Connect with us

Eveniment

19 februarie: Ziua Brâncuși. Personalitatea și creațiile marelui sculptor român

Publicat

Publicitate

În 19 februarie este Ziua Brâncuşi, sărbătorită an de an la data aniversării sale. Personalitatea marelui sculptor român Constantin Brâncuşi este omagiată, la nivel naţional, începând din 2016, printr-o zi dedicată.

Propunerea a fost făcută din 2015, de scriitorul Laurian Stănchescu, preşedinte al Fundaţiei Ideea Contemporană. A solicitat, printr-o scrisoare publică adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Puterii şi Opoziţiei, să declare Ziua Naţională Constantin Brâncuşi, pe data de 19 februarie.

Cum a devenit Ziua Brâncuși – sărbătoare națională

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari.  Au motivat  că declararea datei de 19 februarie drept „Ziua Brâncuşi” – sărbătoare naţională legală lucrătoare reprezintă „o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”.

„Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională. (…) Această iniţiativă onorează spiritul nostru şi în acelaşi timp arată dragostea şi recunoştinţa noastră faţă de valoarea lui Brâncuşi”.

La 16 iunie 2015, propunerea legislativă a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, după ce Comisia pentru cultură dăduse un raport de respingere. A motivate că „a institui prin lege o nouă sărbătoare naţională, în condiţiile în care există deja o Zi a Culturii Naţionale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalităţile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu”.

Publicitate

Câteva luni mai târziu însă, la 4 noiembrie 2015, proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.  În 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi/sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii
Unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, Constantin Brâncuşi face parte dintre artiştii de seamă care au modificat gândirea plastic. A contribuit la transformarea sculpturii tradiţionale în sculptură modernă. Este artistul care a asimilat în opera sa ”toată istoria sculpturii pe care a dominat-o şi a depăşit-o”, după cum remarca criticul de artă Mircea Deac, în volumul „Constantin Brâncuşi” (Editura Meridiane, 1966).

Printr-o eleganţă deosebită a formei şi utilizare sensibilă a materialelor, Constantin Brâncuşi a oglindit, în opera sa, felul de a gândi lumea al ţăranului român, sursa sa de inspiraţie fiind elementul popular, folcloric, natural. Lucrările sale au o puternică încărcătură spirituală, provenită din viaţa satului românesc, artistul reuşind să îmbine simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene.

Brâncuşi renunţă la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor. „Arta trebuie să fie realitatea însăşi. Arta nu este o evadare din realitate, ci o intrare în realitatea cea mai adevărată, poate în singura realitate autentică. Ceea ce mulţi numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa lucrurilor. Există în toate lucrurile o măsură, un adevăr ultim. Proporţia interioară este adevărul ultim, inerent în toate lucrurile”, mărturisea artistul în cugetările sale, prezentate de Teodor Danalache pe site-ul crestinortodox.ro.

Mircea Deac aminteşte, în lucrarea menţionată mai sus, de cuvintele unuia dintre biografii artistului, David Lewis, care spunea că „dintre sculptori, Brâncuşi a fost primul care a făcut o ruptură radicală cu trecutul imediat. (…) Formele sale simple, liniştite, ieşite din comun, totuşi pregnante şi aproape abstracte, reflectă o serie de atitudini creatoare care au devenit fundamentale în dezvoltarea artei plastice moderne.”

Brâncuși – viața și creațiile
Născut la 19 februarie/2 martie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj, Constantin Brâncuşi a urmat Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova (1894-1898), Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. Apoi a plecat spre Paris, unde a luat concursul de admitere la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts şi a lucrat în atelierul lui Antonin Mercié. A fost angajat de Rodin ca practician, dar nu a rămas aici mult timp, convins fiind că ”La umbra marilor copaci nu creşte nimic”, notează site-ul centrulbrancusi.ro. Şi-a închiriat un spaţiu pe strada Montparnasse, unde şi-a amenajat propriul atelier.

Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi a lăsat posterităţii o operă impresionantă, de o mare complexitate tematică. Lucrările sale se numără, în prezent, printre marile creaţii artistice ale lumii.

Încă din primul an de studenţie, respectiv în 1898, lucrarea sa, ”Bustul lui Vitellius”, obţine ”menţiunea onorabilă”.

În 1900 ”Capul lui Laocoon” îi aduce artistului medalia de bronz, iar ”Studiu”, din 1901, câştigă medalia de argint.

Beneficiind de sprijinul doctorului Dimitrie Gerota, în perioada următoare (1900-1902), realizează ”Ecorşeu”, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, operă distinsă cu o medalie de bronz şi folosită, ulterior, în şcolile româneşti de medicină.

A realizat apoi bustul medicului Carol Davila, care avea să fie aşezat în curtea Spitalului Militar Central din Bucureşti, în 1912, reprezentând singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.

Ansamblul artistic din Târgu Jiu, finalizat în 1938
În 1907, realizează, în atelierul său din Paris, „Sărutul” (1907), temă ce avea să fie reluată de mai multe ori până în 1940, când finalizează ”Poarta sărutului”, amplasată în Parcul Central din Târgu Jiu.

Tot în 1907, Brâncuşi a primit comanda unui monument funerar pentru cimitirul din Buzău, lucrare pe care o va numi „Rugăciunea”.

După 1908, Brâncuşi dă o nouă expresie sculpturii, originală, proprie lui, preocupare ce va fi strâns legată de alegerea materialului în care lucrează. În această evoluţie a artei sale se înscriu lucrări precum „Muza adormită”, „Sărutul”, „Cuminţenia pământului”, „Domnişoara Pogany”, „Prinţesa X” sau „Pasărea măiastră”.

Anul 1915 marchează o premieră în cariera lui Constantin Brâncuşi, primele lucrări în lemn: „Cariatide”, „Fiul risipitor” şi altele. A realizat apoi „Vrăjitoarea”, „Himera”, „Cariatidă” şi „Adam” şi primele versiuni în lemn ale „Coloanei fără sfârşit” (1918), aşa cum îi plăcea artistului să o numească.

În 1938, a finalizat ansamblul artistic din Târgu Jiu, alcătuit din „Masa tăcerii”, „Scaunele”, „Poarta sărutului” şi „Coloana infinitului”, închinat eroilor români care, la 14 octombrie 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemţilor.

Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuşi s-a desfăşurat în toată măreţia ei, din această perioadă datând operele din ciclul ”Pasărea în văzduh”, ciclul ”Ovoidului”, precum şi sculpturile în lemn.

Cu toate că se bucura deja de recunoaştere artistică în lumea întreagă, Constantin Brâncuşi şi-a dus viaţa ca un simplu ţăran român, având însă sufletul întristat pentru că nu se putea întoarce în ţara natală. Artistul a murit la 16 martie 1957, iar la 19 martie a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

Brâncuşi, ”redescoperit” în 1964 în ţara natală
În România, în epoca socialistă, Brâncuşi a fost contestat, fiind considerat „un reprezentant al burgheziei decadente”, se arată pe site-ul webcultura.ro. Abia în 1964, Brâncuşi a fost ”redescoperit” în ţara natală. Ansamblul monumental de la Târgu Jiu a putut fi restaurat, după ce fusese abandonat şi aproape dărâmat.

La 3 iulie 1990, a fost ales membru post-mortem al Academiei Române. La aniversarea a 125 de ani de la naşterea sculptorului, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuşi, sărbătorit şi în cadrul UNESCO.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Un tânăr de 21 de ani a vrut să înșele vigilența vameșilor din Punctul de Frontieră Rădăuți-Prut

Publicat

Publicitate

Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Rădăuți-Prut efectuează cercetări cu privire la un bărbat cu dublă cetățenie română și R. Moldova, care a prezentat la controlul de frontieră un permis de conducere fals.

 

În data de 22 decembrie a.c., în jurul orei 09.40, în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți-Prut– ITPF Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control necesare trecerii frontierei, pe sensul de ieșire din țară, un bărbat cu dublă cetățenie română și R. Moldova, în vârstă de 21 de ani, la volanul unui autoturism înmatriculat în Franța.

Bărbatul a prezentat la control un permis de conducere cu însemnele autorităților din Polonia, având imprimate datele și fotografia sa. Colegii noștri au efectuat verificări specifice, în urma cărora s-a concluzionat că bărbatul nu este posesor al unui permis de conducere internațional, iar cel prezentat la control este un permis fals, care nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale unui document autentic.

Tânărul a declarat polițiștilor de frontieră că nu ştia că documentul este fals, fiind convins că este autentic.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și conducerea unui autovehicul fără permis de conducere. La finalizarea cercetărilor, se vor lua măsurile legale care se impun.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Un tânăr de 32 de ani din Ungureni a fost salvat de la moarte de polițiștii care au intervenit în forța

Publicat

Publicitate

Duminică, polițiștii din Vlăsinești au fost apelați prin apel 112, de către un tânăr, de 32 de ani, din comuna Ungureni, care le-a spus că intenționează șă-și ia viața.

Polițiștii s-au deplasat la locuința apelantului, unde au identificat-o pe mama sa, tânărul aflându-se într-o cameră ce era asigurată pe interior. Acesta a refuzat accesul în camera a forțelor de ordine.

Polițiștii au încercat să discute cu tânărul, însă acesta era într-o stare de agitație, iar la un moment dat, din cauză că s-au auzit zgomote din camera în care se afla, au forțat ușa de acces și l-au găsit în timp ce încerca să-și ia viața.

Forțele de ordine l-au eliberat din ștreangul pe care și-l improvizase și i-au acordat primul ajutor, până la sosirea echipajului medical. În acest moment, tânărul este în afara oricărui pericol și primește ajutor de specialitate.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Daruri de la pompieri pentru mai mulți bunici din Dorohoi

Publicat

Publicitate

Sărbătorile de Iarnă se apropie, dar pentru mulți părinți și bunici care locuiesc singuri nu mai au farmec. Fără colindători, fără brad împodobit, masă bogată și oameni dragi alături, doar amintirea Crăciunurilor de altădată, când casa era plină de râsete și lumină, mai încălzesc atmosfera. Deși nu rostesc cu glas tare, toți visează la o vorbă bună sau un gest de omenie care să le aducă aminte nu sunt uitați.

Casele unor bunici din municipiul Dorohoi au prins, astăzi viață. Îmbrăcați în uniforme, care simbolizează nu doar siguranța, ci și speranța, pompierii de la Detașamentul Dorohoi, le-au trecut pragul. Alimentele dăruite au însemnat pentru bătrâni mai mult decât hrană.

„Pentru un om bătrân ca mine, cel mai mare dar nu sunt doar alimentele, ci faptul că cineva și-a amintit de mine. Nu mai sunt singur”, a spus unul dintre bătrânii vizitați.

Pompierii din Dorohoi au adus un strop de bucurie și în casele a două mame care își cresc singure patru, respectiv trei copii.

Aceste povești sunt doar câteva din multele misiuni frumoase realizate de pompieri care, dincolo de intervențiile lor obișnuite, aleg să aducă lumină și căldură în casele celor care au cel mai mult nevoie. Gesturile lor arată că înseamnă mai mult decât cadouri materiale – ele înseamnă umanitate, bunătate și grijă față de cei mai vulnerabili membri ai comunității.

Pompierii nu sunt doar salvatori în situații de urgență; ei sunt, mai presus de toate, oameni cu suflet mare, care, chiar și în cele mai grele momente, găsesc timp să dăruiască speranță.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

Corul VOIEVODUL din Parohia Cătămărăști Deal a câștigat Trofeul Festivalului Concurs de Colinde „O, ce veste minunată!”, de la Coșula

Publicat

Publicitate

După o absență de un an, Festivalul Concurs de Colinde „O, ce veste minunată!”, a readus emoția și vibrația bucuriei nașterii Mântuitorului printr-un buchet de colinde tradiționale și religioase oferite de toți cei prezenți pe scena Centrului Cultural din Coșula.

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție subordonată Consiliului Județean Botoșani, a căutat toate soluțiile posibile desfășurării acestui festival și printr-o mână de oameni dedicați a reușit să renască și să ducă această tradiție mai departe.

Momente de înălțare spirituală, de rugăciune cântată  au transformat scena în fereastră către trecut, readucându-se în atenție colinde vechi, costume tradiționale autentice, ceea ce ne confirmă conservarea și promovarea valorilor artistice spirituale ale strămoșilor noștri.

Totodată  s-a oferit concurenților și oportunitatea de a interpreta noi creații, ceea ce dă posibilitatea ca tradiția să fie adaptată la vremurile noastre însă fără a-i știrbi autenticitatea.

Centrul Cultural Coșula reprezentat prin domnul Nicolae Șchiopu a fost mai mult decât o gazdă primitoare. Ne-au oferit o parte din sufletele lor generoase creând dintr-o sală de spectacol un cămin cald, un cadru de poveste în care Maica Domnului a putut să renască pe Fiul ei.

O misiune dificilă a avut juriul care a evaluat prestațiile concurenților. Ei au urmărit atât autenticitatea colindelor, căt și calitățile intepretative, corectitudinea lingvistică, dificultatea repertoriului, etc.

Publicitate

Toți participanții au fost felicitați pentru pregătirea temeinică și pentru grija deosebită pe care coordonatorii o implementează copiilor, tinerilor și chiar adulților de a aduce colindul ca pios omagiu celei ce ne-a adus mântuirea prin nașterea Pruncului Iisus.

Trofeul festivalului a fost câștigat de un cor pe 3-4 voci condus de Pr. Emanoil Vasile Crețu din Cătămărăști-Deal. Președinta juriului lect. univ. dr. Gabriela Pepelea a ținut să aprecieze acuratețea, omogenitatea și nuanțele date de corul „Voievodul”  și a evidențiat profesionalismul părintelui în arta dirijatului.

Premiul I  – Grupul  „Sf. Ierarh Nicolae”, Botoșani, coordonator – Gabriel Azamfirei

Premiul I  – Grupul „Flori de mai”, Todirești Iași, coordonator –  Oana Gabriela Damaschin

Premiul al II – lea – Ansamblul folcloric „Brăduleț” , Dorohoi, coordonator – Lavinia Strugariu

Premiul al II – lea – Grupul „Cetinioară din Scobinți” , Scobinți, Iași, coordonator – Mariana Moruzi

Premiul al III – lea – Grupul „Voces Angelicae” Săveni, Botoșani – dirijor Maria Macuc

Premiul a III – lea Corul cadrelor didactice al Liceului Tehnologic „Ștefan cel mare și sfânt”, Vorona, Botoșani, dirijor – Andreea Amaricăi

Premiul special – Grupul de copii al Șc. primare Mănăstireni, Botoșani, coordonator –  Gabriela Zăiceanu

Premiul special – „Pescărușii Suliței”, Sulița, Botoșani, coordonator – Adrian Ursache

După înmânarea premiilor s-a servit masa la Mănăstirea Coșula unde Părintele Stareț, Calinic Chirvase, ne-a pregătit o agapă pentru cei aproximativ 200 de participanți, ne-a ghidat în muzeul care găzduiește o parte din tezaurul care s-a păstrat de pe timpul domnitorului Ștefan cel Mare, cel care a și construit Mănăstirea.

Cu sufletul înduhovnicit, cu bucurie și cu recunoștință s-a încheiat cea de-a XII – a ediție a Festivalului Concurs de Colinde „O, ce veste minunată!” 2024.

(Comunicat de presă)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending