Connect with us

Actualitate

20 decembrie, ziua de Ignat: tradiții, obiceiuri și superstiții. Cum se fac pregătirile pentru masa de Crăciun

Publicat

Publicitate

În 20 decembrie este Ignatul, o zi încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Mai ales la sate, este ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

Tot în 20 decembrie este pomenit, de ordotocși, Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul. Face parte dintre părinţii apostolici care au urmat în succesiune directă Sfinţilor Apostoli.

Ignatul – originea obiceiului

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie). Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii şi a vieţii).

În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificarea nu putea fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu putea depăşi apusul soarelui. Trebuia să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina putea ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice care ar putea anula virtuţile sacrificiului. Pe de altă parte, locul ales pentru sacrificarea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate.

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este pragul dintre anul vechi şi anul nou, prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se stinge, o nouă viaţă se naşte, aceea a noului an.

Influențe din tradițiile antichității romane

Folcloristul Petru Caraman considera că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor. Porcul era considerat drept o întruchipare a acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consumă la cumpăna dintre anul vechi şi anul nou. Însă este vorba despre un „transfer” al obiceiului/tradiţiei – de la data la care se celebra iniţial anul nou în lumea romană (începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii).

Publicitate

Prilej de reunire a familiei

În prezent, momentul sacrificării porcului a devenit un prilej de reunire a familiei. De obicei, mai ales la sat, la acest eveniment participă toţi membrii familiei şi el este pregătit în cele mai mici amănunte. Cu o seară înainte, oamenii de la sat pregătesc mai multe cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie – pentru pârlit, dar şi vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric. Cei care se ocupă de sacrificarea animalului sunt bărbaţii

După sacrificare, porcul este spălat, apoi este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc şi de iasomie, ca să iasă şoricul aromat, mai scrie volumul ”Cartea de Crăciun”.

Ion Creangă povesteşte în ”Amintiri din copilărie” despre acest moment: „La Crăciun, când tăia tata porcul şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învelea iute cu paie, de-l înnăduşa, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după ce s-a usca…”.

Rolul gospodinelor

Rolul femeilor din gospodărie începe după tăierea porcului, pârlirea acestuia şi când bărbatul care a sacrificat porcul termină tranşarea lui. Femeile împart carnea pe categorii – pentru cârnaţi, caltaboşi, tobă, pentru friptura de la pomana porcului, iar picioarele se opresc pentru piftie. Fiecare bucată din porc este folosită – începând de la urechi şi coadă (folosite la piftie), de la carnea macră şi slănina pusă la afumat, până la intestinele bine curăţate, spălate şi opărite, folosite pentru a fi umplute cu carne tocată, usturoi şi condimente – care se transformă în cârnaţi – ori cu organe (ficat, splină, rinichi) – care se transformă în tobă, lebăr sau caltaboşi. Toate aceste preparate urmează să fie puse pe masă în ziua Naşterii Domnului.

După tranşarea şi sortarea cărnii, gospodina casei pregăteşte o masă – numită tradiţional „pomana porcului” – pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea animalului. Ea prăjeşte, într-un ceaun ori o cratiţă mare, carne tăiată din toate părţile porcului şi face o mămăligă mare, să ajungă pentru toţi mesenii. De obicei, masa cu „pomana porcului” se aşează în curte, unde oamenii mănâncă în picioare şi beau ţuică fiartă.

Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.

Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.

Obiceiuri, tradiții, superstiții de Ignat

Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.

Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.

O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul

Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul, pomenit în calendarul creştin ortodox la 20 decembrie, face parte dintre părinţii apostolici care au urmat în succesiune directă Sfinţilor Apostoli.

A fost numit de creştini „Teoforul” (purtătorul de Dumnezeu) pentru marea sa dragoste de Dumnezeu, pe care îl purta în inima sa.

Tradiţie spune că Sfântul Ignatie a fost în pruncie copilul chemat de Iisus Hristos şi pus în faţa ucenicilor, arătându-le în ce mod poate omul să intre în împărăţia lui Dumnezeu: dacă se vor face nevinovaţi şi smeriţi ca pruncii.

A trăit în vremea împăratului roman Traian (98-117) şi a fost hirotonit episcop al cetăţii Antiohia din Siria. A fost închis pentru faptul că a refuzat să jertfească zeilor şi condamnat să fie dus la Roma şi aruncat la fiare, în circ, în faţa poporului. A primit cu bucurie această sentinţă, socotind că se jertfeşte pentru Hristos.

În drum spre Roma, Sfântul Ignatie a trimis scrisori către bisericile din cetăţile pe lângă care a trecut. Una dintre epistole a fost trimisă către prietenii din Roma pe care îi ruga să nu intervină la autorităţi ca să îi fie schimbată sentinţa. A primit moarte martirică, sfâşiat de fiare în circul de la Roma. Se spune că numai inima sa a rămas întreagă. Fiind găsită de necredincioşi, şi-au adus ei aminte de numele său şi au despicat-o în două, voind să vadă dacă este adevărat ceea ce se spunea despre Sfântul Ignatie „Teoforul”. Şi au aflat înăuntru pe amândouă părţile scris cu litere de aur: Iisus Hristos. (sursa: vol. „Vieţile Sfinţilor”).

sursă: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ordonanța „trenuleț” aduce MĂSURI DRASTICE: Înghețarea pensiilor, salariilor, burselor și interzicerea angajărilor. Proiect

Publicat

Publicitate

Ordonanța „trenuleț” aduce MĂSURI DRASTICE: înghețări de pensii și salarii, blocarea angajărilor, blocarea achizițiilor la stat, tăierea voucherelor de vacanță și austeritate pentru elevi sunt doar câteva dintre măsuri. Este vorba despre un proiect publicat de presa centrală, care ar putea suferi modificări, scrie alba24.ro

Ordonanța „trenuleț” aduce o serie de măsuri nepopulare și prevede că pensiile de stat, pensiile speciale și salariile bugetarilor vor fi înghețate, temporar. Totodată, ordonanța taie voucherele de vacanță și alte premii, suspendă angajările în sectorul public și plafonează anumite indemnizații.

Majorările de pensii și salarii în sectorul bugetar ar fi urmat să genereze cheltuieli suplimentare de 28 de miliarde de lei anul viitor, în contextul în care anul acesta deficitul bugetar al României se va duce către 9% din Produsul Intern Brut (PIB).

Ordonanța „trenuleț” aduce MĂSURI DRASTICE:

  • Îngheață temporar pensiile la valoarea din 2024. Până la intrarea în vigoare a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025, valoarea punctului de referință se menține la nivelul de 81 lei.
  • Îngheață temporar salariile bugetarilor. Cuantumul brut al salariilor de bază/ soldelor de funcție/ salariilor de funcție/ indemnizațiilor de încadrare lunară pentru și cuantumul indemnizațiilor lunare pentru funcțiile demnitate publică și funcțiile asimilate acestora se mențin la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2024.
  • Nu se mai acordă anumite beneficiicum ar fi vouchere de vacanță sau premii.
  • Indemnizații plafonate la nivelul din 2024. Anul viitor, pentru personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare, indemnizațiile, compensațiile, primele, ajutoarele, plățile compensatorii, despăgubirile, compensațiile lunare pentru chirie și alte drepturi care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut se mențin la nivelul lunii decembrie 2024.
  • Pentru concediul de odihnă aferent anului 2025, personalul militar, polițiștii, inclusiv cei din penitenciare nu vor beneficia de decontarea serviciilor turistice.
  • Alocația pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de achipare și valoarea drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul lunii decembrie 2024.
  • Se suspendă angajările la stat. Începând cu 1 ianuarie 2025 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii. Dacă au fost demarate concursurile sau vorbim despre posturi unice vacante, această măsură nu va fi aplicată.
  • Interzicerea achiziției de mașini și mobilier.
  • Se suspendă acordarea de miere pentru preșcolari și elevi din învățământul primar
  • Îngheață fondul pentru burse.
  • Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești definitive care au ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială pentru bugetari va fi eșalonată.
  • Instituțiile și autoritățile publice nu vor mai putea acorda indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/serviciu ori la trecerea în rezervă.
  • Rentele viagere pentru sportivi se mențin la nivelul lunii decembrie 2024.
  • Pensiile speciale pentru primari și șefi de consilii județene se amână pentru 2026.

Citeste mai mult

Eveniment

Sfârșit cumplit pentru un bărbat din Tudora! Pompierii au intrat în flăcări ca să îl salveze din casa care ardea ca o torță

Publicat

Publicitate

Un bărbat, în vârstă de 64 de ani, și-a pierdut viața în urma unui incendiu care a izbucnit în anexa unde locuia, din localitatea Tudora.Tragedia s-a produs noaptea trecută, iar flăcările au fost observate de vecini.

Când au ajuns pompierii, construcția ardea în totalitate. Întrucât existau informații că proprietarul ar putea să fie în interior, echipajele au început imediat căutarea acestuia, concomitent cu actiunea de stingere a incendiului.

Din păcate, bărbatul a fost găsit decedat.

La caz au intervenit pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Tudora.
Incendiul a fost observat și anunțat cu întârziere.

Cel mai probabil, evenimentul a fost provocat de jarul căzut din sobă pe materiale combustibile.

Pentru evitarea unor astfel de tragedii, ISU Botoșani vă recomandă:

Publicitate

▪️nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării.
▪️nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului.
▪️nu lăsați ușa sobei deschisă.
▪️nu supraîncălziți soba.
✔️ Montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri.
▪️nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere.
✔️Stingeți focul pe timpul nopții.
▪️nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfânta muceniță Iuliana din Nicomidia

Publicat

Publicitate

Sfânta Iuliana a trăit în timpul împăratului Dioclețian (284-305) și era din cetatea Nicomidia, (în Bitinia, regiune din nord-vestul Asiei Mici), familia sa fiind de neam ales. Tatăl muceniței, bogatul păgân Africanus, unul dintre demnitarii Nicomidiei care avea legături la curtea împăratului Maximin (285-305), dorea înrudirea cu familia tânărului Elevsie, o altă familie bogată din același oraș.

Pentru că la romani se obișnuia logodna timpurie a doi tineri, Iuliana, care nu avea decât 9 ani, s-a văzut logodită cu Elevsie. Însă nimeni nu știa că tot de la o vârstă așa fragedă Iuliana era creștină în ascuns. Toți cei din jurul ei îi admirau frumusețea, cumințenia și înțelepciunea. Iuliana citea, dar nu legendele zeilor păgâni, ci învățătura Sfintelor Scripturi, lucru pe care nu-l știau nici părinții și nici logodnicul.

Trecând șapte ani de când se logodise și apropiindu-se ziua nunții, Iuliana s-a gândit să pună o condiție soțului ei, spunându-i: „Nu fac nuntă până nu vei fi eparh”.  Deși condiția era destul de grea, căci funcția de eparh (conducător al unei întregi provincii) era una foarte înaltă și greu de obținut, împăratul i-a acordat această funcție lui Elevsie, după multe străduințe.

Tânărul s-a întors acasă pentru a o înștiința pe Iuliana de această mare bucurie, însă de data aceasta Iuliana i-a spus adevărul și i-a mărturisit că este creștină și că nu se poate căsători cu el. Acest fapt a atras mânia tânărului, care odată ajuns în funcția de eparh al provinciei a încercat, cu acordul tatălui muceniței, să o facă să se lepede de Hristos.

Neputând să o înduplece să își lase credința, prigonitorul a supus-o chinurilor, omorând-o în cele din urmă cu sabia. Trupul Sfintei Mucenițe Iuliana a fost luat de o femeie de rang nobiliar din Roma, pe nume Sofia, care l-a dus în casa sa, în Campania. După o vreme, zidindu-se o biserică în cinstea Sfintei Iuliana la Cumae (Como, Italia), au fost așezate aici sfintele sale moaște.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Bursele olimpicilor ar putea fi înghețate din anul 2025. Ce se întâmplă cu celelalte burse pentru elevi și studenți

Publicat

Publicitate

Bursele olimpicilor ar putea fi înghețate din anul 2025. Guvernul nu va majora bursele de excelență odată cu creșterea salariului minim brut, potrivit proiectului de OUG „trenuleț”.

Bursele de excelență tip I și tip II (pentru premii sau medalii la competițiile școlare internaționale, respectiv locul I pe țară la olimpiadele școlare naționale), care sunt stabilite în funcție de salariul minim brut, ar urma să fie înghețate în 2025, notează edupedu.ro.

În prezent, acestea sunt în cuantum de la 100% din salariul minim brut la 25% din acesta, în funcție de premiul obținut la olimpiadă.

Salariul minim ar urma să crească, de la 1 ianuarie 2025, la 4.050 lei, de la 3.700 de lei, cât este în prezent, potrivit Ministerului Muncii.

Însă potrivit proiectului de OUG, bursele nu vor crește odată cu majorarea salariului minim.

”Cuantumul lunar al burselor de excelență olimpică I/ internațională și II/națională este diferențiat în funcție de nivelul distincției obținute, după cum urmează:

Publicitate

pentru locul I, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii decembrie 2024
pentru locul al II-lea, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 75% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii decembrie 2024
pentru locul al III-lea, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii decembrie 2024
pentru mențiune, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii decembrie 2024”, prevede proiectul.
Ce se întâmplă cu celelalte burse pentru elevi
Aceeași măsură ar urma să fie aplicată și pentru celelalte burse: de merit, de reziliență, socială și tehnologică. Acestea vor rămâne la nivelul celor din 2024.

Modificările propuse la Legea învățământului:

”Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru anul școlar 2025 – 2026, cuantumul minim al burselor este stabilit după cum urmează:

bursă de merit – 450 lei/lună
bursă de reziliență – 300 lei/lună
bursă socială – 300 lei/lună
bursă tehnologică – 300 lei/lună.”
Și bursele pentru studenți ar urma să fie înghețate. Fondul de burse și protecție socială se va calcula după un cost standard pe student menținut la nivelul lunii decembrie 2024.

Proiectul de OUG ar putea suferi modificări.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending