Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Îndrumătoarea de la Mănăstirea Neamț
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca, începând cu anul 2019, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Îndrumătoarea” de la Mănăstirea Neamţ să fie sărbătorită și cinstită în fiecare an, în ziua de 9 iulie. Icoana „Hodighitria”, care se traduce Îndrumătoarea, este considerată cea mai frumoasă icoană bizantină din câte s-au păstrat și din câte se cunosc.
Încărcătura duhovnicească deosebită a acestei icoane vine şi din rugăciunile cu care au înconjurat-o, de-a lungul celor şase secole de când se află în patrimoniul Mănăstirii Neamţ, mii de călugări, mulţi dintre ei deveniţi sfinţi. Ea datează din anul 665, a fost pictată în Lida și dăruită domnitorului Alexandru cel Bun de Împăratul Bizanțului, Ioan al VIII-lea Paleologul.
În timpul unei invazii a Imperiului Otoman, în anul 1821, icoana a fost ascunsă, împreună cu unele odoare ale mănăstirii, în Muntele Rusu, la șase kilometri depărtare de Mănăstirea Neamț, iar la 28 octombrie 1822 a fost adusă înapoi. Monahii care o aduceau au fost întâmpinați de stareț și obște la un kilometru de mănăstire, unde se află o biserică și un vechi „cerdac”, iar acolo s-a ridicat o cruce de marmură pe care s-a scris istoria ducerii și aducerii icoanei din Muntele Rusu.
Publicitate
Pe această cruce este gravată următoarea istorisire: „Această cruce s-a ridicat spre semnul și aducere aminte a anului 1821, când venind turcii în Țara Românească, asupra noastră și multe răutăți făcând bisericii și crești¬nilor, fiecare se mântuia cum putea. Deci, în acest timp la această sfântă mănăstire stărețind sfinția sa părintele Ilarie, ne-a poruncit nouă, monahilor, de am adus sfânta icoană a Maicii Domnului din biserica mare a mănăstirii spre muntele Rusu și am ascuns-o într-un deal, în pădure, împreună cu alte odoare și documente, la anul 1821, luna iunie, ziua 3”.
În secolul 19, în vremea starețului Neonil, a fost confecțio¬nată o valoroasă ferecătură din argint cu pietre prețioase. Icoana a devenit un simbol al bătrânei chinovii și se bucură astăzi de mare cinstire, așa cum s-a bucurat și în veacurile trecute. Icoana de la Mănăstirea Neamț este parte integrantă a istoriei și frumuseții acestei cetăţi voievodale, ca odor de mare preț, pe care îl păstrează cu sfințenie. Acesta este marele dar al ¬Mănăstirii Neamț, adus prin icoana făcătore de minuni a Maicii Domnului.
„Bucură-te, Rază a înţelepciunii Soarelui Hristos, Turn nebiruit al creştinilor, Cetatea Cea cerească a Luminii, Vasul Cel plin de mirul laudelor îngereşti, bucură-te, Maică a Domnului, Ceea Ce reverşi daruri de minuni celor ce cu inimă smerită cad înaintea sfintei Tale icoane, cerând alinarea suferinţelor şi mare milă. Nu ne uita şi pe noi, cei ce, măcar că nu ştim a-ți aduce cuvânt vrednic de laudă, nădăjduim la acoperământul milostivirii Tale”. Amin!
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
La Botoșani a fost stabilită componența Biroului Electoral de Circumscripție Nr. 7 Botoșani, pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024.
Reprezentant AEP: SĂVESCU CĂTĂLIN, tel. 0790238398
Publicitate
De asemenea, a fost întocmit și procesul verbal din data de 31.10.2024 privind desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare constituite pentru alegerile pentru Președintele României din anul 2024 și alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 și a locțiitorilor acestora.
Mai multe specii de pomi fructiferi au înflorit pentru a doua oară în acest an. Acest lucru se petrece pe fondul temperaturilor neobişnuit de ridicate.
În mau multe zone din județul Botoșani, iar în cazul de față la Avrămeni, pomicultorii au constatat că au înflorit din nou o parte dintre meri, pruni sau peri, ei temându-se că dacă se vor menţine temperaturile ridicate, vor fi afectate producţiile de fructe.
Pe lângă fructiferi, sunt afectate şi alte specii de pomi, precum liliecii şi salcâmul.
Publicitate
Specialiștii spun că acele flori nu se mai pot dezvolta deoarece pentru legat și polenizat necesită anumite grade de temperatură. Practic, în această perioadă sunt suișuri și coborâșuri ale temperaturii și atunci când scade temperatura foarte tare, pomul avortează acele flori și nu mai are loc procesul de legare.
Pomii care înfloresc în această perioadă nu vor ajunge să rodească, iar florile se vor usca. Motivul: nu este timp suficient pentru încă o rodire până la venirea sezonului rece.
Arhimandritul Nicolae Moldovan, starețul Mănăstirii Nicula a trecut la cele veșnice, la vârsta de 64 de ani. Sub îndrumarea sa, mănăstirea a rămas un important loc de pelerinaj pentru creștinii ortodocși, scrie cluj24.ro.
Arhimandritul Nicolae Moldovan, starețul Mănăstirii Nicula din județul Cluj, a trecut la cele veșnice. Vestea a fost anunțată joi dimineață de părintele protosinghel Calinic Stupinean, care a transmis mesajul „Dumnezeu să-l ierte!” pentru cei care l-au cunoscut și i-au apreciat viața de rugăciune și dăruire.
Starețul Mănăstirii Nicula din 2012
Nicolae Moldovan a fost starețul Mănăstirii Nicula timp de peste un deceniu, preluând această ascultare în august 2012. În această perioadă, sub îndrumarea sa, mănăstirea a rămas un important loc de pelerinaj și rugăciune pentru credincioșii din toată țara, fiind renumită pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și pentru tradiția pelerinajelor care atrag mii de oameni în fiecare an, în special cu ocazia Adormirii Maicii Domnului.
Publicitate
„Joi, 31 octombrie 2024, Arhim. Nicolae Moldovan, starețul Mânăstirii Nicula, a trecut la cele veșnice. Slujbele de priveghi se vor oficia în fiecare seară de la ora 19:00. Înmormântarea va fi săvârșită de către ÎPS Părinte Andrei în sobor de arhierei, preoți și diaconi, duminică 3 noiembrie 2024.
Botoșani: Sătenii care zilnic sunt la un pas de moarte. Pentru a nu rămâne izolați sunt nevoiți să străbată un pod care se poate prăbuși în orice clipă
O întreagă comunitate își riscă zilnic viața doar pentru a nu trăi în izolare. Este vorba despre 300 de săteni din județul Botoșani care pentru a ajunge la serviciu, la școală sau oriunde au nevoie trebuie să treacă peste un pod care se poate prăbuși în orice clipă, scrie ADEVĂRUL.
Satul Mateieni se află în comuna Dimăcheni, județul Botoșani, în nordul extrem al României. Cătunul este locuit de 300 de suflete, printre care și mulți oameni tineri și copii. Peisajele rurale sunt idilice, dar viața oamenilor din Mateieni este grea. Și asta fiindcă un banal drum la școală, serviciu , plata facturiilor sau pentru orice nevoie administrativă, este un adevărat calvar. Ca să iasă din sat și să nu trăiască în cea mai cumplită izolare, localnicii sunt nevoiți să străbată, un pod care stă să se prăbușească și pentru care Prefectura a recomandat închiderea circulației . Autoritățile mărturisesc că situația podului a fost mereu complicată, prinsă în absurdul birocrației românești. Abia de câteva luni, situația administrativă a acestuia a fost lămurită. În tot aceste timp, la noroc, peste pod trec microbuze cu copii la școală, cisterne de colectare a laptelui dar și oameni la locul de muncă.
Podul horror, putrezit și găurit
Din municipiul Botoșani, la Mateieni se ajunge după un drum de aproximativ 30 de kilometri. Șoseaua este asfaltată așa că nu durează mai mult de 30 de minute cu mașina. Intrarea în sat se face din șoseaua principală care străbate comuna vecină, Corlăteni. Trebuie mare atenție pentru că este vorba despre un drumeag îngust, la stânga, pierdut printre buruieni. La aproximativ 100 de metri de la virajul la stânga, pe drumul pietruit de țară, se ajunge la un pod care reprezintă de fapt poarta de intrare în cătunul Mateieni. Podul străbate o râpă adâncă de peste cinci metri, pe fundul căreia curge un fir de apă. Acest pod este însă un adevărat pericol public.
Publicitate
Podul este tranzitat zilnic de localnici FOTO Cosmin Zamfirache
Este mai degrabă o punte de lemn lată de aproximativ trei-patru metri, veche de aproximativ șapte decenii. Ceea ce șochează este însă starea de degradare a acesteia. Grinzile de lemn care formează tăblia podului sunt efectiv putrede, cu porțiuni prăbușite sau găuri prin care se vede fundul amenințător al râpei. Doar chingile de metal fac ca podul să nu se dezintegreze. Acesta scârțâie și efectiv se clatină de fiecare dată când trece un autoturism. Acum aproximativ un deceniu, un tractor s-a prăbușit și un om a murit după ce s-a rupt o balustradă a podului. O comisie întrunită la Prefectură, anul trecut a stabilit ca recomandare închiderea imediată a podului pentru circulației.
„Acolo ne jucăm cu moartea. Zi de zi trec microbuze pline cu copii”
Cu toate acestea podul nu a putut fi închis fiindcă este singura cale de acces a localnicilor în sat. Dacă ar fi fost pusă barieră, oamenii ar fi rămas efectiv izolați. Mai ales pentru cei care trăiesc din crescutul vacilor de lapte, dacă cisterna de colectare de la procesatori nu ajunge în sat, este un adevărat dezastru. În plus, copiii din Mateieni învață la școala din centrul comunei și sunt duși acolo cu microbuzul. Pe jos ar trebui să străbată mai bine de 7 kilometri. „Dacă blocam accesul pe pod, rupeau oamenii bariera”, spune primarul comunei Dimăcheni, Marinel Moruz. Neavând de ales, localnicii își fac o cruce mare și trec podul. Unii de mai multe ori pe zi, după cum au nevoie. „Acolo ne jucăm cu moartea. Zi de zi trec microbuze pline cu copii. Este foarte, foarte periculos, dar nu avem ce face. Copiii trebuie să meargă la școală, oamenii trebuie să ajungă la treabă, plus aprovizionare”, spune un sătean din Mateieni. Alții mărturisesc că podul reprezintă un stres constant.
Podul este singura cale de acces facilă către Mateieni FOTO Cosmin Zamfirache
”Mă trezesc cu gândul că trebuie să trec podul. Se mișcă domne pe sub mașină. Dar ce să fac, dacă eu trebuie să mă duc la treabă, să aduc una alta. Toată lumea trece cu frică. Dar trebuie să ajungă mașina de colectarea laptelui, că sunt oameni care trăiesc din asta. Asta este, rugăciunea la Dumnezeu și atât”, mărturisește un alt botoșănean din Mateieni. Oamenii sunt îngrijorați că dacă este nevoie de o mașină de pompieri sau de o ambulanță lucrurile s-ar putea complica. Mai este un fel de drum ocolit, dar în stare proastă și devine impracticabil mai ales când vremea este rea. Singura legătură facilă a cătunului cu lumea este doar drumul cu podul groazei. ”Când pleacă copilul la școală stau cu stres. Nu am liniște. Când îl văd în curte și știu că nu mai trece peste podul acela mă liniștesc„, mărturisește o săteancă.
Publicitate
O poveste made in România
Lolcanicii trăiesc cu frica-n sân de aproximativ de un deceniu, de când podul s-a degradat substanțial. Și-ar fi dorit să-l repare singuri, dar nu-i lasă legea. În plus, nimeni nu știa cui aparține de fapt acest pod. Nu figura nici la comuna Corlăteni, nici la Dimăcheni. Nu era intabulat și nici înscris în cartea funciară. Era podul nimănui. Și așa a și rămas fără să-i pese cuiva. Doar în ultimii trei ani podul a intrat în atenția autorităților locale. Inițial au fost anunțate structurile administrative superioare, adică Consiliul Județean și Prefectura. La acel nivel comisia întrunită s-a mulțumit să recomande închiderea podului, deși lua o cale de acees a unei comunități întregi.
În cele din urmă, autoritățile locale din Dimăcheni au reușit să intabuleze podul și să-l treacă oficial pe teritoriul comunei. Acum, edilii au cerut fonduri prin CNI pentru demolarea podului vechi și construirea altuia nou, în loc. ”Situația podului de la Mateieni este groaznică. Este într-o stare alarmantă de eroziune. Încercăm acum să-l facem printr-un proiect, prin CNI. Situația lui a fost incertă până acum câteva luni. Nu era intabulat și nici nu se știa cine este proprietarul. Între timp am rezolvat această problemă, avem carte funciară pe comuna Dimăcheni, am reușit și am făcut și studiu de fezabilitate. Poate intrăm într-un regim de urgență.„, spune primarul Marinel Moruz.