Connect with us

Eveniment

19 februarie: Ziua Brâncuși. Personalitatea și creațiile marelui sculptor român

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

În 19 februarie este Ziua Brâncuşi, sărbătorită an de an la data aniversării sale. Personalitatea marelui sculptor român Constantin Brâncuşi este omagiată, la nivel naţional, începând din 2016, printr-o zi dedicată.

Propunerea a fost făcută din 2015, de scriitorul Laurian Stănchescu, preşedinte al Fundaţiei Ideea Contemporană. A solicitat, printr-o scrisoare publică adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Puterii şi Opoziţiei, să declare Ziua Naţională Constantin Brâncuşi, pe data de 19 februarie.

Cum a devenit Ziua Brâncuși – sărbătoare națională

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari.  Au motivat  că declararea datei de 19 februarie drept „Ziua Brâncuşi” – sărbătoare naţională legală lucrătoare reprezintă „o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”.

„Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională. (…) Această iniţiativă onorează spiritul nostru şi în acelaşi timp arată dragostea şi recunoştinţa noastră faţă de valoarea lui Brâncuşi”.

La 16 iunie 2015, propunerea legislativă a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, după ce Comisia pentru cultură dăduse un raport de respingere. A motivate că „a institui prin lege o nouă sărbătoare naţională, în condiţiile în care există deja o Zi a Culturii Naţionale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalităţile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu”.

Publicitate

Câteva luni mai târziu însă, la 4 noiembrie 2015, proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.  În 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi/sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii
Unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, Constantin Brâncuşi face parte dintre artiştii de seamă care au modificat gândirea plastic. A contribuit la transformarea sculpturii tradiţionale în sculptură modernă. Este artistul care a asimilat în opera sa ”toată istoria sculpturii pe care a dominat-o şi a depăşit-o”, după cum remarca criticul de artă Mircea Deac, în volumul „Constantin Brâncuşi” (Editura Meridiane, 1966).

Printr-o eleganţă deosebită a formei şi utilizare sensibilă a materialelor, Constantin Brâncuşi a oglindit, în opera sa, felul de a gândi lumea al ţăranului român, sursa sa de inspiraţie fiind elementul popular, folcloric, natural. Lucrările sale au o puternică încărcătură spirituală, provenită din viaţa satului românesc, artistul reuşind să îmbine simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene.

Brâncuşi renunţă la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor. „Arta trebuie să fie realitatea însăşi. Arta nu este o evadare din realitate, ci o intrare în realitatea cea mai adevărată, poate în singura realitate autentică. Ceea ce mulţi numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa lucrurilor. Există în toate lucrurile o măsură, un adevăr ultim. Proporţia interioară este adevărul ultim, inerent în toate lucrurile”, mărturisea artistul în cugetările sale, prezentate de Teodor Danalache pe site-ul crestinortodox.ro.

Mircea Deac aminteşte, în lucrarea menţionată mai sus, de cuvintele unuia dintre biografii artistului, David Lewis, care spunea că „dintre sculptori, Brâncuşi a fost primul care a făcut o ruptură radicală cu trecutul imediat. (…) Formele sale simple, liniştite, ieşite din comun, totuşi pregnante şi aproape abstracte, reflectă o serie de atitudini creatoare care au devenit fundamentale în dezvoltarea artei plastice moderne.”

Brâncuși – viața și creațiile
Născut la 19 februarie/2 martie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj, Constantin Brâncuşi a urmat Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova (1894-1898), Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. Apoi a plecat spre Paris, unde a luat concursul de admitere la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts şi a lucrat în atelierul lui Antonin Mercié. A fost angajat de Rodin ca practician, dar nu a rămas aici mult timp, convins fiind că ”La umbra marilor copaci nu creşte nimic”, notează site-ul centrulbrancusi.ro. Şi-a închiriat un spaţiu pe strada Montparnasse, unde şi-a amenajat propriul atelier.

Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi a lăsat posterităţii o operă impresionantă, de o mare complexitate tematică. Lucrările sale se numără, în prezent, printre marile creaţii artistice ale lumii.

Încă din primul an de studenţie, respectiv în 1898, lucrarea sa, ”Bustul lui Vitellius”, obţine ”menţiunea onorabilă”.

În 1900 ”Capul lui Laocoon” îi aduce artistului medalia de bronz, iar ”Studiu”, din 1901, câştigă medalia de argint.

Beneficiind de sprijinul doctorului Dimitrie Gerota, în perioada următoare (1900-1902), realizează ”Ecorşeu”, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, operă distinsă cu o medalie de bronz şi folosită, ulterior, în şcolile româneşti de medicină.

A realizat apoi bustul medicului Carol Davila, care avea să fie aşezat în curtea Spitalului Militar Central din Bucureşti, în 1912, reprezentând singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.

Ansamblul artistic din Târgu Jiu, finalizat în 1938
În 1907, realizează, în atelierul său din Paris, „Sărutul” (1907), temă ce avea să fie reluată de mai multe ori până în 1940, când finalizează ”Poarta sărutului”, amplasată în Parcul Central din Târgu Jiu.

Tot în 1907, Brâncuşi a primit comanda unui monument funerar pentru cimitirul din Buzău, lucrare pe care o va numi „Rugăciunea”.

După 1908, Brâncuşi dă o nouă expresie sculpturii, originală, proprie lui, preocupare ce va fi strâns legată de alegerea materialului în care lucrează. În această evoluţie a artei sale se înscriu lucrări precum „Muza adormită”, „Sărutul”, „Cuminţenia pământului”, „Domnişoara Pogany”, „Prinţesa X” sau „Pasărea măiastră”.

Anul 1915 marchează o premieră în cariera lui Constantin Brâncuşi, primele lucrări în lemn: „Cariatide”, „Fiul risipitor” şi altele. A realizat apoi „Vrăjitoarea”, „Himera”, „Cariatidă” şi „Adam” şi primele versiuni în lemn ale „Coloanei fără sfârşit” (1918), aşa cum îi plăcea artistului să o numească.

În 1938, a finalizat ansamblul artistic din Târgu Jiu, alcătuit din „Masa tăcerii”, „Scaunele”, „Poarta sărutului” şi „Coloana infinitului”, închinat eroilor români care, la 14 octombrie 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemţilor.

Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuşi s-a desfăşurat în toată măreţia ei, din această perioadă datând operele din ciclul ”Pasărea în văzduh”, ciclul ”Ovoidului”, precum şi sculpturile în lemn.

Cu toate că se bucura deja de recunoaştere artistică în lumea întreagă, Constantin Brâncuşi şi-a dus viaţa ca un simplu ţăran român, având însă sufletul întristat pentru că nu se putea întoarce în ţara natală. Artistul a murit la 16 martie 1957, iar la 19 martie a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

Brâncuşi, ”redescoperit” în 1964 în ţara natală
În România, în epoca socialistă, Brâncuşi a fost contestat, fiind considerat „un reprezentant al burgheziei decadente”, se arată pe site-ul webcultura.ro. Abia în 1964, Brâncuşi a fost ”redescoperit” în ţara natală. Ansamblul monumental de la Târgu Jiu a putut fi restaurat, după ce fusese abandonat şi aproape dărâmat.

La 3 iulie 1990, a fost ales membru post-mortem al Academiei Române. La aniversarea a 125 de ani de la naşterea sculptorului, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuşi, sărbătorit şi în cadrul UNESCO.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (419)

Publicat

acum 43 de minute

miercuri, 07.01.2026

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„România literară” nr. 50 din 28 noiembrie 2025. Carmen Brăgaru publică articolul „Renașterea Miorcanilor”. Rețin: 1. „De curând, în prezența autorităților locale și județene, Conacul Pillăteștilor din Miorcani și-a redeschis porțile. Domeniul, cumpărat de botoșăneanul Nicolae Pillat (bunicul poetului) pe la 1850 de la un membru al familiei Suțu, a fost moștenit în 1883 de parlamentarul Ion N. Pillat (tatăl poetului), care a ridicat conacul de astyăzi pe ruinele vechii case boierești, existent pe la 1830 – 1833. După ce l-a administrat o vreme, l-a cedat celui dintâi născut, poetul Ion Pillat, ajuns deputat de Dorohoi, care se considera moldovean, „mai ales ca temperament poetic și ca tendință general a firii mele adânci”; 2. „După moartea prematură, din aprilie 1945, a fost moștenit de fiul său, Dinu Pillat, care în vara și toamna lui 1948, dat afară din serviciu și lipsit de mijloace de trai, a încercat refacerea conacului și a moșiei, pentru a-și întreține familia”; 3. „La sfârșitul aceluiași an 1948, imobilul și terenul au fost naționalizate de regimil comunist, clădirea fiind transformată într-o secție a Spitalului Darabani”; 4. „După 1989, conacul nu a avut o soartă mai bună, fiind exploatat impropriu, trecând printr-o devastare în 2001 și sfârșind prin a fi închis și lăsat o vreme în paragină”; 5. „În annul 2002, moștenitoarele Cornelia și Monica Pillat, au donat clădirea și anexele (curtea, livada, pădurea, iazul și alte terenuri) Arhiepiscopiei Iașilor, s-a implementat un amplu proiect de reabilitare, modernizare și dotare a clădirii Conacului „Ion Pillat”;

„România literară” nr. 50 din 28 noiembrie 2025. La pagina 19 este publicat poemul „Toamnă la Miorcani” de Ion Pillat. Scrie Carmen Brăgaru: „Ion Pillat a nemurit în versuri acest biet sat uitat de lume. Nu este vorba numai despre celebrul volum intitulat „Satul meu”, monografia lirică a oamenilor și locurilor, cuprinsă în 54 de poezii a câte două catrene. Scriind în acest spațiu mai cu spor decât decât în orice altă parte (aproape malgre soi, cum va declara la un moment dat), pentru că își găsea liniștea necesară creației și se conecta la rădăcinile spiritual ale strămoșilor, va avea la bilanț o recoltă bogată: 193 de poezii, dintre care 86 închinate locurilor, 4 inspirate de Miorcani, dar redactate la București, 86 scrise acolo, dar inspirate de alte spații și trăiri, iar 17 revăzute sau finisate, după ciorne schițate altundeva”. Rețin ultimele 6 versuri din „Toamnă la Miorcani”: „Poate-un om atunci să vină să-mi culeagă câte-un vers/ Cum din prun culegi o prună fără-a te opri din mers,/ Însetat mi-o soarbe poate din cuvinte alinarea,/ O să-i pară – cine știe – mai puțin amară sarea/ Lacrimilor sale-n drumul de dureri și dor ascuns…/ Binecuvântarea asta de mi-o dai, va fi de-ajuns.”;

„România literară” nr. 50 din 28 noiembrie 2025. Toma Pavel își încheie „nuanțele” sale privind „Literature ca joc” oprindu-se la ”Luceafărul” lui Eminescu: „… în „Luceafărul” lui Eminescu, prea frumoasa fată „din rude mari împărătești” îi cere astruluio îndrăgostit de ea să se coboare pe pământ, să fie muritor ca ea. Atunci, numai atunci ea l-ar iubi și i s-ar dărui. Da, voi fi al tău, voi renunța la nemurire, îi promite astrul plecând „din locul lui de sus” spre Creatorul lumii. Între timp la palatal unde trăiește tânăra prințesă, Cătălin, un paj „ce poartă pas cu pas/ a-mpărătesei rochii,/ Băiat din flori și de pripas/ Dar îndrăzneț cu ochii”, o vede, o admiră și încearcă să o seducă. Rostindu-i numele -= Cătălina – pentru prima oară, poemul ne previne că cei doi tineri au ceva în comun. Când pajul încearcă să o sărute, ea îi mărturisește că se ssimte atrasă de luceaqfăr. Cătălin, dibaci, îi promite să o învețe „din bob cu bob amorul” și îi explică tehnica îmbrățișării: „Câng ți-oi întinde brațul stâng/ Să mă cuprinzi cu brațul/ Și ochii tăi nemișcători/ Sub ochii mei rămâie…/ Se te înalț de subțiori/ Te-nalță din călcâie”, gesturi care convoacă bucuria de a trăi: „Când fața mea se pleacă-n jos/ În sus rămâi cu fața,/ Să ne privim nesățios/ Și dulce toată viața.” (…) Departe de ei, luceafărul zboară lăsând în urmă limitele universului”.

Concluzia lui Toma Pavel: „Greu să nu luăm partea luceafărului, să nu-i preamărim izolarea și mândria. Jocul literar ne îngăduie însă ba chiar ne îndeamnă să-i ascultăm și pe cei doi tineri. Nu se află ei pe această lume? Nu înseamnă asta să înaintezi pe calea vieții tale, o cale demult croită, alteori diferită, riscată poate, dar TOT A TA PRINTRE AI TĂI, alături de alte ființa umane? Căldura, bucuria aproape de tine, nu e la fel de minunată, dacă nu chiar mai minunată ca adorația viselor abstracte, reci”;

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

„Fraților… un strigăt de durere și de rugăciune”: Patru copii, Xenia, Iustin, Alexe și Filoftea și mama lor, Diana, au nevoie de rugăciunile noastre

Publicat

acum 51 de minute

miercuri, 07.01.2026

de

Publicitate
„Fraților… un strigăt de durere și de rugăciune
Fraților, nu este un anunț.
Este un strigăt.
Este un plâns.
Este o rană deschisă.
În ziua Epifaniei, în ziua în care cerul s-a deschis peste Iordan, peste o familie de preot s-a prăbușit un cer întunecat. Un accident cumplit. Fără avertisment. Fără milă. Soția părintelui Ioan Cosma și copiii lui – zdrobiți într-o clipă care a schimbat totul.
Matei, un adolescent… nu un prunc, nu un bătrân obosit de viață, ci un tânăr cu vise, cu pași înainte, cu viața abia începută, a plecat la Domnul. Un copil mare. Un suflet viu. O inimă care bătea tare. Și acum… tăcere. O tăcere care urlă.
Mama, Diana, și copiii – Xenia, Iustin, Alexe și Filoftea – se află în continuare într-o stare critică. Între viață și moarte. Între speranță și disperare. Între lacrimă și rugăciune. Fiecare minut apasă. Fiecare clipă arde.
Fraților, aceasta nu este o încercare obișnuită.
Este chin.
Este durere.
Este neputință.
Este lacrimă fără sfârșit.
Un preot care poate mângâia pe alții, dar acum nu mai are cine să-l mângâie.
Un tată care și-a pierdut fiul adolescent, nu în boală, nu în timp, ci într-o fracțiune de secundă.
O mamă care luptă pentru viață, în timp ce casa ei s-a umplut de plâns.
Copii care luptă cu trupurile frânte, iar cerul pare departe.
Aceasta este o Golgota adevărată.
Nu una simbolică.
Nu una din cuvinte.
Una din sânge, lacrimi și nopți fără somn.
De aceea vă rugăm, nu formal, nu din obligație, ci cu zdrobire de inimă:
cădeți în genunchi.
Opriți-vă din zgomot.
Lăsați deoparte explicațiile.
Rugați-vă.
Strigați către Dumnezeu.
Plângeți pentru cei care nu mai pot plânge.
Pentru Matei, adolescentul plecat prea devreme.
Pentru Ioan Cosma, tatăl rămas în fața unei cruci inimaginabile.
Pentru Diana, mama care se zbate între cer și pământ.
Pentru copiii care încă luptă pentru viață.
Fraților, dacă rugăciunea noastră nu este acum fierbinte, atunci când?
Dacă lacrima noastră nu curge acum, atunci pentru cine?
Doamne, nu mai avem argumente.
Avem doar durere.
Avem doar strigăt.
Avem doar credința că Tu poți face ce omul nu mai poate.
Doamne, miluiește!
Doamne, nu-i lăsa!
Doamne, nu ne lăsa!”
Acesta este apelul făcut de obștea Mănăstirii „Piatra Tăieturii”, dar pe paginile mai multor biserici din Suceava, dar și alte județe, credincioșii sunt chemați la o faptă de milostenie creștinească și să implore mila lui Dumnezeu.

Accidentul a avut loc marți, 6 ianuarie 2026, în jurul orei 10:30. O femeie de 38 de ani din Vatra Dornei conducea un autoturism pe DN17B. Într-o curbă la stânga, nu a adaptat viteza, a pierdut controlul direcției, a părăsit partea carosabilă, a rupt parapetul de protecție al unui pod peste râul Bistrița și vehiculul a căzut în albia râului de la o înălțime de aproximativ 6 metri.

În autoturism se aflau șase persoane: conducătoarea auto, un adolescent de 16 ani pe locul din dreapta față și patru minori pe bancheta din spate. Toate victimele au fost transportate la unități medicale pentru îngrijiri de specialitate.

Din păcate, unul dintre minori, în vârstă de 14 ani, a decedat în spital în jurul orei 17:00. Ceilalți doi minori răniți grav sunt în stare stabilă, sub supraveghere medicală intensivă.

 

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Credincioșii din municipiul Botoșani, uniți în rugăciune la hramul Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul”

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 07.01.2026

de

Publicitate

A doua zi după Botezul Domnului, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Mântuitorul Iisus Hristos în apele Iordanului. Este o sărbătoare veche, rânduită încă din primele veacuri creștine, ca semn de cinstire față de cel care a avut misiunea unică de a pregăti venirea Domnului.

Sărbătoarea a fost trăită cu intensitate și la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Botoșani, unde hramul a adunat numeroși credincioși. Evenimentele au început marți seara, cu săvârșirea Vecerniei Mari cu Litie. Lăcașul de cult din cartierul Stejari a devenit neîncăpător, semn al evlaviei botoșănenilor veniți din toate zonele orașului pentru a-l cinsti pe Sfântul Ioan.

Alături de părintele protopop Petru Fercal, parohul bisericii, au slujit numeroși preoți din oraș, dar și stareți ai mănăstirilor din zonă: arhimandritul Ioan Harpa, starețul Mănăstirii Popăuți, arhimandritul Teodosie Pleșca, starețul Mănăstirii Zosin, precum și arhimandritul Calinic Chirvase, starețul Mănăstirii Coșula și arhimandritul Ghedeon Huțanașu, starețul Mănăstirii Sihăstria Voronei. Prezența acestora a dat un plus de solemnitate momentului.

Răspunsurile la strană au fost oferite de Corul Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul”, ai cărui membri au purtat costume populare moldovenești. Imaginea creată a dus cu gândul la vremuri de demult, când credința era trăită simplu, dar profund, și făcea parte firesc din viața comunității.

La finalul slujbei, prin rugăciunea Litiei, arhimandritul Ioan Harpa a binecuvântat pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, iar apoi a rostit un cuvânt de învățătură emoționant, care a atins inimile celor prezenți.

Sărbătoarea a continuat în ziua de prăznuire a Sfântului Ioan Botezătorul, cu Sfânta Liturghie, oficiată în sobor. Alături de părintele Petru Fercal s-a aflat protopopul Adrian Chirvase, venit de la Vaslui, precum și părintele Petru Chirvase și arhimandritul Calinic Chirvase. Corul bisericii, coordonat de doctorandul Gheorghiță Bulboacă, a dat din nou răspunsurile liturgice.

Publicitate

Predica a fost rostită de părintele protopop Adrian Chirvase, care a vorbit despre rolul Sfântului Ioan Botezătorul în istoria mântuirii, despre viața sa curată, despre curajul și credința lui, subliniind faptul că Sfântul Ioan este un ocrotitor puternic al credincioșilor în momentele grele ale vieții.

Hramul s-a încheiat într-o atmosferă caldă, cu o agapă frățească, prilej de bucurie pentru preoți și credincioși, așa cum se cuvine într-o zi de mare sărbătoare, în parohia păstorită de părintele protopop Petru Fercal, unde inima credinței bate neîncetat și dorul de Dumnezeu este din ce în ce mai aprins.

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Mesaje de Sfântul Ioan, sărbătorit pe 7 ianuarie. Urări frumoase pentru cei dragi, cu ocazia zilei de nume

Publicat

acum 6 ore

miercuri, 07.01.2026

de

Publicitate

Mesaje de Sfântul Ioan. Pe 7 ianuarie, credincioșii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan, unul dintre cei mai cunoscuți sfinți. Cu această ocazie, peste 2 milioane de români își celebrează ziua de nume.

Indiferent că este vorba despre familie, prieteni sau colegi, mai jos găsiți cele mai frumoase mesaje pentru a le ura „La mulți ani”.

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Mama sa, Elisabeta, era descendentă a seminției lui

Aaron.

Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul a fost vestită preotului Zaharia de către îngerul Gavriil, în timp ce acesta slujea la templu.

Mesaje religioase de transmis celor dragi

  • De Sf. Ioan, cei dragi să te înconjoare cu căldura sufletelor lor, iar fericirea să te îmbrățișeze în această zi specială. La mulți ani!
  • Fie ca toate împlinirile frumoase, sănătatea și lumina acestei sărbători să te însoțească pretutindeni. La mulți ani de Sf. Ioan!
  • Astăzi sufletul tău să fie plin de pace și bucurie, iar fiecare clipă să te apropie de liniștea interioară. La mulți ani!
  • Fie ca binecuvântarea Sfântului Ioan să te însoțească în fiecare zi și să-ți umple viața de lumină și iubire.
  • Să ai parte de o zi plină de zâmbete, dragoste și momente speciale alături de cei dragi. La mulți ani de Sf. Ioan!
  • Astăzi e ziua ta de nume și îți doresc ca fericirea să te însoțească la fiecare pas și rugăciunile tale să fie ascultate.
  • Fie ca Sfântul Ioan să-ți călăuzească pașii și să-ți aducă sănătate, noroc și bucurii fără sfârșit. La mulți ani!
  • În această zi sfântă, să simți dragostea și grija celor apropiați și binecuvântarea divină. La mulți ani!
  • Fie ca lumina Sfântului Ioan să-ți încălzească sufletul și să-ți aducă pace în inimă. La mulți ani binecuvântați!
  • Astăzi sărbătorim nu doar numele tău, ci și frumusețea și bunătatea sufletului tău. La mulți ani!
  • De Sf. Ioan, să simți căldura prieteniei și iubirii celor dragi și să ai o zi memorabilă.
  • Fie ca fiecare zi a vieții tale să fie la fel de luminoasă și plină de har ca această zi de sărbătoare. La mulți ani!
  • În ziua numelui tău, să fii înconjurat/ă de pace, iubire și binecuvântările Sfântului Ioan.
  • Să ai parte de momente frumoase, de sănătate și de tot ce-ți dorești sufletul. La mulți ani de Sf. Ioan!
  • Fie ca această zi specială să-ți aducă zâmbete și clipe de neuitat, alături de cei dragi.
  • De Sf. Ioan, să fii răsfățat/ă cu bucurii, iubire și har divin la fiecare pas. La mulți ani!
  • Fie ca binecuvântarea Sfântului Ioan să se reverse asupra ta și să-ți lumineze întreaga viață.
  • Astăzi, în ziua numelui tău, să simți iubirea și respectul tuturor celor care te prețuiesc. La mulți ani!
  • Să ai o zi minunată, plină de har, liniște și momente care să-ți încălzească inima. La mulți ani de Sf. Ioan!
  • În această zi sfântă, să simți că ești protejat/ă și că viața ta este plină de binecuvântări. La mulți ani!

Mesaje de Sfântul Ioan pentru prieteni

  • La mulți ani de Sfântul Ioan! Fie ca prietenia noastră să fie mereu la fel de puternică și plină de bucurie.
  • Să ai o zi minunată, plină de zâmbete, râsete și momente de neuitat. La mulți ani, prieten drag!
  • Fie ca Sfântul Ioan să-ți aducă pace în suflet și fericire în fiecare clipă. La mulți ani!
  • Prieten drag, să te bucuri de această zi specială și să fii înconjurat de oameni care te iubesc.
  • La mulți ani! Să ai parte de sănătate, bucurii și clipe de neuitat alături de cei dragi.
  • În ziua ta de nume, să simți că prietenia și iubirea celor din jur te însoțesc la fiecare pas.
  • La mulți ani, prietene! Fie ca această zi să-ți aducă doar momente frumoase și amintiri de neuitat.
  • Să fii mereu fericit, sănătos și plin de energie bună! La mulți ani de Sfântul Ioan!
  • La mulți ani, drag prieten! Fie ca fiecare zi să-ți fie plină de râsete și binecuvântări.
  • Astăzi e ziua ta, așa că râzi, bucură-te și lasă grijile deoparte! La mulți ani!
  • Fie ca prietenia noastră să fie mereu o sursă de sprijin și bucurie. La mulți ani!
  • Să ai parte de o zi de nume plină de surprize plăcute și zâmbete sincere. La mulți ani, prietene!
  • La mulți ani! Fie ca această sărbătoare să-ți aducă liniște, dragoste și momente memorabile.
  • Prieten drag, să te bucuri din plin de această zi și să știi că te apreciez nespus!
  • La mulți ani! Fie ca lumina și binecuvântarea Sfântului Ioan să te însoțească mereu.
  • Să ai parte de o zi plină de veselie, prietenie și zâmbete care să-ți încălzească inima.
  • Prieten drag, să simți iubirea celor din jur și bucuria fiecărei clipe astăzi. La mulți ani!
  • La mulți ani de Sfântul Ioan! Să te însoțească mereu optimismul și voia bună.
  • Astăzi sărbătorim ziua ta de nume și îmi doresc să fie una memorabilă, plină de râsete și voie bună!
  • Fie ca ziua ta să fie la fel de minunată și luminoasă precum prietenia noastră. La mulți ani!
  • La mulți ani, prietene! Fie ca toate dorințele tale bune să devină realitate astăzi.
  • Să ai parte de momente speciale și să simți că ești iubit și apreciat. La mulți ani!
  • Prieten drag, fie ca Sfântul Ioan să-ți aducă sănătate, noroc și bucurii fără sfârșit.
  • La mulți ani! Să ai o zi de nume veselă, plină de râsete și prieteni buni aproape.
  • Fie ca ziua ta să fie presărată cu surprize plăcute și clipe de neuitat. La mulți ani, prietene!
  • Prieten drag, să simți că ești special și apreciat astăzi, așa cum meriți! La mulți ani!
  • La mulți ani! Să ai parte de zile luminoase, prieteni adevărați și momente de neuitat.
  • Fie ca fiecare zi să-ți aducă motive să zâmbești și să fii fericit. La mulți ani de Sfântul Ioan!
  • Prieten drag, să fii înconjurat de oameni dragi și zâmbete sincere în această zi specială.
  • La mulți ani! Să ai parte de o zi de nume minunată și să știi că prietenia noastră e mereu aici pentru tine.

Mesaje pentru familie: părinți, frați, surori, bunici

  • La mulți ani de Sfântul Ioan! Fie ca această zi să aducă în casa voastră pace, iubire și sănătate.
  • Dragă familie, să simțiți azi căldura, bucuria și binecuvântarea Sfântului Ioan în fiecare clipă.
  • Fie ca Sfântul Ioan să vă protejeze și să vă călăuzească pașii în fiecare zi. La mulți ani, dragi ai mei!
  • La mulți ani! Să aveți parte de sănătate, armonie și momente pline de iubire în familie.
  • De Sfântul Ioan, să fie casa voastră plină de râsete, liniște și căldura celor dragi.
  • La mulți ani, dragi părinți! Fie ca Sfântul Ioan să vă ocrotească și să vă aducă bucurie în suflet.
  • Dragă frate/soră, fie ca această zi să-ți umple inima de fericire și binecuvântarea Sfântului Ioan să fie mereu cu tine.
  • La mulți ani, bunici! Să fiți înconjurați mereu de dragoste, sănătate și fericire.
  • Fie ca fiecare zi a familiei noastre să fie binecuvântată și plină de iubire divină. La mulți ani de Sfântul Ioan!
  • La mulți ani! Să aveți parte de clipe minunate împreună și de protecția Sfântului Ioan în fiecare zi.
  • De Sf. Ioan, să vă bucurați de sănătate, iubire și momente de neuitat alături de cei dragi.
  • La mulți ani, familie dragă! Fie ca lumina și binecuvântarea Sfântului Ioan să vă însoțească mereu.
  • Să fie această zi plină de zâmbete, voie bună și îmbrățișări calde pentru întreaga familie.
  • La mulți ani, părinți și frați! Fie ca Sfântul Ioan să vă aducă liniște, bucurii și iubire.
  • Dragă familie, să simțiți azi cât de prețioși sunteți unii pentru alții și cât de mult vă iubește Dumnezeu.
  • La mulți ani de Sf. Ioan! Fie ca fiecare zi petrecută împreună să fie o binecuvântare.
  • Să aveți o zi de nume minunată, plină de căldură, râsete și clipe magice în familie.
  • La mulți ani! Fie ca familia voastră să fie mereu unită și protejată de harul divin.
  • Dragii mei, fie ca Sfântul Ioan să vă aducă sănătate, bucurie și iubire fără margini.
  • La mulți ani, familie dragă! Să fiți înconjurați mereu de pace, iubire și bunătate.
  • De Sfântul Ioan, să simțiți binecuvântarea lui în fiecare moment al vieții și să vă bucurați împreună de ea.
  • La mulți ani! Să aveți parte de o zi de nume magică, plină de momente frumoase și amintiri neprețuite.
  • Dragă familie, fie ca iubirea și armonia să vă însoțească mereu și să vă aducă fericire.
  • La mulți ani de Sfântul Ioan! Să aveți sănătate, zâmbete și momente speciale împreună.
  • Fie ca fiecare zi să fie binecuvântată și plină de iubire în familia noastră. La mulți ani!
  • La mulți ani, familie dragă! Să simțiți în fiecare zi că sunteți protejați și iubiți de Dumnezeu.
  • De Sf. Ioan, să aveți parte de clipe de bucurie alături de cei dragi și să vă simțiți binecuvântați.
  • La mulți ani! Fie ca această zi să fie începutul unui an plin de sănătate, iubire și fericire.
  • Dragă familie, să vă fie casa mereu plină de lumină, zâmbete și iubire sinceră. La mulți ani!
  • La mulți ani de Sfântul Ioan! Fie ca harul și protecția Sfântului Ioan să fie cu voi mereu și să vă aducă pace și bucurie în suflet.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending