Connect with us

Actualitate

20 decembrie, ziua de Ignat: tradiții, obiceiuri și superstiții. Cum se fac pregătirile pentru masa de Crăciun

Publicat

Publicitate

În 20 decembrie este Ignatul, o zi încărcată de obiceiuri şi de tradiţii la români. Mai ales la sate, este ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

Tot în 20 decembrie este pomenit, de ordotocși, Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul. Face parte dintre părinţii apostolici care au urmat în succesiune directă Sfinţilor Apostoli.

Ignatul – originea obiceiului

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă (ziua de 21 decembrie). Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După aceea, ziua începea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii şi a vieţii).

În desfăşurarea sacrificării porcului se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu. Sacrificarea nu putea fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu putea depăşi apusul soarelui. Trebuia să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina putea ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice care ar putea anula virtuţile sacrificiului. Pe de altă parte, locul ales pentru sacrificarea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate.

Ritualul sacrificării porcului în preajma sărbătorilor Crăciunului aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum este pragul dintre anul vechi şi anul nou, prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se stinge, o nouă viaţă se naşte, aceea a noului an.

Influențe din tradițiile antichității romane

Folcloristul Petru Caraman considera că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor. Porcul era considerat drept o întruchipare a acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consumă la cumpăna dintre anul vechi şi anul nou. Însă este vorba despre un „transfer” al obiceiului/tradiţiei – de la data la care se celebra iniţial anul nou în lumea romană (începutul primăverii, al semănatului, la sărbătorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii).

Publicitate

Prilej de reunire a familiei

În prezent, momentul sacrificării porcului a devenit un prilej de reunire a familiei. De obicei, mai ales la sat, la acest eveniment participă toţi membrii familiei şi el este pregătit în cele mai mici amănunte. Cu o seară înainte, oamenii de la sat pregătesc mai multe cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie – pentru pârlit, dar şi vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric. Cei care se ocupă de sacrificarea animalului sunt bărbaţii

După sacrificare, porcul este spălat, apoi este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc şi de iasomie, ca să iasă şoricul aromat, mai scrie volumul ”Cartea de Crăciun”.

Ion Creangă povesteşte în ”Amintiri din copilărie” despre acest moment: „La Crăciun, când tăia tata porcul şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învelea iute cu paie, de-l înnăduşa, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după ce s-a usca…”.

Rolul gospodinelor

Rolul femeilor din gospodărie începe după tăierea porcului, pârlirea acestuia şi când bărbatul care a sacrificat porcul termină tranşarea lui. Femeile împart carnea pe categorii – pentru cârnaţi, caltaboşi, tobă, pentru friptura de la pomana porcului, iar picioarele se opresc pentru piftie. Fiecare bucată din porc este folosită – începând de la urechi şi coadă (folosite la piftie), de la carnea macră şi slănina pusă la afumat, până la intestinele bine curăţate, spălate şi opărite, folosite pentru a fi umplute cu carne tocată, usturoi şi condimente – care se transformă în cârnaţi – ori cu organe (ficat, splină, rinichi) – care se transformă în tobă, lebăr sau caltaboşi. Toate aceste preparate urmează să fie puse pe masă în ziua Naşterii Domnului.

După tranşarea şi sortarea cărnii, gospodina casei pregăteşte o masă – numită tradiţional „pomana porcului” – pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea animalului. Ea prăjeşte, într-un ceaun ori o cratiţă mare, carne tăiată din toate părţile porcului şi face o mămăligă mare, să ajungă pentru toţi mesenii. De obicei, masa cu „pomana porcului” se aşează în curte, unde oamenii mănâncă în picioare şi beau ţuică fiartă.

Deşi Ignatul cade întotdeauna în postul Crăciunului, obiceiurile şi tradiţiile românilor sunt foarte puternic înrădăcinate şi uneori sunt încălcate regulile stricte impuse de Biserică în ceea ce priveşte postul.

Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatura scăzută. În vremurile de acum, carnea şi cârnaţii se păstrează la congelator.

Obiceiuri, tradiții, superstiții de Ignat

Există, în tradiţia românească, unele obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.

Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.

O altă tradiţie este legată de faptul că după Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul

Sfântul Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul, pomenit în calendarul creştin ortodox la 20 decembrie, face parte dintre părinţii apostolici care au urmat în succesiune directă Sfinţilor Apostoli.

A fost numit de creştini „Teoforul” (purtătorul de Dumnezeu) pentru marea sa dragoste de Dumnezeu, pe care îl purta în inima sa.

Tradiţie spune că Sfântul Ignatie a fost în pruncie copilul chemat de Iisus Hristos şi pus în faţa ucenicilor, arătându-le în ce mod poate omul să intre în împărăţia lui Dumnezeu: dacă se vor face nevinovaţi şi smeriţi ca pruncii.

A trăit în vremea împăratului roman Traian (98-117) şi a fost hirotonit episcop al cetăţii Antiohia din Siria. A fost închis pentru faptul că a refuzat să jertfească zeilor şi condamnat să fie dus la Roma şi aruncat la fiare, în circ, în faţa poporului. A primit cu bucurie această sentinţă, socotind că se jertfeşte pentru Hristos.

În drum spre Roma, Sfântul Ignatie a trimis scrisori către bisericile din cetăţile pe lângă care a trecut. Una dintre epistole a fost trimisă către prietenii din Roma pe care îi ruga să nu intervină la autorităţi ca să îi fie schimbată sentinţa. A primit moarte martirică, sfâşiat de fiare în circul de la Roma. Se spune că numai inima sa a rămas întreagă. Fiind găsită de necredincioşi, şi-au adus ei aminte de numele său şi au despicat-o în două, voind să vadă dacă este adevărat ceea ce se spunea despre Sfântul Ignatie „Teoforul”. Şi au aflat înăuntru pe amândouă părţile scris cu litere de aur: Iisus Hristos. (sursa: vol. „Vieţile Sfinţilor”).

sursă: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (367)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DICȚIONAR SPECIAL

PREDICA PĂSĂRILOR: Aparţine lui Francesco d`Assisi şi a fost găsită de Constantin Ţoiu pe o uşă interioară a bisericii Saint Germain des Pres. A fost publicată în „România literară” nr. 50 din 2003: „Surori ale mele, păsări. Dumnezeu vă susţine fără ca voi să semănaţi şi să seceraţi. El vă dă izvoare şi gârle ca să beţi din ele când sunteţi însetate, coline şi munţi ca să vă găsiţi adăpost, în ele arbori, înalţi ca să vă faceţi acolo cuiburile.; şi fiindcă nu ştiţi nici să coaseţi, nici să toarceţi, tot EL vă procură veşmintele trebuincioase atât vouă cât şi odraslelor voastre. Creatorul v-o fi iubind pe voi mult de tot, dacă vă face atâtea favoruri. Astfel, dragele mele surori, nu fiţi ingrate, ci sărbătoriţi neîncetat, aduceţi laude celui ce vă copleşeşte cu atâtea faceri de bine…”.Constantin Ţoiu adaugă: „Unul din cele mai simple, mai sincere, mai frumoase texte citite de mine în viaţa mea”.

 

TELEFONUL VÂNTULUI: Explicaţia am întâlnit-o în „România literară” nr. 16 din 2021: „În nord-estul Japoniei, în zona regiunii Iwate, a fost instalată în urmă cu câţiva ani o cabină telefonică în curtea unei case. Amplasată undeva la poalele Muntelui Kujira-yama (Mintele Balenei, în traducere), cabina telefonică este în imediata apropiere a oraşului Otsuchi – localitatea fiind una dintre cele mai grav lovite de tsumami-ul din 11 martie 2011 (cu un bilanţ infiorător cel puţin 15800 de morţi şi peste 3900 de dispăruţi). În interiorul cabinei telefonice mai înainte menţionate se găseşte un telefon vechi, negru – care însă nu este conectat la nicio linie telefonică şi care poartă în văzduh glasurile celor care vin să vorbească la acest aparat. Cu o faimă mondială – i se spune „TELEFONUL VÂNTULUI”. Anual, multe mii de persoane vin în pelerinaj în acest loc”. Mai nou, această cabină telefonică şi telefonul care tronează în centrul acesteia, au devenit subiecte de roman şi film.”

Publicitate

 

 

SOCIETATEA CA O FRACŢIE: ormularea aparţine doctorului în psihiatrie Aurel Romilă şi a fost enunţată în 2014 într-un interviu acordat revistei „Formula As”. Petre Guran îl reia într-un eseu al său din „Dilema veche” nr. 888 din 2021: „Dacă socoţi societatea ca o fracţie, atunci o să observi la mijloc un strat subţire, care e al oamenilor normali. Crucea normalilor e că sunt foarte puţini, au devenit o minoritate fragilă, din care se tot desprind în sus şi în jos. Cei de sub acest strat, de dedesubt, sunt depresivii. Aproape o treime din populaţie suferă într-o formă sau alta de depresie. Însă nu pentru ei mă îngrijorez eu, ci pentru cei de deasupra stratului fin al normalităţii, pentru psihopaţi, care au ocupat toate posturile cheie în ţară.”

 

 

JOCUL RADU JORGENSEN: Scriitorul şi matematicianul român Radu Jorgensen, acum conferenţiar universitar în domeniul matematicii în SUA, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu, publicat în „Orizont” nr. 4 din 2021. La un moment dat Cristian Pătrăşconiu îl întreabă: „Mai cad statui?”. Răspunde Radu Jorgensen: „Ştii cum e… dacă scoatem FULGUL din prima strofă a lui Coşbuc, ai acolo răspunsul perfect: „A-nceput de ieri să cadă / Câte-un FULG, acum a stat, / Norii s-au mai răzbunat / Spre apus, dar stau grămadă / Peste sat.”

Eu am scos cuvîntul FULG şi am pus pe rând MINISTRU, PRIM-MINISTRU, POLITICIAN, ŞEF etc., intrând în „Jocul Radu Jorgensen”. E un joc cu o trimitere reală şi amuzantă.

 

 

 

OBLOMOVISMUL: Proiecţia lui în prezent aparţine lui Iacob Florea. El a fost generat de anul pandemiei care a alienat lumea. L-am întâlnit în „România literară” nr. 30 din 2021, într-o descriere făcută de Horia Gârbea în urma lecturii studiului/eseului autorului amintit: „Un halat pentru un secol. Oblomovism în răspăr” (Editura „Tracus Arte”, Bucureşti, 2021). Oblomovismul, ca şi bovarismul sau quijotismul, a devenit, prin eseul lui Iacob Florea, un substantiv comun. Sistematizează Horia Gârbea: 1. „Personajul este unul din secolul XIX, Ilia Ilici Oblomov, când a fost creat de părintele său literar I. A. Goncearov”; 2. „Oblomov, spre deosebire de alte personaje ilustre ale activităţii şi întreprinderilor, precum Jean Valjean, Rastignac, Vitoria Lipan, Scarlett O’Hara, nu este măreţ prin ceea ce face, ba dimpotrivă. El e faimos prin ceea ce nu face”; 3. „Fraza cheie a eseului lui Iacob Florea este scrisă şi pe copertă: „Oblomovismul meu înseamnă capacitatea omului de a întoarce spatele lumii şi de a se salva ca om”; 4. „Oblomov este un precursor emblematic al „lumii noi”; 5. „Un personaj la fel de important ca Oblomov însuţi şi pe care îl regăsim în titlul eseului este halatul lui Oblomov. Halatul oriental, vast, uzat este simbolul oblomovismului”.

 

ROMANUL COMPOZIT: Reprezintă o nouă tipologie de roman, una foarte recentă, propusă de Adrian Lesenciuc încă din 2019. Ideea i-a fost pusă în faţă/propusă lui Nicolae Manolescu pentru a o lua în considerare în completarea tipologiei romaneşti. Explică Adrian Lesenciuc în „România literară” nr. 30 din 2021: „…romanul compozit pleacă de la numele ordinului omonim al arhitecturii clasice. Este tipul de roman actual în care volutele ionicului sunt combinate cu referinţele livreşti, exotismul şi ironia romanului corintic. Ultimii ani au oferit exemplele potrivite pentru umplerea cu conţinut semnificat a alveolei conceptului de „roman compozit”. Pentru înţelegere, Adrian Lesenciuc ne recomandă romanul Mariei Stepanova, „În amintirea memoriei”.

 

GRANDFATHER PARADOX: În traducere înseamnă „paradoxul bunicului”. L-am întâlnit explicat de Constantina Raveca Buleu în eseul „Călătoria în trecut”, publicat în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 8 din 2021. Explică autoarea: „Potrivit acestuia, un călător în trecut care îşi „ucide” bunicul biologic înainte de conceperea unuia dintre părinţii săi face imposibilă propria sa existenţă”.

Citeste mai mult

Eveniment

Fără plată cu ora pentru directori și inspectori școlari. Ce excepții sunt permise

Publicat

Publicitate

În anul școlar 2025–2026, directorii unităților de învățământ, precum și inspectorii școlari generali și adjuncți, vor avea obligația de a susține minimum 10 ore de activitate didactică pe săptămână. Totodată, aceștia nu vor putea desfășura activități didactice suplimentare remunerate prin plata cu ora sau cumul de funcții.

Prevederile se regăsesc în legea asumată de Guvernul Bolojan, potrivit edupedu.ro.

În proiectul inițial, degrevarea de normă pentru directorii de școli era cu până la 30% (14 ore predare), însă, prin amendament, s-a ajuns la până la 50%.

Prevederile se vor aplica doar în anul școlar 2025-2026, după norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Obligații de predare pentru directori de școli, inspectori școlari generali/generali adjuncți

  • pot fi degrevați cu până la 50% din norma de predare, învățare și evaluare
  • nu pot desfășura activități didactice de predare remunerate prin plata cu ora sau cumul
  • prin excepție, pot face activități în regim de plata cu ora, în unități de învățământ preuniversitar din zone izolate, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean.

Personalul didactic de conducere  al unităților de educație extrașcolară, casele corpului didactic, centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și centrele de excelență:

  • cu până la 30% din norma didactică de predare-învățare-evaluare.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Programul FLEX, suspendat: Elevii români pierd șansa unui an de studiu gratuit în SUA

Publicat

Publicitate

Programul educațional FLEX (Future Leaders Exchange), una dintre cele mai apreciate oportunități internaționale pentru liceenii români, a fost suspendat temporar, potrivit unui anunț oficial publicat de American Councils România.

Decizia vine pe fondul „constrângerilor de resurse”, motiv invocat în mesajul transmis pe rețelele sociale, fără alte detalii suplimentare. Astfel, în anul 2025 nu va exista nicio sesiune de recrutare pentru bursele aferente anului școlar 2026–2027.

FLEX este un program de burse finanțat de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, care oferea elevilor de liceu din România șansa de a studia timp de un an într-un liceu american și de a locui într-o familie gazdă din SUA. La finalul anului școlar, perioada era echivalată în România, permițând elevilor să își continue studiile fără pierderi academice.

Programul s-a desfășurat în România de peste un deceniu, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, fiind recunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea personală, educațională și interculturală a tinerilor bursieri.

În acești ani, sute de liceeni români din toate colțurile țării au beneficiat de această experiență unică, fiind repartizați în licee din state precum Washington, Texas, Colorado, California, Hawaii, Iowa și Florida. Experiențele lor au fost adesea descrise ca transformatoare, atât la nivel academic, cât și uman.

Suspendarea programului reprezintă o pierdere resimțită nu doar de elevii care visau la această șansă, ci și de comunitățile școlare și educaționale care au sprijinit constant participarea la FLEX.

Publicitate

Pentru moment, nu a fost comunicată o dată estimativă pentru reluarea programului în România.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Copilăria, în curtea Bisericii: „Școala de vară” din Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” aduce din nou bucurie, rugăciune și învățătură în sufletele a peste 200 de copii

Publicat

Publicitate

Miercuri dimineață, curtea Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Botoșani a devenit neîncăpătoare. Zeci de glasuri vesele, zâmbete largi și ochi curioși au umplut spațiul cu o energie aparte, marcând începutul unei noi ediții a proiectului educațional „Școala de vară” – un program care, din 2011, aduce lumină, învățătură și iubire de Dumnezeu în vacanțele copiilor botoșăneni.

Tema din acest an, „Micii mărturisitori ai dreptei credințe”, reflectă direcția duhovnicească și educativă a unei inițiative care a crescut an de an, ajungând să fie una dintre cele mai așteptate activități de vară pentru cei mici. Dacă în urmă cu 15 ani, doar 10 copii pășeau timid în pridvorul bisericii, ediția din acest an a atras peste 200 de participanți, organizatorii fiind nevoiți să închidă înscrierile la doar o săptămână de la lansarea apelului.

În perioada 9 iulie – 14 august, Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Botoșani organizează programul educațional „Școala de vară 2025”. Aproximativ 200 de copii, cu vârste cuprinse între 5 și 12 ani, vor participa la activități variate, desfășurate într-un mediu sigur și stimulativ.

Proiectul face parte din inițiativa „Micii mărturisitori ai dreptei credințe” și propune o alternativă constructivă pentru vacanța mare, venind în sprijinul familiilor care nu au posibilitatea de a oferi copiilor alte experiențe estivale.

Fiecare zi aduce noi descoperiri, de la lecții de dezvoltare personală, limbi străine și artă, la jocuri interactive, muzică, ateliere de cusut, sport și cateheză.

Deschiderea oficială a avut loc cu o slujbă de rugăciune, oficiată de părintele protopop Petru Fercal, sufletul acestui proiect, alături de părinți, copii și cadrele didactice implicate. A urmat un moment emoționant, în care prof. Olguța Șchiopu, inspector școlar pentru învățământul primar, le-a vorbit copiilor despre importanța bucuriei și cunoașterii, îndemnându-i să își arate recunoștința față de dascălii care, în mod voluntar, le oferă timpul și experiența lor.

Publicitate

„Fiecare copil care pășește aici simte că aparține unei familii mari, unite prin credință și dragoste. Este un loc în care educația se împletește cu rugăciunea, iar vacanța capătă sens”, a transmis părintele Petru Fercal.

În total, peste 60 de cadre didactice și 100 de elevi voluntari din liceele botoșănene susțin logistica și dinamica proiectului. Pentru liceeni, implicarea în acest program este o provocare reală, ei creează jocuri adaptate celor mai mici participanți, învață despre responsabilitate și înțeleg importanța voluntariatului în formarea personală.

Proiectul face parte din inițiativa „Micii mărturisitori ai dreptei credințe”, fiind gândit ca o alternativă constructivă pentru vacanța mare, mai ales pentru familiile care nu au posibilitatea de a oferi copiilor alte experiențe estivale. Participarea este gratuită, iar înscrierile s-au făcut exclusiv la biserică, între 22 și 30 iunie, pentru cele cinci grupe disponibile (fiecare cu maxim 35 de locuri).

Coordonarea ediției din acest an este asigurată de părintele protopop Petru Fercal, prof. Olguța Șchiopu (Inspectoratul Școlar Județean) și Elena Șoptea, reprezentant al Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul”.

În spatele acestui efort comunitar stau și parteneri instituționali importanți: Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga”, Poliția Locală, Muzeul Județean, Centrul Militar Județean, Spitalul de Pneumoftiziologie și, bineînțeles, Protopopiatul Botoșani.

Activitățile vor avea loc în curtea bisericii, în sălile Așezământului social-filantropic, dar și în biserică, acolo unde copiii învață că în liniștea sfântă a locului pot găsi nu doar răspunsuri, ci și pace.

„Doamne ajută!”  nu este doar un salut aici, ci începutul fiecărei activități, al fiecărei întâlniri. Este semnul că, în mijlocul vacanței, există un loc unde copilăria este sărbătorită cu credință, cunoaștere și iubire.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending