Connect with us

Eveniment

20 mai: Ziua mondială a albinelor (ONU)

Publicat

Publicitate

Ziua mondială a albinelor se sărbătoreşte, în fiecare an, la 20 mai în scopul evidenţierii importanţei albinelor pentru umanitate şi necesităţii protejării acestora dar şi a altor polenizatoare. Data aleasă reprezintă ziua de naştere a lui Anton Jana (20 mai 1734 – 13 septembrie 1773), considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne.

Această zi a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în anul 2017, la propunerea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia, avându-l ca şef de proiect pe vicepremierul Dejan Židan, conform www.worldbeeday.org şi www.blog.mybees.ro.

Cu prilejul proclamării, directorul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Carla Mucavi, sublinia: „Albinele joacă un rol crucial în creşterea randamentului culturilor şi promovarea siguranţei alimentare şi a alimentaţiei. Fără ele, am putea pierde o varietate de produse alimentare, precum cartofi, piper, cafea, dovleci, morcovi, mere, migdale, roşii … Pe scurt, fără albine, FAO nu poate realiza o lume fără foame. Ziua mondială a albinelor recunoaşte importanţa acestor mici ajutoare şi va creşte gradul de conştientizare a necesităţii protejării.”

Dispariţia albinelor ameninţă siguranţa alimentaţiei mondiale având în vedere că o treime din producţia agricolă la nivel mondial depinde de polenizare, realizată cu precădere de albine, potrivit www.publika.md. Omul de ştiinţă Albert Einstein obişnuia să spună că „atunci când albinele vor dispărea de pe suprafaţa Pământului, omul va mai avea doar patru ani de trăit”, notează http://madr.ro.

Albinele sunt cele mai importante vieţuitoare de pe pământ. Ele dau hrană sănătoasă, întreţin 78% din flora autohtonă şi aduc venituri la nivelul Uniunii Europene de peste 14 miliarde de euro, pe an, din vânzarea produselor apicole, potrivit https://agrointel.ro. Pentru a face o jumătate de kilogram de miere, o albină trebuie să zboare aproximativ 144.840 km – de circa trei ori distanţa parcursă în jurul globului.

Studiile efectuate de ONU şi de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii arată că populaţiile de albine şi de polenizatori sălbatici s-au restrâns drastic, în ultimii ani, ca o consecinţă a activităţii umane iraţionale – agricultura intensivă, utilizarea pe scară largă a pesticidelor, poluarea, schimbările climatice, etc. Decimarea populaţiilor de albine a determinat ţări ca Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie sau China să emită norme de reglementare pentru restrângerea folosirii pesticidelor, una dintre principalele cauze ale dispariţiei albinelor.

Publicitate

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele estimate sunt de aproximativ 1,47 de milioane de familii de albine.

În 2022, cu prilejul zilei mondiale a albinelor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a transmis că apicultorii români pot beneficia de fondurile disponibile prin Programul Naţional Apicol (PNA) pentru perioada 2020-2022. Bugetul total al PNA este de 169,621 milioane lei, din care contribuţia Uniunii Europene este de 50%, respectiv 84,811 milioane lei, iar valoarea pentru anul 2022 este de 60,196 milioane lei. La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de circa 1 milion de familii de albine.

În acest an, de Ziua mondială a albinelor, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizeză în perioada 20-21 mai 2023 Târgul de miere, eveniment ce va cuprinde o serie de întâlniri cu apicultori veniţi din toată ţara pentru a vorbi despre beneficiile mierii şi importanţa albinei pentru întreaga omenire. Sâmbătă, 20 mai, de la ora 13.00, la Casa Apicultorului (Casa Cut) din interiorul spaţiului muzeal, actorul Nae Alexandru împreună cu interpreta de muzică populară Narcisa Băleanu vor pune în scenă Povestea Casei Cut şi vor familiariza publicul cu tradiţiile apicultorilor. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Anomalii climatice în 2024-2025: A doua cea mai caldă iarnă din istoria României. Temperaturi record

Publicat

Publicitate

Anomalii climatice în iarna 2024-2025: A doua cea mai caldă din istorie, cu temperaturi record de peste 20 de grade în România.

Iarna 2024-2025 a fost a doua cea mai caldă din istoria măsurătorilor meteorologice și a înregistrat o anomalie termică de +0,72°C la nivel global și +1,46°C în Europa, comparativ cu media perioadei 1991-2020, scrie alba24.ro.

Această creștere a temperaturilor confirmă tendința accelerată de încălzire a climei și evidențiază necesitatea unor măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice, avertizează Bogdan Antonescu, cercetător român specializat în climatologie și meteorologie.

În analiza sa, „Iarna 2024-2025 – Anomalii, recorduri și semnale de alarmă”, publicată de Infoclima, el subliniază și deficitul major de precipitații înregistrat în Europa și România, alături de multiple recorduri de temperatură, factori care accentuează impactul schimbărilor climatice asupra regiunii, potrivit g4media.ro.

Iarna 2024-2025: temperaturi extreme în Europa și România

Iarna 2024-2025 a fost una dintre cele mai calde din istorie, cu o temperatură medie în Europa mai mare cu 1,46°C față de perioada de referință și s-a situat la egalitate cu sezonul 2015-2016 în topul celor mai călduroase ierni.

Publicitate

De altfel, anul 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu o temperatură medie globală de 15,1°C, depășind pragul de +1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris.

În România, decembrie 2024 și ianuarie 2025 au fost mult mai calde decât de obicei. În ianuarie s-a înregistrat un record de 20,7°C la Pătârlagele, iar zilele cu îngheț au fost mult mai puține.

Temperaturile au variat semnificativ în funcție de regiune: în Dobrogea au fost între 4 și 6°C, în timp ce pe crestele munților au coborât sub -4°C.

Schimbarea a venit brusc în februarie, când temperaturile au scăzut sub media obișnuită.

De exemplu, la Moldova Veche s-au înregistrat +2,2°C, iar la Vf. Omu -11,7°C. În zonele extracarpatice centrale și estice, temperaturile au fost între -4°C și 0°C. Această tranziție bruscă a creat un contrast puternic cu începutul iernii, subliniind extremele climatice tot mai frecvente.

 
Schimbări climatice la nivel global

Încălzirea globală a fost resimțită puternic în iarna 2024-2025, cu cele mai mari creșteri de temperatură în regiunile arctice și subarctice, precum Alaska, Quebec și Siberia centrală, dar și în estul Himalayei și pe Platoul Tibetan.

În contrast, unele zone, cum ar fi centrul și estul Statelor Unite sau nordul Chinei, au înregistrat temperaturi sub media climatologică.

Europa a fost, în mare parte, mai caldă decât de obicei, cu excepția Islandei și a nordului Franței, unde valorile termice s-au menținut în limite normale.

Cele mai semnificative abateri s-au înregistrat în nord-estul continentului, în regiunea Alpilor și de-a lungul Mării Adriatice, unde temperaturile au fost considerabil mai ridicate față de valorile obișnuite pentru această perioadă.

Deficit de precipitații în Europa: impact asupra solului și agriculturii

Iarna 2024-2025 a fost marcată de un deficit considerabil de precipitații în mare parte din Europa, cu excepția unor regiuni din nordul continentului, Italiei și Franței.

Cele mai severe lipsuri de apă s-au înregistrat în Peninsula Iberică, sud-estul Europei, inclusiv România, dar și în nordul Africii, unde umiditatea solului a scăzut cu până la 28% sub media normală.

În schimb, Scandinavia și anumite zone din Europa Centrală au avut precipitații ușor peste medie.

Această distribuție inegală a precipitațiilor afectează direct ecosistemele și agricultura, avertizează cercetătorul Bogdan Antonescu. Potrivit analizei sale, aceste fluctuații climatice extreme subliniază impredictibilitatea vremii și impactul încălzirii globale.

Iarna 2024-2025 reprezintă un nou semnal de alarmă privind necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și adoptării unor măsuri climatice eficiente la nivel global.

Citeste mai mult

Eveniment

CFR: 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora de vară

Publicat

Publicitate

Un număr de 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora oficială de vară, în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ora 03:00 va deveni ora 04:00, informează CFR SA.

‘În noaptea de sâmbătă spre duminică, 29/30 martie 2025, România va trece la ora oficială de vară. Astfel, ora 03:00 va deveni ora 04:00. Această modificare nu determină schimbări majore în circulația trenurilor, însă anumite trenuri de călători aflate în parcurs la ora schimbării vor înregistra ajustări sau întârzieri’, se arată într-un comunicat al companiei.

Impactul asupra circulației trenurilor va fi următorul: trenurile aflate în circulație la ora 03:00 vor avea întârzieri, întrucât ora 03:00 devine ora 04:00; trenurile care urmează să plece după ora 04:00 vor circula conform orarului stabilit; trenurile internaționale care tranzitează granițele cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina și Bulgaria vor circula conform mersului de tren valabil pentru ora de vară.

La nivel național, 80 de trenuri de călători sunt afectate de această modificare, dintre care: 35 de trenuri vor staționa pentru adaptarea la noua oră; 40 de trenuri vor fi afectate în parcurs; cinci trenuri vor fi anulate, iar un tren suplimentar va fi introdus pentru a asigura continuitatea serviciilor.

AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Campanie de cercetare arheologică prin scanarea așezărilor cucuteniene din zona comunei Vaculești, Botoşani

Publicat

Publicitate

În cadrul parteneriatului internațional dintre Muzeul Județean Botoșani și universitatea Friedrich Alexander din Erlangen-Nürnberg, Germania, se desfășoară o campanie de cercetare arheologică prin scanarea așezărilor cucuteniene din zona comunei Vaculești, jud. Botoşani.

Rezultatele interesante nu au întârziat să apară. Concomitent cu scanarea geofizică, studenții colectează materialele de la suprafața terenului, cu scopul de a realiza harta cu zonele cele mai afectate de agricultură.

sursa: facebook Muzeul Județean Botoșani

Citeste mai mult

Eveniment

O tânără de 20 de ani, din municipiul Botoșani, este de negăsit! Dacă ați văzut-o, sunați la 112

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei tinere de 20 de ani, din municipiul Botoșani.

Aceasta a părăsit domiciliul în data de 28 martie a.c., în jurul orei 14:00, iar până în prezent nu a revenit și nici nu și-a contactat familia.

Bodoi Roberta Andreea are următoarele semnalmente: 1,73 m înălțime, 79 de kg, ochi căprui,. Păr șaten, poartă ochelari de vedere cu rama roșie.

Vestimentație: geaca din fâș de culoare neagră, pantaloni de trening de culoare bleumarin, adidași negri.

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending