Connect with us

Eveniment

19 februarie: Ziua Brâncuși. Personalitatea și creațiile marelui sculptor român

Publicat

Publicitate

În 19 februarie este Ziua Brâncuşi, sărbătorită an de an la data aniversării sale. Personalitatea marelui sculptor român Constantin Brâncuşi este omagiată, la nivel naţional, începând din 2016, printr-o zi dedicată.

Propunerea a fost făcută din 2015, de scriitorul Laurian Stănchescu, preşedinte al Fundaţiei Ideea Contemporană. A solicitat, printr-o scrisoare publică adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Puterii şi Opoziţiei, să declare Ziua Naţională Constantin Brâncuşi, pe data de 19 februarie.

Cum a devenit Ziua Brâncuși – sărbătoare națională

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari.  Au motivat  că declararea datei de 19 februarie drept „Ziua Brâncuşi” – sărbătoare naţională legală lucrătoare reprezintă „o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”.

„Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională. (…) Această iniţiativă onorează spiritul nostru şi în acelaşi timp arată dragostea şi recunoştinţa noastră faţă de valoarea lui Brâncuşi”.

La 16 iunie 2015, propunerea legislativă a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, după ce Comisia pentru cultură dăduse un raport de respingere. A motivate că „a institui prin lege o nouă sărbătoare naţională, în condiţiile în care există deja o Zi a Culturii Naţionale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalităţile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu”.

Publicitate

Câteva luni mai târziu însă, la 4 noiembrie 2015, proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.  În 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi/sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii
Unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, Constantin Brâncuşi face parte dintre artiştii de seamă care au modificat gândirea plastic. A contribuit la transformarea sculpturii tradiţionale în sculptură modernă. Este artistul care a asimilat în opera sa ”toată istoria sculpturii pe care a dominat-o şi a depăşit-o”, după cum remarca criticul de artă Mircea Deac, în volumul „Constantin Brâncuşi” (Editura Meridiane, 1966).

Printr-o eleganţă deosebită a formei şi utilizare sensibilă a materialelor, Constantin Brâncuşi a oglindit, în opera sa, felul de a gândi lumea al ţăranului român, sursa sa de inspiraţie fiind elementul popular, folcloric, natural. Lucrările sale au o puternică încărcătură spirituală, provenită din viaţa satului românesc, artistul reuşind să îmbine simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene.

Brâncuşi renunţă la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor. „Arta trebuie să fie realitatea însăşi. Arta nu este o evadare din realitate, ci o intrare în realitatea cea mai adevărată, poate în singura realitate autentică. Ceea ce mulţi numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa lucrurilor. Există în toate lucrurile o măsură, un adevăr ultim. Proporţia interioară este adevărul ultim, inerent în toate lucrurile”, mărturisea artistul în cugetările sale, prezentate de Teodor Danalache pe site-ul crestinortodox.ro.

Mircea Deac aminteşte, în lucrarea menţionată mai sus, de cuvintele unuia dintre biografii artistului, David Lewis, care spunea că „dintre sculptori, Brâncuşi a fost primul care a făcut o ruptură radicală cu trecutul imediat. (…) Formele sale simple, liniştite, ieşite din comun, totuşi pregnante şi aproape abstracte, reflectă o serie de atitudini creatoare care au devenit fundamentale în dezvoltarea artei plastice moderne.”

Brâncuși – viața și creațiile
Născut la 19 februarie/2 martie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj, Constantin Brâncuşi a urmat Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova (1894-1898), Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902. Apoi a plecat spre Paris, unde a luat concursul de admitere la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts şi a lucrat în atelierul lui Antonin Mercié. A fost angajat de Rodin ca practician, dar nu a rămas aici mult timp, convins fiind că ”La umbra marilor copaci nu creşte nimic”, notează site-ul centrulbrancusi.ro. Şi-a închiriat un spaţiu pe strada Montparnasse, unde şi-a amenajat propriul atelier.

Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi a lăsat posterităţii o operă impresionantă, de o mare complexitate tematică. Lucrările sale se numără, în prezent, printre marile creaţii artistice ale lumii.

Încă din primul an de studenţie, respectiv în 1898, lucrarea sa, ”Bustul lui Vitellius”, obţine ”menţiunea onorabilă”.

În 1900 ”Capul lui Laocoon” îi aduce artistului medalia de bronz, iar ”Studiu”, din 1901, câştigă medalia de argint.

Beneficiind de sprijinul doctorului Dimitrie Gerota, în perioada următoare (1900-1902), realizează ”Ecorşeu”, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, operă distinsă cu o medalie de bronz şi folosită, ulterior, în şcolile româneşti de medicină.

A realizat apoi bustul medicului Carol Davila, care avea să fie aşezat în curtea Spitalului Militar Central din Bucureşti, în 1912, reprezentând singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.

Ansamblul artistic din Târgu Jiu, finalizat în 1938
În 1907, realizează, în atelierul său din Paris, „Sărutul” (1907), temă ce avea să fie reluată de mai multe ori până în 1940, când finalizează ”Poarta sărutului”, amplasată în Parcul Central din Târgu Jiu.

Tot în 1907, Brâncuşi a primit comanda unui monument funerar pentru cimitirul din Buzău, lucrare pe care o va numi „Rugăciunea”.

După 1908, Brâncuşi dă o nouă expresie sculpturii, originală, proprie lui, preocupare ce va fi strâns legată de alegerea materialului în care lucrează. În această evoluţie a artei sale se înscriu lucrări precum „Muza adormită”, „Sărutul”, „Cuminţenia pământului”, „Domnişoara Pogany”, „Prinţesa X” sau „Pasărea măiastră”.

Anul 1915 marchează o premieră în cariera lui Constantin Brâncuşi, primele lucrări în lemn: „Cariatide”, „Fiul risipitor” şi altele. A realizat apoi „Vrăjitoarea”, „Himera”, „Cariatidă” şi „Adam” şi primele versiuni în lemn ale „Coloanei fără sfârşit” (1918), aşa cum îi plăcea artistului să o numească.

În 1938, a finalizat ansamblul artistic din Târgu Jiu, alcătuit din „Masa tăcerii”, „Scaunele”, „Poarta sărutului” şi „Coloana infinitului”, închinat eroilor români care, la 14 octombrie 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemţilor.

Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuşi s-a desfăşurat în toată măreţia ei, din această perioadă datând operele din ciclul ”Pasărea în văzduh”, ciclul ”Ovoidului”, precum şi sculpturile în lemn.

Cu toate că se bucura deja de recunoaştere artistică în lumea întreagă, Constantin Brâncuşi şi-a dus viaţa ca un simplu ţăran român, având însă sufletul întristat pentru că nu se putea întoarce în ţara natală. Artistul a murit la 16 martie 1957, iar la 19 martie a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

Brâncuşi, ”redescoperit” în 1964 în ţara natală
În România, în epoca socialistă, Brâncuşi a fost contestat, fiind considerat „un reprezentant al burgheziei decadente”, se arată pe site-ul webcultura.ro. Abia în 1964, Brâncuşi a fost ”redescoperit” în ţara natală. Ansamblul monumental de la Târgu Jiu a putut fi restaurat, după ce fusese abandonat şi aproape dărâmat.

La 3 iulie 1990, a fost ales membru post-mortem al Academiei Române. La aniversarea a 125 de ani de la naşterea sculptorului, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuşi, sărbătorit şi în cadrul UNESCO.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Anul școlar viitor, între 7 septembrie și 18 iunie: Modificări la vacanțe și examene (proiect)

Publicat

Publicitate

Cursurile anului școlar 2026 – 2027 vor începe pe 7 septembrie 2026 și se vor încheia pe 18 iunie 2027, prevede un proiect de structură a anului școlar viitor pus în consultare publică, vineri, de Ministerul Educației și Cercetării.

Potrivit proiectului, pentru clasa a VIII-a, cursurile se încheie pe 11 iunie 2027, iar pentru clasa a XII-a – pe 4 iunie 2027.

‘Principala modificare, față de structura anilor școlari anteriori, vizează reducerea intervalelor (săptămânilor) între care se poate decide pentru vacanța la decizia inspectoratelor școlare la două (față de trei). Propunerea are drept fundament faptul că în anii anteriori, la nivel național, s-a optat preponderent pentru două intervale (săptămâni) dintre cele trei propuse (unul dintre intervale a fost constant opțiunea a maximum trei județe, restul optând pentru celelalte două intervale/săptămâni de vacanță). Prin urmare, săptămâna de vacanță la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București este propusă pentru perioada 22 februarie – 7 martie 2027’, precizează Ministerul Educației și Cercetării.

În ceea ce privește intervalul propus pentru cele două săptămâni de vacanță între care se poate opta (22 – 28 februarie/1 – 7 martie), afirmă Ministerul Educației și Cercetării, propunerea este justificată de nevoia de a crea un echilibru în ceea ce privește numărul de săptămâni consecutive de cursuri.

Conform aceleiași surse, în proiectarea structurii anului școlar 2026 – 2027 în această formă s-au avut în vedere:

* perioada de desfășurare a probelor de competențe din cadrul examenului național de bacalaureat 2027 în ultimele două săptămâni de cursuri ale anului școlar 2026 – 2027;
* desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2026 – 2027 și a probelor scrise ale examenului național de bacalaureat în următoarele două săptămâni după finalizarea cursurilor. În acest sens, precizăm că începerea anului școlar în data de 14 septembrie (față de 7 septembrie, propunerea actuală) ar implica încheierea cursurilor pe 25 iunie și, prin urmare, decalarea cu o săptămână a desfășurării examenelor naționale);
* organizarea simulărilor probelor scrise ale examenelor naționale (evaluarea națională și examenul național de bacalaureat) în luna martie 2027.

Publicitate

Ministerul Educației și Cercetării menționează că aceste proiecții privind perioadele de desfășurare alocate examenelor naționale sunt orientative, calendarele de desfășurare urmând a fi stabilite ulterior, prin documente distincte, după parcurgerea procesului de transparență decizională.

‘Forma finală a structurii anului școlar 2026 – 2027 va fi aprobată în urma analizei feedbackului primit și după ședința Comisiei de Dialog Social (CDS)’, arată sursa citată. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Doliu în ORTODOXIE: Preotul Ion Baciu a trecut la Domnul după 37 de ani de slujire

Publicat

Publicitate

Creștinii ortodocși sunt în doliu după trecerea la cele veșnice a preotului Ion Baciu, slujitor devotat al Bisericii lui Hristos, care timp de aproape patru decenii a păstorit cu jertfelnicie credincioșii din Parohia Todirești. Anunțul oficial a fost făcut cu profundă durere creștinească, dar și cu nădejdea Învierii, subliniind viața de rugăciune, slujire și dăruire a celui care a fost un reper spiritual pentru generații întregi.

37 de ani de slujire neîntreruptă în Parohia Todirești

Preotul Ion Baciu a slujit timp de 37 de ani în Parohia Todirești, fiind permanent alături de credincioși atât în momentele de bucurie, cât și în cele de încercare. Prin activitatea sa pastorală, a contribuit decisiv la viața spirituală a comunității, fiind cunoscut pentru apropierea față de oameni, blândețea cuvântului și statornicia credinței sale.

În ultimii ani ai vieții, părintele Ion Baciu a slujit și la Catedrala din Pașcani, unde a fost prezent atât la Sfântul Altar, cât și la strană, ca împreună-rugător cu clerul și cu poporul credincios. Prezența sa discretă, dar profundă, a fost apreciată de toți cei care l-au cunoscut.

Unde va fi depus trupul și când are loc înmormântarea

Trupul neînsuflețit al preotului Ion Baciu va fi depus la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”, aflată în curtea Spitalului, unde credincioșii pot veni să îi aducă un ultim omagiu și să se roage pentru sufletul său.

Publicitate

Slujba Înmormântării va fi săvârșită duminică, 25 ianuarie 2026, după Sfânta Liturghie, potrivit anunțului oficial transmis de reprezentanții Bisericii. De asemenea, Slujba Stâlpilor va fi citită vineri și sâmbătă seara, în jurul orei 18:00, oferind posibilitatea tuturor celor îndoliați să participe la momentele de rugăciune.

Mesaj de rugăciune și mângâiere pentru familie

În mesajul transmis cu prilejul trecerii la Domnul a preotului Ion Baciu, reprezentanții Bisericii au subliniat dimensiunea profund spirituală a acestui moment de despărțire:

„În aceste clipe de despărțire, înălțăm rugăciune către Domnul nostru Iisus Hristos, Cel ce a biruit moartea și a dăruit lumii viața cea veșnică, ca să așeze sufletul adormitului robului Său, preotul Ion, în lăcașurile drepților, «în loc luminat, în loc de verdeață, în loc de odihnă», unde este viața cea fără de sfârșit, iar familiei sale și tuturor celor îndoliați să le dăruiască mângâierea cea de sus și întărirea nădejdii în făgăduințele Împărăției Sale.”

O moștenire spirituală care rămâne vie

Trecerea la cele veșnice a preotului Ion Baciu lasă un gol adânc în inimile celor care l-au cunoscut și l-au prețuit. Moștenirea sa spirituală rămâne însă vie prin credința insuflată enoriașilor, prin exemplul personal de slujire și prin rugăciunile rostite de-a lungul anilor pentru comunitatea pe care a păstorit-o.

Mesajul final transmis de Biserică este unul simplu și profund:  „Veșnica lui pomenire!”

Dumnezeu să-l ierte!

Citeste mai mult

Eveniment

Pagină de internet prin care se puteau angaja asasini plătiți, descoperită de polițiști. Plata se făcea în criptomonede

Publicat

Publicitate

Pagină de internet prin care se puteau angaja asasini plătiți, descoperită de polițiști. Dosarul a plecat de la o sesizare din Marea Britanie. Polițiștii români cred că plata pentru aceste servicii ar fi fost realizată exclusiv în criptomonede, prin intermediul unui sistem de tip escrow. Sistemul era administrat direct pe site, cu scopul de a oferi anonimat și de a îngreuna identificarea fluxurilor financiare, scrie alba24.ro.

La data de 14 ianuarie 2026, polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, au pus în aplicare 3 mandate de percheziție domiciliară, în municipiile București și Râmnicu Vâlcea, într-o cauză penală inițiată în baza unei cereri de asistență judiciară internațională, transmisă de autoritățile din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.

Cercetările efectuate în Marea Britanie, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, instigare la omor calificat, tentativă la omor calificat, instigare la vătămare corporală, tentativă la vătămare corporală și spălarea banilor, au vizat existența și funcționarea unei pagini de internet suspectată că ar facilita contractarea de asasini.

Plata pentru aceste servicii ar fi fost realizată exclusiv în criptomonede, prin intermediul unui sistem de tip escrow, creat și administrat direct pe site, cu scopul de a oferi anonimat și de a îngreuna identificarea fluxurilor financiare.

Utilizarea criptomonedelor ar fi reprezentat un element central al modului de operare al platformei, fiind destinată atât protejării identității utilizatorilor, cât și disimulării provenienței fondurilor.

În urma perchezițiilor efectuate, au fost descoperite și indisponibilizate mai multe dispozitive de stocare a datelor, criptomonede în valoare de aproximativ 650.000 de USD, precum și 292.890 de lei și 48.600 de euro.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Premiile Oscar 2026: Nominalizările pentru cea de-a 98-a ediție. Filmul care conduce detașat clasamentul

Publicat

Publicitate

Nominalizările pentru cea de-a 98-a ediție a Premiilor Oscar au fost anunțate joi, 22 ianuarie, de Academia Americană de Film. Filmul „Păcătoșii” conduce cu 16 nominalizări.

Academia Americană de Film a făcut publice joi dimineață nominalizările pentru cea de-a 98-a ediție a Premiilor Oscar. Filmul „Păcătoșii” a ocupat prima poziție, cu un record de 16 nominalizări, scrie Mediafax.

Filmul apare în categoriile majore, inclusiv cel mai bun film, cel mai bun regizor pentru Ryan Coogler și cel mai bun actor pentru Michael B. Jordan, relatează CNN Entertainment.

Foarte aproape se află filmul „O bătălie după alta”, care a strâns 13 nominalizări. Filmul intră în competiție pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor pentru Paul Thomas Anderson și cel mai bun actor, pentru Leonardo DiCaprio.

În cursa pentru cel mai bun actor se află și Timothée Chalamet, pentru rolul din „Marty Supreme”. O eventuală victorie l-ar plasa printre cei mai tineri câștigători ai acestui premiu, după succesul lui Adrien Brody pentru „The Pianist” în anul 2003.

Gala Premiilor Oscar va avea loc pe 15 martie, iar Conan O’Brien va reveni în rolul de prezentator. Mai jos se regăsește lista completă a nominalizaților anunțați de Academie.

Publicitate

Cel mai bun film

  • „Bugonia”
  • „F1”
  • „Frankenstein”
  • „Hamnet”
  • „Marty Supreme”
  • „O bătălie după alta”
  • „Agentul secret”
  • „Valoare sentimentală”
  • „Păcătoșii”
  • „Visele din tren”

Cel mai bun regizor

  • Chloé Zhao, „Hamnet”
  • Josh Safdie, „Marty Supreme”
  • Paul Thomas Anderson, „O bătălie după alta”
  • Joachim Trier, „Valoare sentimentală”
  • Ryan Coogler, „Păcătoșii”

Cea mai bună actriță într-un rol principal

  • Jessie Buckley, „Hamnet”
  • Rose Byrne, „Dacă aș avea picioare, te-aș lovi cu piciorul”
  • Kate Hudson, „Song Sung Blue”
  • Renate Reinsve, „Valoare sentimentală”
  • Emma Stone, „Bugonia”

Cel mai bun actor într-un rol principal

  • Timothée Chalamet, „Marty Supreme”
  • Leonardo DiCaprio, „O bătălie după alta”
  • Ethan Hawke, „Luna albastră”
  • Michael B. Jordan, „Păcătoșii”
  • Wagner Moura, „Agentul secret”

Cea mai bună actriță într-un rol secundar

  • Elle Fanning, „Valoare sentimentală”
  • Inga Ibsdotter Lilleaas, „Valoare sentimentală”
  • Amy Madigan, „Arme”
  • Wunmi Mosaku, „Păcătoșii”
  • Teyana Taylor, „O bătălie după alta”

Cel mai bun actor într-un rol secundar

  • Benicio Del Toro, „O bătălie după alta”
  • Jacob Elordi, „Frankenstein”
  • Delroy Lindo, „Păcătoșii”
  • Sean Penn, „O bătălie după alta”
  • Stellan Skarsgard, „Valoare sentimentală”

Cel mai bun scenariu adaptat

  • „Bugonia”
  • „Frankenstein”
  • „Hamnet”
  • „O bătălie după alta”
  • „Trenul” „Vise”

Cel mai bun scenariu original

  • „Lună albastră”
  • „A fost doar un accident”
  • „Marty Supreme”
  • „Valoare sentimentală”
  • „Păcătoșii”

Cea mai bună distribuție

  • Nina Gold și Lucy Amos, „Hamnet”
  • Jennifer Venditti, „Marty Supreme”
  • Cassandra Kulukundis, „One Battle After Another”
  • Gabriel Domingues, „Agentul secret”
  • Francine Maisler, „Păcătoșii”

Cea mai bună melodie originală

  • „Dragă eu” din „Diane Warren: Relentless”
  • „Aurie” din „KPop Demon Hunters”
  • „Te-am mințit” din „Păcătoșii”
  • „Vise dulci de bucurie” din „Viva Verdi!”
  • „Vise de tren” din „Vise de tren”

Cel mai bun film internațional

  • „Agentul secret”
  • „A fost doar un accident”
  • „Valoare sentimentală”
  • „Sirât”
  • „Vocea lui Hind Rajab”

Cel mai bun film de animație

  • „Arco”
  • „Elio”
  • „Vânătorii de demoni KPop”
  • „Micuța Amélie sau personajul Rain”
  • „Zootopia 2”

Cel mai bun film documentar

  • „Soluția Alabamei”
  • „Come See Me in the Good Light”
  • „Cutting Through Rocks”
  • „Domnul Nimeni împotriva lui Putin”
  • „Vecinul perfect”

Cel mai bun machiaj și coafură

  • Mike Hill, Jordan Samuel și Cliona Furey, „Frankenstein”
  • Kyoko Toyokawa, Naomi Hibino și Tadashi Nishimatsu, „Kokuho”
  • Ken Diaz și Mike Fontaine, „Păcătoșii”
  • Kazu Hiro, Glen Griffin și Bjoern Rehbein, „The Smashing Machine”
  • Thomas Foldberg și Cathrine Sauerberg, „Sora vitregă urâtă”

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending