Connect with us
Publicitate

Eveniment

20 decembrie, ziua de Ignat: tradiții, obiceiuri și superstiții. Cum se fac pregătirile pentru masa de Crăciun

Publicat

Publicitate

În 20 decembrie este Ignatul, o zi încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Mai ales la sate, este ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

Tot în 20 decembrie este pomenit, de ordotocși, Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul. Face parte dintre părinţii apostolici care au urmat în succesiune directă Sfinţilor Apostoli.

Ignatul – originea obiceiului

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie). Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii şi a vieţii).

Publicitate

În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificarea nu putea fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu putea depăşi apusul soarelui. Trebuia să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina putea ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice care ar putea anula virtuţile sacrificiului. Pe de altă parte, locul ales pentru sacrificarea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate.

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este pragul dintre anul vechi şi anul nou, prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se stinge, o nouă viaţă se naşte, aceea a noului an.

Influențe din tradițiile antichității romane

Folcloristul Petru Caraman considera că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor. Porcul era considerat drept o întruchipare a acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consumă la cumpăna dintre anul vechi şi anul nou. Însă este vorba despre un „transfer” al obiceiului/tradiţiei – de la data la care se celebra iniţial anul nou în lumea romană (începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii).

Publicitate

Prilej de reunire a familiei

În prezent, momentul sacrificării porcului a devenit un prilej de reunire a familiei. De obicei, mai ales la sat, la acest eveniment participă toţi membrii familiei şi el este pregătit în cele mai mici amănunte. Cu o seară înainte, oamenii de la sat pregătesc mai multe cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie – pentru pârlit, dar şi vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric. Cei care se ocupă de sacrificarea animalului sunt bărbaţii

După sacrificare, porcul este spălat, apoi este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc şi de iasomie, ca să iasă şoricul aromat, mai scrie volumul ”Cartea de Crăciun”.

Ion Creangă povesteşte în ”Amintiri din copilărie” despre acest moment: „La Crăciun, când tăia tata porcul şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învelea iute cu paie, de-l înnăduşa, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după ce s-a usca…”.

Publicitate

Rolul gospodinelor

Rolul femeilor din gospodărie începe după tăierea porcului, pârlirea acestuia şi când bărbatul care a sacrificat porcul termină tranşarea lui. Femeile împart carnea pe categorii – pentru cârnaţi, caltaboşi, tobă, pentru friptura de la pomana porcului, iar picioarele se opresc pentru piftie. Fiecare bucată din porc este folosită – începând de la urechi şi coadă (folosite la piftie), de la carnea macră şi slănina pusă la afumat, până la intestinele bine curăţate, spălate şi opărite, folosite pentru a fi umplute cu carne tocată, usturoi şi condimente – care se transformă în cârnaţi – ori cu organe (ficat, splină, rinichi) – care se transformă în tobă, lebăr sau caltaboşi. Toate aceste preparate urmează să fie puse pe masă în ziua Naşterii Domnului.

După tranşarea şi sortarea cărnii, gospodina casei pregăteşte o masă – numită tradiţional „pomana porcului” – pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea animalului. Ea prăjeşte, într-un ceaun ori o cratiţă mare, carne tăiată din toate părţile porcului şi face o mămăligă mare, să ajungă pentru toţi mesenii. De obicei, masa cu „pomana porcului” se aşează în curte, unde oamenii mănâncă în picioare şi beau ţuică fiartă.

Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.

Publicitate

Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.

Obiceiuri, tradiții, superstiții de Ignat

Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.

Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.

O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul

Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul, pomenit în calendarul creştin ortodox la 20 decembrie, face parte dintre părinţii apostolici care au urmat în succesiune directă Sfinţilor Apostoli.

A fost numit de creştini „Teoforul” (purtătorul de Dumnezeu) pentru marea sa dragoste de Dumnezeu, pe care îl purta în inima sa.

Tradiţie spune că Sfântul Ignatie a fost în pruncie copilul chemat de Iisus Hristos şi pus în faţa ucenicilor, arătându-le în ce mod poate omul să intre în împărăţia lui Dumnezeu: dacă se vor face nevinovaţi şi smeriţi ca pruncii.

A trăit în vremea împăratului roman Traian (98-117) şi a fost hirotonit episcop al cetăţii Antiohia din Siria. A fost închis pentru faptul că a refuzat să jertfească zeilor şi condamnat să fie dus la Roma şi aruncat la fiare, în circ, în faţa poporului. A primit cu bucurie această sentinţă, socotind că se jertfeşte pentru Hristos.

În drum spre Roma, Sfântul Ignatie a trimis scrisori către bisericile din cetăţile pe lângă care a trecut. Una dintre epistole a fost trimisă către prietenii din Roma pe care îi ruga să nu intervină la autorităţi ca să îi fie schimbată sentinţa. A primit moarte martirică, sfâşiat de fiare în circul de la Roma. Se spune că numai inima sa a rămas întreagă. Fiind găsită de necredincioşi, şi-au adus ei aminte de numele său şi au despicat-o în două, voind să vadă dacă este adevărat ceea ce se spunea despre Sfântul Ignatie „Teoforul”. Şi au aflat înăuntru pe amândouă părţile scris cu litere de aur: Iisus Hristos. (sursa: vol. „Vieţile Sfinţilor”).

sursă: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Deputat Alexandra Huțu: „Vești bune de Ziua Familiei pentru cuplurile care vor să  devine părinți: Programul Național pentru creşterea natalităţii continuă și în acest an.”

Publicat

Publicitate

De Ziua Internațională a Familiei, deputatul social-democrat Alexandra Huțu, a anunțat că Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse desfășoară și în acest an „Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității”. Prin intermediul Programului sunt sprijinite 10.000 de cupluri și femei singure care nu pot avea copii din cauza unor probleme medicale, care vor primi vouchere în valoare de 15.000 de lei pentru decontarea procedurilor necesare obținerii unei sarcini.

„În urma Programului din 2023, 56 de solicitanți din Botoșani beneficiază de acest sprijin sub formă de vouchere în demersurile lor de a deveni părinți. Încurajez și anul acesta cuplurile botoșănene să se înscrie în acest Program, pentru că nimic nu este mai important pentru o persoană decât să se bucure de copiii săi și de familia sa. Vom continua să stimulăm natalitatea în România prin orice mijloace, având în vedere declinul demografic accentuat, precum și sporul natural negativ din ultimii ani. Continuarea Programului guvernamental prin care se decontează sumele cheltuite pentru fertilizarea in vitro, reprezintă garanția importanței pe care ministrul Familiei, doamna Natalia Intotero, o acordă măsurilor de creștere a natalității”, este de părere deputatul botoșănean Alexandra Huțu

Sprijinul financiar se acordă pe baza cererii și a declarației pe propria răspundere a beneficiarului Programului, însoțite de documente doveditoare, sub forma a două vouchere, un voucher medicamente în valoare de 5.000 lei și un voucher proceduri medicale în valoare de 10.000 lei. Beneficiile acestui sprijin au impact nu doar pe termen scurt, prin acordarea voucherelor, ci și pe termen lung, acesta contribuind la creșterea conștientizării cu privire la importanța natalității și la provocările cu care se confruntă familiile și persoanele care doresc să devină părinți.

Publicitate

„Apreciez implicarea directă și continuă a doamnei ministru Natalia Intotero în ceea ce privește implementarea politicilor concrete pentru familie. Succesul imens de care s-a bucurat Programul și numeroasele solicitări din partea cuplurilor, demonstrează încă odată că decizia înființării și continuării Programului FIV de către miniștrii social-democrați are impactul dorit de români”, a completat Alexandra Huțu

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (247)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Revista “Dilema” nr. 10 din 9-15 mai 2024 are un  “Dosar” cu o temă incitantă: “Muzica şi versurile”. Această temă a constituit arhitectura dezbaterilor  “Conferinţelor Dilema” de la Arad. Au conferenţiat: Marius Chivu,  Radu Vancu, Mircea Cărtărescu, Mircea Mihăieş şi Nicu Alifantis.  Reţin din intervenţiile lui Marius Chivu şi Radu Vancu:

Publicitate

Marius Chivu: 1. “muzica a precedat cu atât de mult timp poezia şi că poeziei i-a luat multă vreme până să treacă prin toate aceste forme incipiente şi să-şi găsească un statut foarte clar de artă în sine”; 2. “încă de la începuturi a existat o suită amplă de procedee fonetice care au făcut din versuri veritabile construcţii muzicale incantatorii”; 3.”am fost curios să verific cam câte ritmuri mai ştiu din şcoală şi mi-am dat seama că ştiam mai puţin de un sfert din câte sunt în total. Iambul, troheul şi coriambul sunt cunoscute dar pe lângă ele mai sunt şi altele, precum dactilul, anapestul, amfibrahul, ereticul, spondeul, tribrahul, peonul (sunt patru feluri de peon!), mesomacrul, hipermesomacrul etc.  Aceste ritmuri definesc felul în care cad accentele pe versuri de o anumită lungime şi creează, astfel, calitatea muzicală a unei bune părţi din poezia lumii. Până în modernitate, când poeţii caută un alt tip de muzică în versurile lor, renunţând la aceste constrângeri formale”; 

Radu Vancu: 1. “faptul că avem mai puţine urme ale poeziei decât ale muzicii se explică prin aceea că scrisul a început foarte târziu. Însă istoria poeziei începe strălucitor! Primele poeme consemnate sunt deja fabuloase, extraordinare. “Epopeea lui Ghilgameş” este cel mai cunoscut dintre ele, iar bocetul lui Ghilgameş lângă cadavrul lui Enkidu e primul mare poem pe care îl avem”;  2. “neîncrederea pe care Platon o are faţă de poet o are şi faţă de muzicanţi. Aşa cum spunea că poeţii inspiraţi de zei spun lucruri nebuneşti şi strică ordinea, la fel şi despre muzică spune că “e periculoasă”; 3. “în Platon e un pasaj care-i place mult lui Mircea Cărtărescu, în care se spune că o singură notă pusă greşit în gamă poate dărâma guvernul”; 4. “Platon se referă şi la ceva mai puţin metafizic: muzica şi poezia erau folosite împreună pentru imnuri, pentru poezia care face propaganda, adică pentru poezia care construieşte comunitatea. Muzica şi poezie au construit împreună comunităţi”; 5. “pe măsură ce ne apropiem de modernitate, sufletul se tot sparge, se tot fărâmiţează, se tot divide, până când poezia şi muzica ajung, odată cu inventarea individului, în modernitate, se fac mai degrabă arte ale individuaţiei solitare. Citeşti poezie şi asculţi muzică nu pentru a fi parte dintr-un corp social, ci pentru a te creşte pe tine”; 6. “muzica e o o artă a simetriilor, a revenirilor”; 7. “în modernitate, o direcţie a poeziei a ajuns să fie mai îndrăgostită de sunetul poeziei decât de poezie ca poveste, decât ceea ce comunica poezia. Simboliştii aşa erau. “De la musique avant toute chose” a lui Verlain însemna că poezia trebuie să devină muzică, nu doar să se asemene cu muzica, şi să se comunice aşa cum poţi simţi starea unei melodii fără să-i ştii limba”; 8. “simboliştii socoteau muzica cea mai spirituală dintre arte pentru că e cea mai puţin dependentă de materie”; 9. “perfecţiunea artei uneori poate să camufleze imperfecţiunea lumii într-un fel care să aducă dezavantaje şi lumii, şi cititorului”;

Discursurile  lui  Radu Vancu  şi Marius Chivu continuă cu; enumerarea pierderilor şi câştigurilor regăsirii dimensiunilor comunitare, politice, militante ale poeziei; despre poezia folosită ca propagandă în regimurile totalitare; o secvenţă din viaţa poetului Osip Mandelştam şi a soţiei sale, Nadejda, fugăriţi de NKVD; despre interdicţia folosirii cuvântului „întuneric” în anii 1980;  despre beatnici şi trubaduri; despre Cenaclul „Flacăra”; cum a scris Ana Ahmatova „Recviemul”; despre Alma Rose şi închiderea sa la Auschwitz; despre Alexandru Andrieş şi legătura sa cu poezia şi muzica; despre Nicu Alifantis şi  Tudor Gheorghe;  despre poeţii români care pot fi cântaţi la nesfârşit; despre muzicalitatea limbii române; nominalizarea lui Eminescu în acest context  etc. (VA URMA)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cătălin Mugurel Flutur, candidatul PNL la funcția de primar al municipiului Botoșani

Publicat

Publicitate
„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Cătălin Mugurel Flutur, candidatul PNL la funcția de primar al municipiului Botoșani.
Cătălin Mugurel Flutur a intrat din nou în lupta pentru câștigarea celei mai importante funcții din administrația publică local de la Botoșani și a vorbit despre competențele contracandidaților săi, cea mai mare parte a criticilor fiind îndreptate spre actualul primar al municipiului Botosani, Cosmin Andrei.
Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botoșani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Citeste mai mult

Eveniment

APIA Botoșani reamintește fermierilor termenul limită până la care pot depune cererea de plată

Publicat

Publicitate

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Centrul Judetean Botosani reamintește fermierilor că termenul limită până la care pot depune Cererea de Plată pentru intervenţiile aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic în anul 2024 este data de 07 iunie 2024.

Și în acest an, fermierii vor putea depune Cererea de Plată prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform Instrucţiunilor de utilizare IPA-Online (accesibile în aplicaţie).

Dacă cererea de plată cuprinde şi intervenții din sectorul zootehnic, solicitantul se va adresa întâi responsabilului APIA în vederea completării declaraţiei privind sectorul zootehnic și ulterior va completa cererea pentru suprafaţă prin intermediul aplicației IPA- Online.

Publicitate

Se va completa o singură Cerere de Plată chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe. Persoana fizică, pe de-o parte, şi persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având acelaşi titular, depun o singură cerere de plată.

După data limită de depunere a cererii de plată, fermierii trebuie să notifice în scris APIA cu privire la orice modificare a datelor declarate în cererea de plată şi în documentele doveditoare, în termen de 15 zile de la data modificării.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie valabile la data depunerii Cererii.

Publicitate

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Foarte important este ca, înainte de semnarea Cererii de plată 2024, solicitanții să verifice încă o dată infomațiile înscrise și documentația depusă!

Informațiile detaliate pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-ul: www.apia.org.ro .

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending