Peste două milioane de români îşi vor serba onomastica astăzi, de Sfântul Ioan Botezătorul, sâmbătă, 7 ianuarie, potrivit Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor.

Este vorba de aproape 650.000 de femei şi despre peste 1,3 milioane de bărbaţi care își serbează onomastica în această zi.

În calendar ortodox 2023, Sfântul Ioan este sărbătorit a doua zi după Bobotează, adică pe data de 7 ianuarie, iar numele de Ioan și derivatele lui reprezintă cele mai răspândite prenume în rândul românilor.

Ioan este un nume iudaic: “Iohanan” prescurtare din “Iehohanan” şi înseamnă “Dumnezeu s-a milostivit”.

Foarte mulţi români care poartă numele de Ion, Ioan sau Ioana ori diferite variante – Ionel, Nelu, Ionică, Nică, Ionuţ, Onuţ, Ionela, Nela, Ionică, Oana – au motive de sărbătoare în această zi.

Este cea mai bogată familie onomastică din România.

Cele mai populare nume sunt: Ioan, Ion, Ioana şi Ionela, însă există şi multe derivate ale acestora.

Citește și: Sfântul Ioan Botezătorul. Ce să nu faci în această zi sfântă. Tradiţii şi superstiţii legate de sărbătoarea din 7 ianuarie

Iată cui trebuie să transmiți mesaje și felicitări de Sfântul Ion:
Ioan
Ion
Ionuţ
Ioana
Ionela
Oana
Nică
Nelu
Neluțu
Ivan
Jana
Ionuţa
Nela
Onuţa
Ionelia
Jan
Johanna
Giovanni
Lulu
Ioanid
Onița
Ianoș
Ilona
Jean
Luțu
Ziua de Sfântul Ion, cunoscută în popor sub numele de “Sânt- Ion”, reprezintă încheierea Sărbătorilor de Iarnă deschise la Sfântul Nicolae.

Sărbătoarea mai este cunoscută şi sub numele de „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

Cine a fost Sfântul Ioan
Ioan Botezătorul (în ebraică Yoḥanan, uneori Yoḥanan ben Zaḫariya, Ioan – fiul lui Zaharia) este una din figurile centrale ale creștinismului și islamului

A fost predicator și botezător pe malurile râului Iordan; înainte-mergătorul, vestitorul și botezătorul lui Iisus.

Este numit de către Iisus „cel mai mare dintre cei născuți din femei”, iar Biserica Creștină îl cinstește ca pe cel mai mare dintre sfinți (având nu mai puțin de 3 sărbători dedicate lui).

Evanghelia după Luca relatează că, în zilele lui Irod Antipa, împăratul Iudeii, un înger îl anunță pe dreptul Zaharia, preot din tată-n fiu și înaintat în vârstă, pe când era în Templul Domnului pentru tămâiere, că rugăciunea sa a fost ascultată.

Elisabeta, stearpă și înaintată ei în vârstă, descendentă din preoți, va naște un copil al cărui nume trebuia să fie Ioan.

Îngerul îl vestește pe Zaharia astfel:

El va fi pentru tine o pricină de bucurie și veselie, și mulți se vor bucura de nașterea lui. Căci va fi mare înaintea Domnului.

Nu va bea nici vin, nici băutură amețitoare, și se va umplea de Duhul Sfînt încă din pîntecele maicii sale. El va întoarce pe mulți din fiii lui Israel la Domnul, Dumnezeul lor.

Va merge înaintea lui Dumnezeu, în duhul și puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinților la copii, și pe cei neascultători la umblarea în înțelepciunea celor neprihăniți, ca să gătească Domnului un norod bine pregătit pentru El. (Lc1.14-17)

Lui Zaharia nu-i vine să creadă iar îngerul -continuă Evanghelia- îl pedepsește făcându-l mut, până în ziua în care urmau să se adeverească acestea.

Peste un timp, nevasta sa Elisabeta rămâne însărcinată și se ține ascunsă cinci luni.

Evanghelia lui Luca istorisește cum Elisabeta naște un fiu.

În ziua a opta, au venit să taie pruncul împrejur, și voiau să-i pună numele Zaharia, după numele tatălui său, dar Elisabeta se opune, spunând că numele noului născut va fi Ioan.

Ioan Botezătorul
Predicile și le începe în deșertul Iudeii. Ioan îi îndemna pe oameni să se pocăiască:

”Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape!”, iar aceștia, mărturisindu-și păcatele, erau botezați de el în râul Iordan.

Botezul său era botezul pocăinței spre iertarea păcatelor.

Evangheliile relatează cum Ioan Botezătorul îl botează și pe Iisus, care vine la el pentru a împlini planul lui Dumnezeu, moment în care Duhul Sfânt se pogoară asupra lui Iisus ca un porumbel.

Ioan Botezătorul îl recunoaște pe Iisus ca fiind mielul lui Dumnezeu ce ridică păcatul lumii, care era înaintea Lui, pe care l-a făcut cunoscut, și care va boteza cu Duh Sfânt, relatează evanghelia lui Ioan.

Auster și neclintiti în convingeri, Ioan îl critică virulent pe Irod Antipa, pe care îl învinuiește că trăiește într-un păcat grav, acela de a o fi luat de soție pe Irodiada, soția lui Filip, fratele său aflat încă în viață.

Irod îl întemnițase pe Ioan și ar fi vrut să-l omoare, arată evanghelistul Matei, la fel și Irodiada, așa cum ne încredințează evanghelistul Marcu.

Irod se temea însă de norod pentru că acesta îl privea pe Ioan ca pe un prooroc și se temea și de el, căci știa că este bărbat drept și sfânt.

Moartea lui Ioan Botezătorul
Evangheliile mai spun că, deși era vizat de criticile lui Ioan Botezătorul, Irod îl asculta cu plăcere.

Totuși, când Irod își sărbătorea printr-un ospăț, fata Irodiadei a intrat la petrecere, a jucat, și i-a plăcut lui Irod.

Împăratul a zis fetei: Cere-mi orice vrei, și-ți voi da! Apoi a adăugat cu jurământ: Ori ce-mi vei cere, îți voi da, fie și jumătate din împărăția mea!

Fata a ieșit afară și a întrebat-o pe maică-sa ce să ceară, iar Irodiada i-a spus să ceară capul lui Ioan Botezătorul.

Împăratul s-a întristat, dar a acceptat.

Trupul lui Ioan Botezătorul ar fi fost dus de susținătorii săi în localitatea Sebastia (azi în Cisiordnia), unde ar fi fost îngropat.

Împăratul roman anticreștin Iulian Apostatul (360-363) ar fi ars rămășițele lui Ioan Botezătorul, împrăștiindu-i cenușa.

Capul ar fi fost salvat și dus la Alexandria (Egipt), apoi la Constantinopol (Turcia), de unde a fost dus în provincia Poitou (Franța) de către regele Pippin al III-lea (715-768). Din trup ar mai fi rămas nearse numai un braț și un deget.