Connect with us

Eveniment

16 august – Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor

Publicat

Publicitate

În fiecare an, la 16 august este marcată Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat la 24 iunie 2020 un proiect de lege prin care se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. Au votat „pentru” 258 de deputaţi, iar 40 s-au abţinut. Proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional în acest caz.

 

 

Sărbătoarea Sf. Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă şi cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi Sfetnicul Ianache; În imagine: fresca (sec. al XVII-lea) din Mănăstirea Hurezi.

Publicitate

Foto: (c)  MIRCEA HUDEK /Arhiva istorică AGERPRES


Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat la 16 iulie 2020 Decretul nr. 393/2020 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Textul Legii nr. 134/2020 pentru declararea zilei de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 626 din 16 iulie 2020.

”În semn de conştientizare de către cetăţenii români a violenţelor şi persecuţiilor la care au fost şi sunt supuşi şi astăzi creştinii în lume se iluminează în roşu, între orele 20.00-24.00, următoarele clădiri: Parlamentul, Guvernul, sediile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, Arcul de Triumf şi Palatul Mogoşoaia”, se arată în articolul 2 al legii.

Potrivit articolului 3, cu prilejul acestei zile se pot organiza manifestări publice şi pot avea loc slujbe religioase, în locurile în care se desfăşoară evenimente comemorative autorizate, conform legii. Articolul 5 prevede că în ziua de 16 august, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES pot difuza în acest sens cu prioritate emisiuni şi materiale informative.

 

 

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO


„În contextul în care şi astăzi în lume cei mai numeroşi martiri pentru credinţă sunt creştinii, Patriarhia Română îşi exprimă aprecierea pentru declararea de către Parlamentul României a zilei de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor”, se arăta într-un comunicat de presă al Patriarhiei Române din 13 august 2020. „Martiriul ca dovadă desăvârşită a iubirii lui Hristos este în mod exemplar ilustrat în istoria creştinismului românesc de către Sfinţii martiri Brâncoveni. În acest sens, dedicarea unei zile naţionale comemorative martiriului acestora trebuie să fie pentru noi prilej de conştientizare a violenţelor actuale împotriva creştinilor. Aceste violenţe îmbracă astăzi variate forme de persecuţie, de la cristofobia noilor ideologii, până la execuţiile filmate ale unor persoane care nu poartă altă vină decât aceea de a fi creştini”, mai menţiona comunicatul de presă.

La 15 august 1714, Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti (1688-1714), cei patru fii ai săi şi sfetnicul Ianache Văcărescu au fost decapitaţi la Constantinopol. Având în vedere sfârşitul martiric al voievodului Constantin Brâncoveanu şi al celor patru fii ai săi împreună cu sfetnicul său, şi apreciind viaţa sa mărturisitoare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 20 iunie 1992, trecerea în rândul sfinţilor a celor şase martiri Brâncoveni. Astfel, ziua de 16 august a fost stabilită ca zi de prăznuire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache.

Sfântul Sinod a proclamat 2014 ca Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română, la împlinirea a 300 de ani de la martiriul lor. Cele două evenimente au fost aprobate la 29 octombrie 2012 de Sfântul Sinod al BOR, la propunerea patriarhului Daniel.

***

”În istoria românilor, personalitatea lui Constantin Brâncoveanu ocupă un loc privilegiat de om politic, mecenat şi ctitor”, după cum se subliniază în volumul ”Constantin Brâncoveanu” (coordonatori Paul Cernovodeanu şi Florin Constantiniu, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1989).

Constantin Brâncoveanu a ctitorit o serie de biserici şi mănăstiri: Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti (unde, în 1720, au fost aduse şi înhumate osemintele lui Constantin Brâncoveanu), Biserica Sfântul Sava din Bucureşti, Biserica de la Potlogi, Biserica de la Mogoşoaia, Mănăstirea Hurezi (sau Horezu), Mănăstirea Brâncoveni etc.

 

 

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/Arhiva istorică AGERPRES


A fost şi un sprijinitor al ortodoxiei, culturii şi spiritualităţii popoarelor asuprite din cuprinsul Imperiului Otoman. Brâncoveanu a avut cu Orientul creştin, cu comunităţile din Anatolia şi Siria, din Ierusalim şi Egiptul de nord legături directe. (”Constantin Brâncoveanu”, coordonatori Paul Cernovodeanu şi Florin Constantiniu, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1989).

De asemenea, după ce Habsburgii şi-au instaurat stăpânirea în Transilvania, Constantin Brâncoveanu a acordat sprijin pe plan ecleziastic românilor de acolo împotriva unirii bisericii ortodoxe cu Roma sub presiunea Curţii de la Viena. Sprijinul său s-a manifestat prin tipărirea şi difuzarea de cărţi de cult în limba română, ctitorirea unor lăcaşuri de cult, precum biserica de la Făgăraş şi mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, danii pentru biserici şi schituri etc.

În timpul lui Brâncoveanu, în Ţara Românească funcţionau nu mai puţin de şase tipografii, tiparniţele producând volume atât pentru uzul românilor cât şi pentru cel al grecilor, armenilor, slavilor de sud, arabilor, turcilor. O statistică a cărţilor apărute sub domnia lui Brâncoveanu arată că în perioada domniei acestuia au apărut în tipografiile româneşti de la Snagov (1696), Buzău (1691), Râmnic (1705), Târgovişte (1709) şi în cea grecească de la Bucureşti (1690), 42 de cărţi greceşti, 39 româneşti, 22 slavo-române, meritul principal revenind mitropolitului Antim Ivireanul, cu ajutorul căruia s-au întemeiat tipografii şi în Gruzia şi Siria, aminteşte istoricul Vlad Georgescu (1937-1988) în lucrarea sa „Istoria românilor de la origini până în zilele noastre” (Ed. Humanitas, Bucureşti, 1992).

 

 

Icoană votivă înfăţişându-l pe domnitorul Constantin Brâncoveanu, ctitorul Mănăstirii Hurezi, impreuna cu sotia si fiii sai.

Foto: (c)  TUDOR IOSIFARU /Arhiva istorică AGERPRES


Tot din această perioadă avem informaţii şi despre bibliotecile care găzduiau aceste cărţi, alături de altele cumpărate din întreaga Europă. Cunoscute erau mai ales cele ale lui Brâncoveanu şi ale Stolnicului Cantacuzino, cataloagele lor vădind o mare bogăţie şi diversitate. Toate acestea indică o epocă de înflorire, din punctul de vedere al instituţiilor şi instrumentelor culturale, la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul celui următor, arată, de asemenea, istoricul Vlad Georgescu (1937-1988) în lucrarea citată mai sus.

”Sfârşitul tragic al lui Constantin Brâncoveanu şi al celor patru fii ai săi a impresionat profund pe contemporani. Sângerosul act din capitala otomană, împrejurările execuţiei (fiii ucişi sub ochii tatălui lor, îndemnul adresat de nefericitul părinte celui mai mic dintre copii de a nu abjura credinţa strămoşească) şi, înainte de toate, puternica personalitate a celui dat călăului au şocat imaginaţia contemporanilor, cărora le-a rămas întipărită în memorie amintirea oribilului sfârşit al Brâncovenilor la 15 august 1714” (”Constantin Brâncoveanu”, coordonatori Paul Cernovodeanu şi Florin Constantiniu, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1989). AGERPRES/(Documentare – Ruxandra Bratu; editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)

 

 

* Explicaţie foto din deschidere:  Sărbătoarea Sf. Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă şi cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi Sfetnicul Ianache; în imagine: martiriul lui Constantin Brâncoveanu (Patriarhia Română).

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Tentativă de fraudă online cu identitatea eMAG. Recomandările DNSC

Publicat

Publicitate

Directoratul Național de Securitate Cibernetică – DNSC a atras atenția că pe rețelele sociale circulă o postare falsă care pretinde că oferă un iPhone 15 Pro „cadou”, în urma completării unui chestionar simplu și achitării unei sume modice, scrie alba24.ro.

Textul mesajului încearcă să pară autentic, sugerând existența unei „metode secrete” de obținere a telefonului, accesibilă doar celor care urmează un link ascuns în comentarii.

Potrivit DNSC, aceasta este o tentativă de fraudă. Scopul real este colectarea datelor personale și bancare printr-un formular înșelător.

Recomandări:

  • Nu completați astfel de formulare și nu introduceți date sensibile
  • Verificați întotdeauna informațiile pe site-ul oficial al companiei
  • Nu redistribuiți oferte care par prea bune pentru a fi adevărate
  • Fiți vigilenți și informați – securitatea online începe cu alegeri conștiente

sursa: DNSC, Facebook

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Solstițiul de vară 2025: Când va fi cea mai lungă zi din an. Legende și superstiții

Publicat

Publicitate

Solstițiul de vară 2025: evenimentul marchează cea mai lungă zi din an și începutul oficial al verii astronomice în țară. Acest fenomen este însoțit de tradiții populare și semnificații culturale importante, care celebrează lumina, viața și belșugul, scrie alba24.ro.

După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, când este solstițiul de iarnă.

Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers. Denumirea de solstițiu („Soarele stă”) este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia.

Solstițiul de vară 2025: Ce înseamnă

Solstițiul de vară a avea loc anul acesta pe 21 iunie, la ora 5:42, ora României.

Termenul de „solstițiu” („Soarele stă”) provine de la faptul că, în această perioadă, are loc o modificare a direcției de deplasare a Soarelui în raport cu declinația sa.

În ziua solstițiului, Soarele atinge înălțimea maximă pe cer (pentru latitudinea medie a României), ajungând la 67° 52′ față de orizont.

Publicitate

Astfel, ziua are cea mai lungă durată din an, 15 ore și 32 de minute, iar noaptea, cea mai scurtă, cu doar 8 ore și 28 de minute.

Tot din acest motiv, perioada crepusculară este cea mai extinsă din an, iar în regiunile cu latitudini mari, acest fenomen se manifestă prin prelungirea crepusculului pe tot parcursul nopții, dând naștere spectaculoaselor „nopți albe”, potrivit astro-urseanu.ro.

Solstiţiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălţime faţă de Ecuator.

Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului.

Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an. Acest fapt generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Legende și supersitiții

Energia solstițiului de vară este considerată a fi una a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului.

În vechime, solstițiul de vară reprezenta un prilej special pentru găsirea și utilizarea apei magice. Îmbăierea în lacuri sau râuri nu avea doar efecte curative, ci era și un ritual simbolic de renaștere.

În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstițiului era o practică magică pentru frumusețe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi în noaptea solstițiului era folosită ca o cură pentru refacerea sănătății și a vigorii.

În România, solstițiul de vară este aproape de sărbătoarea Sânzienelor. În această zi, fetele împletesc coronițe din flori de sânziene și le aruncă peste case pentru a-și afla ursitul.

Solstițiul de vară și ritualul talismanului din aur

De momentul solstițiului de vară este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos.

Se folosește orice fel de obiect din aur, indiferent dacă este un inel, o moneda sau pandativ.

Cu o zi inainte de solstițiu, bijuteria este pusă într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare), ce reprezintă elementul pământ.

În zorii zilei solstițiului de vară, se scoate obiectul de aur dintre ierburi și se pune într-un vas cu apă curată, apoi prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii pentru a fi purificată.

Pe urmă, cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lasându-le să ardă și să își împrăștie aromele.

De la mijlocul zilei și până la apus, se lasă obiectul de aur într-un loc sigur de afară, astfel încât să fie sub lumina soarelui.

Seara, țineți strâns bijuteria într-o mână, închideți ochii și concentrați-vă asupra dorinței cele mai arzătoare, apoi pronunțați dorința cu glas tare, de 3 ori.

La final, se recită: „Fii vrăjit și legat, cu noroc, dragoste și lumină; belșugul să se reverse și energiile să străluce. Așa să fie”.

Solstițiul de vară. Când va avea loc în următorii ani

  • 2026: 21 iunie – ora 11:24
  • 2027: 21 iunie – ora 17:11
  • 2028: 20 iunie – ora 23:02

 

Citeste mai mult

Educație

Lângă noi: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași oferă 13.666 de locuri la admiterea de vară, cu peste 600 mai multe față de 2024

Publicat

Publicitate

Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iași (UAIC) scoate la concurs 13.666 de locuri pentru admiterea din luna iulie a acestui an, cu 656 mai multe decât anul trecut, dintre care 8.355 de locuri la studii universitare de licență, cu 193 mai multe decât anul trecut, 5.053 de locuri la studii universitare de masterat, cu 488 mai multe decât anul trecut și 258 de locuri la studii universitare de doctorat.

Potrivit unui comunicat de presă al instituției, absolvenții de studii liceale au la dispoziție 4.167 de locuri fără taxă și 4.188 locuri cu taxă, dintre locurile finanțate de la buget, 100 fiind alocate pentru absolvenți de licee din mediul rural, 20 pentru etnici romi, 30 pentru candidați proveniți din sistemul de protecție socială și 30 pentru candidați cu cerințe educaționale speciale.

Totodată, pentru admiterea la studii universitare de masterat sunt scoase la concurs 2.344 de locuri fără taxă și 2.709 locuri cu taxă, iar candidații la admiterea pentru studii doctorale au la dispoziție 150 de locuri fără taxă și 108 locuri cu taxă, la cele 14 școli doctorale ale UAIC.

‘Pentru admiterea 2025, candidații au la dispoziție 218 de programe de studii, învățământ cu frecvență, cu frecvență redusă și la distanță, dintre care 89 la studii de licență și 129 la studii de masterat. Oferta de anul acesta cuprinde șapte specializări noi, la studii de masterat: Dezvoltare regională și managementul programelor europene și Geopolitică și studii strategice în cadrul Facultății de Drept, Starea de bine, reziliență și riscuri sociale și Comunicare strategică în mediul digital la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, High Energy Physics, cu predare în limba engleză la Facultatea de Fizică, Innovation, Interoperability and Digital Transformation, cu predare în limba engleză la Facultatea de Informatică și Retorica discursului jurnalistic, publicitar, electoral, științific și literar la Facultatea de Litere’, transmit reprezentanții UAIC Iași.

Opt dintre cele 15 facultăți ale UAIC vor face admiterea pentru studii de licență exclusiv pe baza mediei generale de la examenul de bacalaureat. La trei facultăți (Drept, Informatică și Teologie Ortodoxă) se vor susține probe scrise, a căror pondere variază între 40 și 50% din media de admitere, iar la Geografie și Geologie, Informatică și Matematică se va lua în calcul și nota la diverse probe din cadrul examenului de Bacalaureat. În funcție de facultatea aleasă, candidații vor susține și probe eliminatorii de aptitudini sau probe sportive.

Admiterea la studii de masterat se va face, la majoritatea facultăților UAIC, pe baza unei medii în care examenul de licență va conta în proporții cuprinse între 20% și 80%, iar nota la prezentarea CV-ului sau a scrisorii de intenție sau interviul va avea o pondere cuprinsă între 20% și 60%. Facultățile de Drept, Informatică și Litere iau în calcul și media anilor de studii de licență, care are o pondere cuprinsă între 40% și 50% în media de admitere.

Publicitate

Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ Iași oferă 30 de specializări în limbi străine, cinci la studii de licență și 25 la studii de masterat. Candidații la admiterea 2025 au la dispoziție și 11 programe de studii la extensiile UAIC din Focșani, Botoșani și Piatra Neamț.

‘Laureații olimpiadelor școlare și ai concursurilor naționale și internaționale au dreptul să fie admiși pe locuri finanțate de la buget, fără susținerea concursului de admitere. Oferta de admitere pentru românii de pretutindeni cuprinde 1.189 de locuri, dintre care 717 locuri pentru studiile universitare de licență și 472 de locuri pentru studiile universitare de masterat. Românii de pretutindeni pot studia și la extensiile UAIC din Bălți și Chișinău, unde sunt disponibile șase programe la studii de licență și patru programe la studii de masterat’, mai menționează sursa citată.

Admiterea 2025 la UAIC Iași vine cu o noutate în ceea ce privește perioada de înscrieri, întrucât vor fi perioade diferite pentru înscrierea la studii de licență (7 – 12 iulie), respectiv studii de masterat și doctorat (14 – 19 iulie). Selecția și afișarea rezultatelor va avea loc între 13 și 31 iulie 2025 pentru studii de licență și în perioada 21-31 iulie 2025 pentru studii de masterat. Locurile rămase neocupate după sesiunea de admitere din iulie vor fi scoase la concurs în perioada 5 – 8 septembrie. Înscrierile se vor face atât la sediul universității, cât și online, pe platforma eadmitere.uaic.ro (https://eadmitere.uaic.ro/). Pe aceeași platformă se pot face și preînscrieri, până la data de 6 iulie. Preînscrierea oferă candidaților oportunitatea de a se familiariza din timp cu procesul de admitere și elimină necesitatea deplasării până la sediul UAIC pentru depunerea documentelor.

În perioada 4-31 iulie, UAIC va pune la dispoziția candidaților la admitere un call-center care va oferi informații privind oferta educațională, suport privind înscrierea și confirmarea locului. Call-center-ul va funcționa de luni până sâmbătă în intervalul orar 9:00 – 17:00. AGERPRES

Citeste mai mult

Administratie

VIDEO Ilie Bolojan – desemnat premier

Publicat

Publicitate

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat, vineri, pe liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, pentru funcția de prim-ministru.

 

Șeful statului a avut, joi, consultări cu partidele și formațiunile politice reprezentate în Parlament pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru.

‘Îl desemnez pe domnul Ilie Bolojan ca prim-ministru. Vreau să mulțumesc partidelor care vor forma majoritatea parlamentară pentru aceste săptămâni de discuții. Este în interesul României ca Guvernul să fie sprijinit de o majoritate solidă și partidele au înțeles lucrul acesta. De asemenea, este în interesul României ca în majoritatea care susține Guvernul forțele politice să colaboreze, și am încredere că o vor face’, a afirmat președintele.

El s-a referit și la durata negocierilor privind formarea noului Executiv.

Publicitate

‘Evident că a fost o întrebare legitimă a societății de ce discuțiile acestea au durat o lună de zile. Pe de o parte, avem exemplul democrațiilor consolidate în care negocierea pentru formarea unui Guvern cu multe partide durează mult mai mult decât o lună. Pe de altă parte, au fost chestiuni importante, sensibile și măsuri dificile pe care partidele și le-au asumat pentru guvernare și niciuna din zilele pe care le-am petrecut în aceste discuții nu a fost o zi pierdută’, a afirmat șeful statului.

Nicușor Dan a apreciat că ‘urgența pentru România este relansarea economică’, dar pentru aceasta trebuie ‘o bază solidă’.

Șeful statului a subliniat problema deficitului.

‘Trebuie să muncim și responsabilitatea este a Guvernului și a coaliției care îl sprijină. E nevoie să corectăm deficitul financiar pentru a pune bazele pentru ca economia românească, cu tot potențialul pe care îl are, să poată să se dezvolte și să aducă prosperitate pentru români’, a arătat Nicușor Dan. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending