi va creşte gradul de conştientizare a necesităţii protejării.”

Dispariţia albinelor ameninţă siguranţa alimentaţiei mondiale având în vedere că o treime din producţia agricolă la nivel mondial depinde de polenizare, realizată cu precădere de albine, potrivit www.publika.md. Omul de ştiinţă Albert Einstein obişnuia să spună că „atunci când albinele vor dispărea de pe suprafaţa Pământului, omul va mai avea doar patru ani de trăit”, notează http://madr.ro.

Albinele sunt cele mai importante vieţuitoare de pe pământ. Ele dau hrană sănătoasă, întreţin 78% din flora autohtonă şi aduc venituri la nivelul Uniunii Europene de peste 14 miliarde de euro, pe an, din vânzarea produselor apicole, potrivit https://agrointel.ro. Pentru a face o jumătate de kilogram de miere, o albină trebuie să zboare aproximativ 144.840 km – de circa trei ori distanţa parcursă în jurul globului.

Studiile efectuate de ONU şi de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii arată că populaţiile de albine şi de polenizatori sălbatici s-au restrâns drastic, în ultimii ani, ca o consecinţă a activităţii umane iraţionale – agricultura intensivă, utilizarea pe scară largă a pesticidelor, poluarea, schimbările climatice, etc. Decimarea populaţiilor de albine a determinat ţări ca Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie sau China să emită norme de reglementare pentru restrângerea folosirii pesticidelor, una dintre principalele cauze ale dispariţiei albinelor.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele estimate sunt de aproximativ 1,47 de milioane de familii de albine.

În 2022, cu prilejul zilei mondiale a albinelor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis că apicultorii români pot beneficia de fondurile disponibile prin Programul Naţional Apicol (PNA) pentru perioada 2020-2022. Bugetul total al PNA este de 169,621 milioane lei, din care contribuţia Uniunii Europene este de 50%, respectiv 84,811 milioane lei, iar valoarea pentru anul 2022 este de 60,196 milioane lei. La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de circa 1 milion de familii de albine.

În acest an, de Ziua mondială a albinelor, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizeză în perioada 20-21 mai 2023 Târgul de miere, eveniment ce va cuprinde o serie de întâlniri cu apicultori veniţi din toată ţara pentru a vorbi despre beneficiile mierii şi importanţa albinei pentru întreaga omenire. Sâmbătă, 20 mai, de la ora 13.00, la Casa Apicultorului (Casa Cut) din interiorul spaţiului muzeal, actorul Nae Alexandru împreună cu interpreta de muzică populară Narcisa Băleanu vor pune în scenă Povestea Casei Cut şi vor familiariza publicul cu tradiţiile apicultorilor. AGERPRES