Connect with us

Actualitate

20 decembrie, ziua de Ignat: tradiții, obiceiuri și superstiții. Cum se fac pregătirile pentru masa de Crăciun

Publicat

Publicitate

În 20 decembrie este Ignatul, o zi încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Mai ales la sate, este ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

Tot în 20 decembrie este pomenit, de ordotocși, Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul. Face parte dintre părinţii apostolici care au urmat în succesiune directă Sfinţilor Apostoli.

Ignatul – originea obiceiului

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie). Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii şi a vieţii).

În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificarea nu putea fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu putea depăşi apusul soarelui. Trebuia să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina putea ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice care ar putea anula virtuţile sacrificiului. Pe de altă parte, locul ales pentru sacrificarea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate.

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este pragul dintre anul vechi şi anul nou, prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se stinge, o nouă viaţă se naşte, aceea a noului an.

Influențe din tradițiile antichității romane

Folcloristul Petru Caraman considera că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor. Porcul era considerat drept o întruchipare a acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consumă la cumpăna dintre anul vechi şi anul nou. Însă este vorba despre un „transfer” al obiceiului/tradiţiei – de la data la care se celebra iniţial anul nou în lumea romană (începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii).

Publicitate

Prilej de reunire a familiei

În prezent, momentul sacrificării porcului a devenit un prilej de reunire a familiei. De obicei, mai ales la sat, la acest eveniment participă toţi membrii familiei şi el este pregătit în cele mai mici amănunte. Cu o seară înainte, oamenii de la sat pregătesc mai multe cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie – pentru pârlit, dar şi vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric. Cei care se ocupă de sacrificarea animalului sunt bărbaţii

După sacrificare, porcul este spălat, apoi este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc şi de iasomie, ca să iasă şoricul aromat, mai scrie volumul ”Cartea de Crăciun”.

Ion Creangă povesteşte în ”Amintiri din copilărie” despre acest moment: „La Crăciun, când tăia tata porcul şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învelea iute cu paie, de-l înnăduşa, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după ce s-a usca…”.

Rolul gospodinelor

Rolul femeilor din gospodărie începe după tăierea porcului, pârlirea acestuia şi când bărbatul care a sacrificat porcul termină tranşarea lui. Femeile împart carnea pe categorii – pentru cârnaţi, caltaboşi, tobă, pentru friptura de la pomana porcului, iar picioarele se opresc pentru piftie. Fiecare bucată din porc este folosită – începând de la urechi şi coadă (folosite la piftie), de la carnea macră şi slănina pusă la afumat, până la intestinele bine curăţate, spălate şi opărite, folosite pentru a fi umplute cu carne tocată, usturoi şi condimente – care se transformă în cârnaţi – ori cu organe (ficat, splină, rinichi) – care se transformă în tobă, lebăr sau caltaboşi. Toate aceste preparate urmează să fie puse pe masă în ziua Naşterii Domnului.

După tranşarea şi sortarea cărnii, gospodina casei pregăteşte o masă – numită tradiţional „pomana porcului” – pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea animalului. Ea prăjeşte, într-un ceaun ori o cratiţă mare, carne tăiată din toate părţile porcului şi face o mămăligă mare, să ajungă pentru toţi mesenii. De obicei, masa cu „pomana porcului” se aşează în curte, unde oamenii mănâncă în picioare şi beau ţuică fiartă.

Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.

Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.

Obiceiuri, tradiții, superstiții de Ignat

Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.

Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.

O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul

Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul, pomenit în calendarul creştin ortodox la 20 decembrie, face parte dintre părinţii apostolici care au urmat în succesiune directă Sfinţilor Apostoli.

A fost numit de creştini „Teoforul” (purtătorul de Dumnezeu) pentru marea sa dragoste de Dumnezeu, pe care îl purta în inima sa.

Tradiţie spune că Sfântul Ignatie a fost în pruncie copilul chemat de Iisus Hristos şi pus în faţa ucenicilor, arătându-le în ce mod poate omul să intre în împărăţia lui Dumnezeu: dacă se vor face nevinovaţi şi smeriţi ca pruncii.

A trăit în vremea împăratului roman Traian (98-117) şi a fost hirotonit episcop al cetăţii Antiohia din Siria. A fost închis pentru faptul că a refuzat să jertfească zeilor şi condamnat să fie dus la Roma şi aruncat la fiare, în circ, în faţa poporului. A primit cu bucurie această sentinţă, socotind că se jertfeşte pentru Hristos.

În drum spre Roma, Sfântul Ignatie a trimis scrisori către bisericile din cetăţile pe lângă care a trecut. Una dintre epistole a fost trimisă către prietenii din Roma pe care îi ruga să nu intervină la autorităţi ca să îi fie schimbată sentinţa. A primit moarte martirică, sfâşiat de fiare în circul de la Roma. Se spune că numai inima sa a rămas întreagă. Fiind găsită de necredincioşi, şi-au adus ei aminte de numele său şi au despicat-o în două, voind să vadă dacă este adevărat ceea ce se spunea despre Sfântul Ignatie „Teoforul”. Şi au aflat înăuntru pe amândouă părţile scris cu litere de aur: Iisus Hristos. (sursa: vol. „Vieţile Sfinţilor”).

sursă: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ninsorile opresc lucrările pe Transalpina: Redeschiderea drumului, amânată din cauza vremii

Publicat

Publicitate

Transalpina rămâne temporar închisă, după ce ninsorile recente au determinat autoritățile să suspende lucrările de redeschidere a unuia dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din România – DN 67C.

Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova a anunțat luni că operațiunile de curățare și reabilitare au fost întrerupte din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile din zonă.

Lucrările pentru redeschiderea circulației între Rânca și Obârșia Lotrului, suspendate din cauza condițiilor meteo

Stratul de zăpadă proaspăt depus între Rânca și Obârșia Lotrului face imposibilă continuarea în condiții de siguranță a lucrărilor pentru redeschiderea circulației rutiere pe DN 67C – Transalpina, între Rânca și Obârșia Lotrului.

„Lucrările de punere în siguranță în vederea redeschiderii circulației rutiere se suspendă până când condițiile meteo permit efectuarea lucrărilor în siguranță”, a transmis DRDP Craiova luni, într-o postare pe Facebook.

 

Transalpina, cunoscută și sub denumirea de Drumul Național 67C sau „Drumul Regelui”, este cel mai înalt drum rutier din România, atingând altitudinea maximă de 2.145 metri în Pasul Urdele.

Publicitate

În fiecare an, redeschiderea acestui drum montan reprezintă o provocare pentru drumari, fiind direct dependentă de condițiile meteorologice din zonă.

Citeste mai mult

Educație

„Nu e corect să evaluăm doar la două materii!”. Ce planuri are ministrul Educației pentru admiterea în liceu

Publicat

Publicitate

Ministrul Educației, Daniel David, susține că nu este corect ca la Evaluarea națională de la clasa a VIII-a să fie doar două materii, atât timp cât elevilor li se cer mai multe competențe.

Fiindcă întrebarea e: și cu celelalte competențe cheie ce facem?! Ele nu au nevoie de niște valori standardizate, ca să știm – le-au asimilat copiii, nu le-au asimilat, să știm cum se compară o școală cu o altă școală, să știm cum se comportă profesorii?! (…). Și atunci corect este să evaluăm toate competențele cheie.

Acum este o discuție, că am fost surprinși de mișcarea pe care a făcut-o Comisia Europeană la început de an, că ați văzut că au discutat despre faptul că cele opt competențe-cheie ar trebui cumva minimal să fie reduse la cinci ‘basic skills’, adică cinci competențele focalizate pe abilități’, a declarat Daniel David, potrivit Agerpres.

Admiterea la liceu: metodologie de ocupare a locurilor

El a spus că ia în calcul și o metodologie pentru ocuparea locurilor în licee.

„Sunt de acord și vreau să păstrez ideea bună din lege (…) ca măcar până la 50% din locurile pe care le avem la licee să poată să fie ocupate printr-un examen organizat de licee. Sigur, aici va trebui să fim atenți la ce metodologie facem, ca să avem niște standarde prin care să nu devină un business foarte personal al unor unități școlare. Cred că este un lucru important. În același timp, cred că trebuie să vină după examenul național. (…)

Poate cineva în ziua respectivă chiar a avut o zi proastă când dă examenul național. Poate e foarte bun la Biologie și Chimie și pur și simplu la Matematică și Limba și literatura română, ca urmare a unei zile proaste, ne-am trezit că are o notă foarte mică. I-ai omorât orice șansă de a merge la un liceu bun, într-o zonă de Științe.

El poate fi foarte, foarte bine pregătit pe acele componente. Deci, aș lăsa-o, dar după o metodologie în care să controlăm, ca să spun așa, arbitrariul și lucrurile incorecte care pot să apară”, a explicat ministrul Educației.

Publicitate

Tot ca ”principiu”, a arătat el, ar descentraliza și mai mult spre licee și spre specializări chiar, ca să acorde ponderi diferite pentru disciplinele care vor intra în Evaluarea națională.

”Din nou mi se pare că personalizăm bine educația dacă facem acest lucru. Eu am avut o problemă de la început cu acest examen de clasa VIII-a, pentru că este nenatural într-un sistem obligatoriu. Adică, când noi știm că învățământul obligatoriu va merge până la nivel de liceu, tu să faci un examen atât de greu, complicat, pe două materii, care după aceea să marcheze traiectoria de viață a copilului, cred că este incorect”, a transmis ministrul Educației.

Citeste mai mult

Eveniment

Prezidențiale2025: Nicușor Dan spune că ar putea depune jurământul în fața Parlamentului lunea viitoare

Publicat

Publicitate

Președintele ales, Nicușor Dan, a afirmat că ar putea depune jurământul în fața Parlamentului lunea viitoare, în condițiile în care Curtea Constituțională urmează să valideze joi rezultatul alegerilor prezidențiale.

‘Dacă nu se întâmplă nimic extraordinar, o să fie o ședință a Curții Constituționale joi, la amiază, în care se validează alegerile și jurământul se depune în fața Parlamentului, foarte probabil, luni, la amiază’, a declarat Nicușor Dan, luni, pentru B1 Tv.

El a spus că ar putea efectua prima vizită externă la Bruxelles. ‘Chișinău, Bruxelles sau Washington. Probabil că Bruxelles’, a menționat Nicușor Dan.

Președintele ales i-a indicat pe Valentin Naumescu, Corneliu Bjola, Iulian Fota drept posibili consilieri în domeniul politicii externe.

‘Am lucrat cu niște oameni care m-au ajutat pe viziunea pe politică externă. În măsura în care dumnealor vor dori să se implice, cu mare plăcere. (…) Domnul Naumescu, domnul Bjola, domnul Fota’, a explicat el.

Nicușor Dan a reiterat că unul dintre obiectivele sale va fi clarificarea responsabilităților pentru modul în care s-au desfășurat alegerile prezidențiale din noiembrie 2024.

Publicitate

‘Ce s-a întâmplat la alegerile din noiembrie a fost un eșec și, ca președinte, vreau să lămurim cât de repede și cât mai temeinic chestiunea asta, pentru că nu e normal ca după șase luni, din noiembrie, să știm doar că avem un om de afaceri care a dat un milion de euro către niște influenceri. Cam acesta este rezultatul. Ca președinte voi încerca să clarific responsabilitățile pe ce s-a întâmplat în alegerile din noiembrie’, a transmis Nicușor Dan. AGERPRES

Citeste mai mult

Educație

FOTO: „Diferiți, dar egali”: Mobilitate de învățare pentru profesori la Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu – Albești

Publicat

Publicitate

În perioada 12 -16 mai 2025, la Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu-Albești a avut loc cea de-a treia mobilitate din cadrul proiectului Erasmus + „Diferiți, dar egali”, o mobilitate de învățare pentru profesorii din cele patru școli partenere: Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu-Albești – ROMÂNIA; OU „Sv. sv. Kiril i Metodiy“ – BULGARIA; OOU Petar Pop Arsov – MACEDONIA DE NORD și Canakkale Provincial National Education Directorate – TURCIA.

În cele cinci zile petrecute în România, școlile partenere din cadrul proiectului Erasmus + „Diferiți, dar egali” au participat la numeroase activități și workshop-uri în vederea dezvoltării unor competențe civice, sociale, a unor abilități de cooperare, de integrare, de învățare a obiceiurilor și tradițiilor celorlalți. Astfel, cei zece profesori prezenți la unitatea de învățământ din România au descoperit tradițiile populare românești, au participat la activități ce au presupus incluziunea, diversitatea culturală și multiculturalism, toate fiind realizate cu scopul de a fi aplicate în școlile partenere pentru a atinge obiectivul combaterii abandonului școlar, a prevenirii eșecului școlar și pentru a elimina barierele sociale, etnice și de orice altă formă de discriminare.

Programul mobilității a cuprins următoarele activități:

  1. Ziua 1: deschiderea mobilității (la care au participat inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, prof. Bogdan Suruciuc, inspector – prof. Sandu Liliana Cristina și primarul comunei Albești – Cristian Câmpanu); vizitarea Școlii Gimnaziale Nr. 2 Tudor Vladimirescu-Albești; participarea la workshop-ul pe tema incluziunii „Include-mă în viața ta!”; vizitarea Primăriei Albești și participarea la o masă rotundă pe tema educației și a sistemului de învățământ din școlile partenere în proiect.
  2. Ziua 2: Plantarea copacului prieteniei – simbolul proiectului Erasmus + „Diferiți, dar egali”; participarea la workshop-ul realizat în parteneriat cu părinții (vizitarea afacerilor locale ale părinților); participarea la workshop-ul pe tema diversității culturale „Încondeierea ouălor. Tradiție de zeci de ani” la Muzeul de Etnografie din Trușești.
  3. Ziua 3: Vizitarea orașului Iași. Descoperirea unor obiective turistice și culturale reprezentative pentru zona Moldovei: Palatul Culturii; Biserica Sfinții Trei Ierarhi; Biserica Sf. Nicolae Domnesc; Teatrul „Vasile Alecsandri”; Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – Sala Pașilor Pierduți.
  4. Ziua 4: Pe urmele lui Mihai Eminescu: activități culturale care au presupus vizitarea Bisericii Uspenia (unde a fost botezat poetul); vizitarea Casei Memoriale „Mihai Eminescu” din Ipotești; vizitarea Muzeului din Ipotești și drumeție spre „lacul cu nuferi”; cina tradițională.
  5. Ziua 5: participarea la workshop-ul „Uniți prin diversitate!” – realizarea unei capsule a timpului în care fiecare țară parteneră a transmis un mesaj care va rămâne pentru eternitate; ceremonia de decernare a certificatelor; încheierea mobilității.
  6. Proiectul Erasmus + „Diferiți, dar egali”, un proiect de Educație școlară, KA2, parteneriate la scară mică, nr. ref. 2023-2-RO01-KA210-SCH-000177472, a fost implementat în școlile partenere încă din mai 2024, având ca obiective: creșterea gradului de participare a elevilor la activitatea școlară din instituțiile partenere; dezvoltarea comportamentului responsabil al comunităților școlare în raport cu egalitatea de șanse; cultivarea unei relații mai bune între părinți și școli prin inițierea unui număr sporit de activități comune școală-familie-comunitate: activități de consiliere parentală, programe educaționale dezvoltate în școlile partenere și scăderea discriminării elevilor vulnerabili din școlile partenere.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending