Connect with us

Actualitate

20 decembrie, ziua de Ignat: tradiții, obiceiuri și superstiții. Cum se fac pregătirile pentru masa de Crăciun

Publicat

acum 1 an

Publicitate

În 20 decembrie este Ignatul, o zi încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Mai ales la sate, este ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

Tot în 20 decembrie este pomenit, de ordotocși, Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul. Face parte dintre părinţii apostolici care au urmat în succesiune directă Sfinţilor Apostoli.

Ignatul – originea obiceiului

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie). Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii şi a vieţii).

În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificarea nu putea fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu putea depăşi apusul soarelui. Trebuia să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina putea ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice care ar putea anula virtuţile sacrificiului. Pe de altă parte, locul ales pentru sacrificarea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate.

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este pragul dintre anul vechi şi anul nou, prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se stinge, o nouă viaţă se naşte, aceea a noului an.

Influențe din tradițiile antichității romane

Folcloristul Petru Caraman considera că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor. Porcul era considerat drept o întruchipare a acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consumă la cumpăna dintre anul vechi şi anul nou. Însă este vorba despre un „transfer” al obiceiului/tradiţiei – de la data la care se celebra iniţial anul nou în lumea romană (începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii).

Publicitate

Prilej de reunire a familiei

În prezent, momentul sacrificării porcului a devenit un prilej de reunire a familiei. De obicei, mai ales la sat, la acest eveniment participă toţi membrii familiei şi el este pregătit în cele mai mici amănunte. Cu o seară înainte, oamenii de la sat pregătesc mai multe cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie – pentru pârlit, dar şi vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric. Cei care se ocupă de sacrificarea animalului sunt bărbaţii

După sacrificare, porcul este spălat, apoi este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc şi de iasomie, ca să iasă şoricul aromat, mai scrie volumul ”Cartea de Crăciun”.

Ion Creangă povesteşte în ”Amintiri din copilărie” despre acest moment: „La Crăciun, când tăia tata porcul şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învelea iute cu paie, de-l înnăduşa, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după ce s-a usca…”.

Rolul gospodinelor

Rolul femeilor din gospodărie începe după tăierea porcului, pârlirea acestuia şi când bărbatul care a sacrificat porcul termină tranşarea lui. Femeile împart carnea pe categorii – pentru cârnaţi, caltaboşi, tobă, pentru friptura de la pomana porcului, iar picioarele se opresc pentru piftie. Fiecare bucată din porc este folosită – începând de la urechi şi coadă (folosite la piftie), de la carnea macră şi slănina pusă la afumat, până la intestinele bine curăţate, spălate şi opărite, folosite pentru a fi umplute cu carne tocată, usturoi şi condimente – care se transformă în cârnaţi – ori cu organe (ficat, splină, rinichi) – care se transformă în tobă, lebăr sau caltaboşi. Toate aceste preparate urmează să fie puse pe masă în ziua Naşterii Domnului.

După tranşarea şi sortarea cărnii, gospodina casei pregăteşte o masă – numită tradiţional „pomana porcului” – pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea animalului. Ea prăjeşte, într-un ceaun ori o cratiţă mare, carne tăiată din toate părţile porcului şi face o mămăligă mare, să ajungă pentru toţi mesenii. De obicei, masa cu „pomana porcului” se aşează în curte, unde oamenii mănâncă în picioare şi beau ţuică fiartă.

Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.

Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.

Obiceiuri, tradiții, superstiții de Ignat

Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.

Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.

O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul

Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul, pomenit în calendarul creştin ortodox la 20 decembrie, face parte dintre părinţii apostolici care au urmat în succesiune directă Sfinţilor Apostoli.

A fost numit de creştini „Teoforul” (purtătorul de Dumnezeu) pentru marea sa dragoste de Dumnezeu, pe care îl purta în inima sa.

Tradiţie spune că Sfântul Ignatie a fost în pruncie copilul chemat de Iisus Hristos şi pus în faţa ucenicilor, arătându-le în ce mod poate omul să intre în împărăţia lui Dumnezeu: dacă se vor face nevinovaţi şi smeriţi ca pruncii.

A trăit în vremea împăratului roman Traian (98-117) şi a fost hirotonit episcop al cetăţii Antiohia din Siria. A fost închis pentru faptul că a refuzat să jertfească zeilor şi condamnat să fie dus la Roma şi aruncat la fiare, în circ, în faţa poporului. A primit cu bucurie această sentinţă, socotind că se jertfeşte pentru Hristos.

În drum spre Roma, Sfântul Ignatie a trimis scrisori către bisericile din cetăţile pe lângă care a trecut. Una dintre epistole a fost trimisă către prietenii din Roma pe care îi ruga să nu intervină la autorităţi ca să îi fie schimbată sentinţa. A primit moarte martirică, sfâşiat de fiare în circul de la Roma. Se spune că numai inima sa a rămas întreagă. Fiind găsită de necredincioşi, şi-au adus ei aminte de numele său şi au despicat-o în două, voind să vadă dacă este adevărat ceea ce se spunea despre Sfântul Ignatie „Teoforul”. Şi au aflat înăuntru pe amândouă părţile scris cu litere de aur: Iisus Hristos. (sursa: vol. „Vieţile Sfinţilor”).

sursă: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Minoră dispărută în județul Botoșani. Apel public pentru găsirea Robertei Chihaia

Publicat

acum 40 de minute

joi, 05.02.2026

de

Publicitate

Autoritățile din județul Botoșani sunt în alertă după dispariția unei minore din municipiul Dorohoi. Chihaia Roberta Elena, în vârstă de 16 ani, este căutată de familie și de poliție, după ce a plecat voluntar dintr-un complex de apartamente și nu a mai revenit până în prezent.

Potrivit informațiilor oficiale, dispariția a fost semnalată în data de 3 decembrie 2025, când minora a părăsit complexul de apartamente „Amicii” din municipiul Dorohoi. De atunci, nu a mai putut fi contactată, iar familia nu deține informații despre locul în care s-ar putea afla.

Semnalmentele minorei
Roberta Chihaia este născută la data de 22 octombrie 2009, în municipiul Botoșani, și are cetățenie română. La momentul dispariției, aceasta avea:

Înălțime: aproximativ 1,60 m
Greutate: aproximativ 60 kg
Constituție: atletică
Păr: șaten, drept, lung
Ochi: căprui
Semne particulare
Minora prezintă mai multe semne distinctive care pot ajuta la identificare:

tatuaj cu cifre romane pe brațul stâng
tatuaj cu prenumele „CODRUTZ” pe antebrațul drept
Îmbrăcămintea la momentul dispariției
La plecarea din complexul de apartamente, Roberta purta:

geacă bej deschis
blue-jeans cu imprimeu leopard
tenisi cu imprimeu leopard
Apel către populație
Poliția face apel la cetățenii care pot oferi informații relevante să contacteze cea mai apropiată unitate de poliție sau să sune de urgență la 112. Orice detaliu, chiar și aparent nesemnificativ, poate fi esențial pentru găsirea minorei și readucerea ei în siguranță alături de familie.

Publicitate

Cazul este încadrat ca persoană dispărută, iar cercetările sunt în desfășurare.

Citeste mai mult

Eveniment

Proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce, mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare. Programul evenimentului

Publicat

acum 60 de minute

joi, 05.02.2026

de

Publicitate

Evenimente liturgice, prilejuite de proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce, vor avea loc la Catedrala Patriarhală ‘Sfinții Împărați Constantin și Elena’ din București și se vor desfășura conform următorului program:

Joi, 5 februarie, la ora 17:00, la Catedrala Patriarhală, după încheierea Vecerniei, se va săvârși ultima slujbă de pomenire pentru cele 16 femei românce cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare).

Vineri, 6 februarie, programul va începe la ora 7:45, cu purtarea în procesiune a sfintelor moaște din Catedrala Patriarhală – ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina -, precum și cele ale Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina de la Reședința Patriarhală, pentru a fi așezate în Baldachinul Sfinților, spre a facilita accesul pelerinilor la închinare.

Între orele 8:30 și 12:30, Sfânta Liturghie va fi săvârșită în Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Înainte de încheierea Sfintei Liturghii, va avea loc solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 femei românce cu viață sfântă de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.

* * *

Publicitate

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit în Aula Magna ‘Teoctist Patriarhul’ din Palatul Patriarhiei, a aprobat, în ședința de lucru din 1 iulie 2025, canonizarea a 16 femei cu viață sfântă. Aceste sfinte sunt:

Doamna Maria Brâncoveanu (1661-1729), soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu și cu cinstire în data de 16 august;

Schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica și cu cinstire în data de 12 aprilie;

Monahia muceniță Evloghia Țârlea de la Mănăstirea Samurcășești-Ciorogârla (1908-1949), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești și cu cinstire în data de 19 decembrie;

Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970-2014), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea și cu cinstire în data de 5 iunie;

Monahia Platonida (1487-1554), soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (fostă Despina Milița, soția voievodului) și cu cinstire în data de 26 septembrie;

Măndălina Cătălinici (1895-1962) cu titulatura de Sfânta Magdalena de la Mălainița și cu cinstire în data de 15 octombrie;

Schimonahia Mavra de pe muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău și cu cinstire în data de 4 mai;

Schimonahia Nazaria, prima stareță a Mănăstirii Văratic (1697-1814), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic și cu cinstire în data de 17 august;

Schimonahia Olimpiada, ctitora Mănăstirii Varatic (1757-1842), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic și cu cinstire în data de 17 august;

Olimpia Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cu titulatura de Sfânta Olimpia din Fărcașa și cu cinstire în data de 4 iulie;

Blandina Gobjila (1906-1971), învățătoare, 15 ani deportată în Siberia, cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași și cu cinstire în data de 24 mai;

Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu și cu cinstire în data de 17 august;

Anastasia Șaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu titulatura de Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna și cu cinstire în data de 1 decembrie;

Monahia Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeț (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv și cu cinstire în data de 6 iulie;

Monahia Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana (1923-2011), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana și cu cinstire în data de 23 decembrie;

Monahia Matrona Ciupelea, stareța Mănăstirii Hurezi (1852-1935), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi și cu cinstire în data de 5 mai. (sursa https://basilica.ro)

AGERPRES

Sursa foto: oficiul de stiri

Citeste mai mult

Eveniment

Tragedie la Călărași: O femeie de 80 de ani a murit în incendiul care i-a cuprins locuința

Publicat

acum o oră

joi, 05.02.2026

de

Publicitate

O femeie în vârstă de 80 de ani, din localitatea Călărași, și-a pierdut viața în urma unui incendiu izbucnit în locuința sa. Tragedia a avut loc în această dimineață. Alarma a fost dată de un vecin.

 

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii militari de la Garda de Intervenție Ștefănești, cu o autospecială de stingere, un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Călărași.

 

Aceștia au constatat faptul că ardeau bunurile din două camere și o parte din acoperișul casei. Proprietara a fost găsită într-una dintre camerele afectate de incendiu, iar echipajul medical a declarat decesul. Incendiul a fost stins în limitele găsite.

 

Publicitate

Cel mai probabil, evenimentul a fost generat de jarul căzut din sobă pe material combustibile, fiind observat și anunțat cu întârziere.

 

Pentru a preveni astfel de tragedii, respectați regulile de utilizare a sobelor:

 

– amplasaţi, în faţa sobelor cu lemne, o cutie metalică: aceasta va asigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprinse sau a jarului, care ar putea incendia materialele combustibile din apropiere;

 

– nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

 

– nu folosiţi alte materiale combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba și evitaţi supraîncărcarea acesteia;

 

– nu puneți hainele la uscat, pe sobă;

– nu așezați materiale combustibile în spaţiile dintre sobă şi perete;

 

– în timpul funcționării, nu lăsați ușa sobei deschisă;

 

– focul în sobe nu trebuie lăsat fără supraveghere sau în grija copiilor;

 

– stingeţi focul din sobă înainte de a părăsi locuinţa;

 

– nu adormiţi niciodată cu focul aprins în sobă;

 

– depozitați cenuşa şi jarul provenite de la sobe într-un loc special amenajat.

Citeste mai mult

Eveniment

Acțiune a polițiștilor din Săveni. Zeci de persoane verificate

Publicat

acum o oră

joi, 05.02.2026

de

Publicitate

Miercuri, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Săveni, împreună cu cei ai Secției de Poliție rurală nr. 9 Vlăsinești au organizat o acțiune pentru siguranța cetățenilor, în zona de competență.

 

Astfel, au fost vizate zonele în care se formează aglomerări de persoane și localuri publice, prilej cu care au fost legitimate peste 40 de persoane și verificate 20 de autoturisme.

 

În urma neregulilor constatate au fost aplicate 12 sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 6.000 de lei.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending