Vineri după-amiază, în timp ce patrula în zona Autogării Dorohoi, un echipaj de jandarmerie a fost sesizat de o persoană cu privire la faptul că un bărbat dezorientat se plimbă printre autocarele parcate și încearcă să urce într-unul dintre ele, existând pericolul unei accidentări.

Jandarmii au încercat să discute cu bărbatul în vârstă de 45 de ani, îmbrăcat nepotrivit pentru vremea ploioasă și fără acte de identitate asupra sa, dar nu au reușit să comunice cu acesta din cauza dizabilității verbale și auditive de care suferă.

În urma verificărilor efectuate, jandarmii au constatat că bărbatul părăsise fără aprobare Centrul de îngrijire și asistență pentru persoane adulte din localitate și era căutat de angajații centrului, care reclamaseră îngrijorați lipsa lui la Poliția municipiului Dorohoi.
Bărbat a fost condus la centrul pe care îl părăsise în cursul zilei și a fost lăsat în grija personalului de serviciu, care a mulțumit jandarmilor pentru sprijinul acordat.

Memorialul Ipotești precizează în legătură cu ediția 2025 a Nopții Muzeelor, cu genericul „Mai aproape de oameni într-o noapte de mai”, câteva detalii privind expoziția „Pe urmele lui Eminescu”, care formează un traseu Botoșani – Ipotești.

30 de copii din grafica lui Spiru Vergulescu sunt expuse în cafenele și pub-uri din Botoșani și se finalizează la Ipotești. Copiile sunt însoțite de coduri QR, iar la accesarea acestora derulează un film despre un moment din viața lui Mihai Eminescu. Amintim, în acest context, că în 2024, Memorialul Ipotești a obținut finanțare externă, prin AFCN, pentru derularea proiectului „Tabloul povestește”. A fost organizată o tabăra de pictură în care elevii de la liceele de artă din țară au lucrat la detalierea unui tablou  de Spiru Vergulescu, deținut de Memorialul Ipotești. Desenele elevilor, fotografii de epocă, fotografii actuale au fost folosite pentru digitalizarea, augmentarea a 101 desene de Spiru Vergulescu – Pe urmele lui Eminescu, acestea fiind însoțite de un text sonorizat. În prezent tablourile au un cod QR, care permite animarea, deschizându-se o povestire despre o etapă sau alta din viața lui Mihai Eminescu.

Itinerarul expoziției este: Soro Pizza – Wenge Bistro – Society Restaurant  – Cafeneaua Artelor – Kafeteque Bulevard – El Passo – Pensiunea Bianca – Facefood – Papillon Marchian – Papillon Grivița – Serenity – La Strada – Pergola Unirii – Uvertura Mall – Memorialul Ipotești.

Într-o lume în care reperele spirituale par tot mai greu de găsit, tinerii au nevoie de modele vii, de îndrumători care să le vorbească atât prin cuvânt, cât și prin faptă. Asociația Tineretului Ortodox Român, filiala Botoșani, rămâne un spațiu viu de întâlnire, formare și mărturisire în duh și adevăr.

De curând, în fruntea ATOR Botoșani a fost rânduit un nou președinte, un slujitor al altarului, cunoscut pentru apropierea sa de tineri și pentru implicarea activă în viața comunității. Prin acest interviu, vă invităm să-l cunoaștem mai bine pe părintele Alexandru Coșofreț, păstorul de suflete din Parohia „Izvorul Tămăduirii” Siliște, comuna Stăuceni, să descoperim viziunea sa pentru lucrarea cu tinerii și să primim un cuvânt de încurajare în drumul  duhovnicesc.

Rep.: Preacucernice Părinte, cum ați ajuns să vă implicați în activitatea ATOR și ce v-a motivat să acceptați această responsabilitate?

Pr. AC: Implicarea mea în activitatea ATOR a venit ca un răspuns firesc la dorința de a fi aproape de tineri și de a-i ajuta să Îl cunoască mai profund pe Hristos. ATOR mi s-a părut locul potrivit pentru a lucra împreună cu ei, nu doar ca preot, ci și ca frate, ca însoțitor de drum. M-a motivat mai ales convingerea că Biserica are nevoie de tineri formați duhovnicește, dar și curajoși, implicați în viața comunității. Am primit această responsabilitate ca pe o lucrare încredințată de Dumnezeu, cu nădejdea că, prin mijlocirea Duhului Sfânt, putem semăna în inimile tinerilor dragostea pentru Hristos, pentru Biserică și pentru aproapele.

Rep.: Cum se împletește misiunea preoțească cu implicarea în formarea tinerilor din cadrul asociației?

Pr. A.C: Misiunea preoțească și implicarea în formarea tinerilor din cadrul ATOR se împletesc în mod natural, deoarece ambele vizează același scop: mântuirea și formarea omului întru Hristos. Preotul este chemat nu doar să slujească în Sfântul Altar, ci și să fie păstor viu, aproape de oameni, mai ales de tineri, care au nevoie de încredere, direcție și sprijin duhovnicesc.

Rep.: Ce loc ocupă tinerii în slujirea Sfinției Voastre?

Pr. AC: Tinerii ocupă un loc aparte și foarte important în slujirea mea preoțească. Ei sunt nu doar viitorul Bisericii, ci deja prezentul ei viu, conștient și activ. De aceea, consider că o parte esențială a misiunii mele este să fiu aproape de ei, să îi ascult, să îi încurajez și să îi îndrum pe calea credinței, cu răbdare și cu dragoste.

Rep.: Care este, în opinia Sfinției Voastre, rolul ATOR în viața unui tânăr creștin de astăzi?

Pr. AC: În opinia mea, ATOR are un rol esențial în viața unui tânăr creștin de astăzi. Trăim într-o lume în care tinerii sunt adesea puși în fața unor alegeri dificile, tentații și confuzii identitare. În acest context, ATOR devine un spațiu binecuvântat în care tinerii pot crește frumos, într-un cadru de prietenie, rugăciune și formare duhovnicească.

Rep.: Ce provocări observați în rândul tinerilor din zilele noastre și cum răspunde ATOR acestor nevoi?

Pr.AC: Una dintre cele mai mari provocări în rândul tinerilor din zilele noastre, pe lângă confuzia identitară, observăm cu toții dependența de tehnologie, de instabilitatea emoțională și de ruperea legăturilor autentice cu familia sau comunitatea. ATOR răspunde acestor nevoi printr-o lucrare atentă și apropiată de sufletul tânăr. Le oferă un cadru în care pot fi ascultați, înțeleși și sprijiniți, fără a fi judecați. Prin activitățile pe car ele vom organiza – de la seri de dialog, la tabere, pelerinaje, ateliere – tinerii vor regăsi un sens, își vor întări credința și vor învăța că nu sunt singuri în căutările lor. ATOR devine astfel o familie duhovnicească, un sprijin real în formarea lor ca oameni deplini, cu rădăcini în Hristos.

Rep.: Cum poate Biserica, prin ATOR, să îi ajute pe tineri să rămână ancorați în credință într-o lume tot mai agitată?

Pr. AC: Într-o lume tot mai agitată, grăbită, tinerii au nevoie mai mult ca oricând de un punct de sprijin. Biserica, prin ATOR, le poate oferi acest sprijin printr-o prezență vie, apropiată și autentică. Nu este suficient să le vorbim despre credință – trebuie să le arătăm, prin propriul exemplu, că a trăi cu Hristos în mijlocul lumii este posibil, frumos și plin de sens. Astfel, chiar dacă lumea din jur se schimbă rapid, tinerii care au rădăcini în viața Bisericii, sădite și cultivate în cadrul ATOR, vor putea rămâne ancorați în Hristos și vor avea curajul să fie lumină pentru ceilalți.

Rep.: Ce direcții de dezvoltare vedeți pentru ATOR Botoșani în perioada următoare?

Pr. AC: Pentru ATOR Botoșani, văd mai multe direcții de dezvoltare în perioada următoare, toate având ca scop întărirea legăturii tinerilor cu Hristos și cu Biserica. În primul rând, cred că este important să consolidăm formarea duhovnicească a membrilor, prin participarea la Sfintele Slujbe, cu precădere la Sfânta Litughie, întâlniri regulate cu preoți, duhovnici și persoane cu experiență care să le ofere sprijin și orientare.

De asemenea, mi-aș dori să dezvoltăm proiecte de voluntariat în comunitate, în care tinerii să învețe să dăruiască din timpul și energia lor celor aflați în nevoie. Apoi, este important să investim în ateliere de dezvoltare personală, comunicare, leadership și organizare, pentru a-i pregăti să fie mărturisitori ai credinței și în viața publică.

Nu în ultimul rând, cred că trebuie să lucrăm constant la consolidarea comunității: să cultivăm prietenia, sprijinul reciproc și un climat de încredere, în care fiecare tânăr să se simtă valorizat și încurajat. ATOR Botoșani are un potențial frumos, iar cu rugăciune, răbdare și implicare, putem crește împreună roade bogate pentru Biserică și societate.

Rep.: Aveți în plan proiecte sau inițiative noi care să atragă mai mulți tineri spre viața duhovnicească și comunitară?

Pr. AC: Da, cu ajutorul lui Dumnezeu, avem în vedere mai multe proiecte și inițiative menite să atragă tinerii spre o viață duhovnicească autentică și spre o implicare activă în comunitate. Ne dorim să organizăm întâlniri tematice , în care să abordăm subiecte de actualitate din perspectiva credinței, într-un cadru deschis și prietenos. De asemenea, lucrăm la dezvoltarea unor ateliere creative – de muzică, fotografie, teatru sau scriere – prin care tinerii să își poată exprima trăirea interioară și să învețe că darurile lor pot fi puse în slujba lui Dumnezeu.

Un alt obiectiv este organizarea de tabere duhovnicești și pelerinaje, în care tinerii să se poată deconecta de la agitația cotidiană și să aprofundeze relația cu Dumnezeu și cu ceilalți. Totodată, dorim să inițiem acțiuni caritabile și de voluntariat, care să le arate cât de important este să fim aproape de cei aflați în suferință.

Rep.: Cum încurajați voluntariatul, implicarea și lucrarea împreună în spiritul dragostei creștine?

Pr. AC: Încurajez tinerii să înțeleagă că Biserica nu este doar un loc în care primim, ci și un loc în care suntem chemați să dăruim, să slujim și să lucrăm împreună. Fiecare are un dar de la Dumnezeu, iar voluntariatul este o cale prin care putem pune aceste daruri în slujba celorlalți.

Rep.: Există o figură din viața Bisericii sau un moment din slujire care v-a inspirat în mod deosebit în lucrul cu tinerii?

Pr.AC: Din viața Bisericii îl cunoaștem foarte bine pe Sfântul Cuvios Stelian Paflagonul, (patronul spiritual al ATOR Botoșani), ca ocrotitor al copiilor, care și-a dedicat viața lui Hristos, fiind încă din copilărie curat și plin de dragoste.

Înainte de a fi hirotonit preot, aveam o dorință, și anume aceea de a lucra cu tinerii. Sunt preot paroh la Parohia Siliștea, com. Stăuceni, nu de foarte mult timp, din toamna anului 2023, și cu drag îmi amintesc de prima activitate pe care am desfășurat-o cu tinerii din parohia în care slujesc.

Așa se face că în preajma Sărbătorii Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos a anului 2023, am organizat un cor parohial format cu tinerii din parohie și am participat la un concert de colinde la Parohia Victoria, ctitorie a  vrednicului de pomenire, Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist. A fost o experiență de neuitat. De asemenea, în vara anului 2024 am organizat o tabără de vară în parteneriat cu Departamentul Misiune pentru Tineret al Arhiepiscopiei Iașilor în cadrul căreia, ne-am rugat împreună, am participat la diversele sesiuni pregătite de către voluntarii prezenți, dar cel mai important, tinerii au  participat cu toții la Sfânta Liturghie și s-au împărtășit cu Sfintele Taine. Pornind de la aceste activități, am observat dorința și deschiderea tinerilor în a-L cunoaște și mărturisi pe Dumnezeu.

De asemenea, cunoaștem cu toții cuvintele Mântuitorului nostru Iisus Hristos adresate ucenicilor Săi:„Lăsați copiii să vină la Mine  şi nu-i opriţi, căci împărăţia lui Dumnezeu este a unora ca aceştia.” (Luca 18,16). Pornind de la acest verset, m-am întrebat și eu: Cine suntem noi să-i oprim pe tineri din drumul lor spre Hristos? Oare nu suntem noi (preoți și laici ancorați în credința creștin-ortodoxă) cei care trebuie să-i încurajăm și sprijini în această frumoasă călătorie? Cu siguranță că da.

Rep.: Cum vedeți colaborarea cu celelalte filiale ATOR din țară și cu structurile eparhiale?

Pr. AC: Îmi doresc să avem o colaborare cât mai strânsă. Participarea la întâlniri naționale, schimburile de experiență, proiectele comune – toate acestea aduc un plus de dinamism și ajută la dezvoltarea unei perspective mai largi asupra misiunii tinerilor în Biserică. De asemenea, colaborarea cu structurile eparhiale este esențială pentru a păstra legătura vie cu ierarhia, pentru a primi îndrumare și binecuvântare, dar și pentru a armoniza lucrarea ATOR cu viziunea pastoral-misionară a Bisericii.

Rep.: Ce mesaj ați transmite tinerilor care încă nu s-au apropiat de Biserică sau de ATOR?

Pr.AC: Le-aș spune, cu toată sinceritatea și dragostea, că Biserica nu este un loc doar pentru cei „perfecți” sau „pregătiți”, ci este casa lui Dumnezeu, a tuturor – mai ales a celor care caută, se frământă și nu au încă toate răspunsurile. Hristos îi așteaptă pe fiecare cu brațele deschise, nu ca să îi judece, ci ca să le vindece rănile, să le dea lumină și sens vieții. Îi încurajez să aibă curajul să vină, măcar o dată, să vadă, să asculte, să simtă. Restul îl va lucra Dumnezeu în inima lor. Nimeni nu pierde nimic apropiindu-se de Hristos – din contră, descoperă cine este cu adevărat și pentru ce merită să trăiască.

Rep.: Și, în încheiere, ce îndemn le oferiți tinerilor din ATOR Botoșani pentru a rămâne statornici în credință și uniți în lucrare?

Pr. AC: Dragi tineri, vă îndemn din toată inima să rămâneți ancorați în Hristos, căci El este singura temelie trainică într-o lume care se schimbă mereu. Nu vă fie teamă să fiți altfel – să fiți lumina și sarea acestei lumi, prin viața voastră curată, prin credința sinceră și prin dragostea lucrătoare. Păstrați-vă rugăciunea vie, căutați mereu răspunsuri în dialog cu Dumnezeu și nu vă izolați unii de alții. ATOR este familia voastră duhovnicească – fiți uniți, sprijiniți-vă reciproc, lucrați cu bucurie și cu responsabilitate. Nu lucrăm pentru noi, ci pentru Dumnezeu, iar ceea ce facem din iubire pentru El va rămâne.

A consemnat Liliana Anuței