Connect with us

Eveniment

16 august – Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor

Publicat

Publicitate

În fiecare an, la 16 august este marcată Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat la 24 iunie 2020 un proiect de lege prin care se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. Au votat „pentru” 258 de deputaţi, iar 40 s-au abţinut. Proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional în acest caz.

 

 

Sărbătoarea Sf. Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă şi cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi Sfetnicul Ianache; În imagine: fresca (sec. al XVII-lea) din Mănăstirea Hurezi.

Publicitate

Foto: (c)  MIRCEA HUDEK /Arhiva istorică AGERPRES


Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat la 16 iulie 2020 Decretul nr. 393/2020 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Textul Legii nr. 134/2020 pentru declararea zilei de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 626 din 16 iulie 2020.

”În semn de conştientizare de către cetăţenii români a violenţelor şi persecuţiilor la care au fost şi sunt supuşi şi astăzi creştinii în lume se iluminează în roşu, între orele 20.00-24.00, următoarele clădiri: Parlamentul, Guvernul, sediile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, Arcul de Triumf şi Palatul Mogoşoaia”, se arată în articolul 2 al legii.

Potrivit articolului 3, cu prilejul acestei zile se pot organiza manifestări publice şi pot avea loc slujbe religioase, în locurile în care se desfăşoară evenimente comemorative autorizate, conform legii. Articolul 5 prevede că în ziua de 16 august, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES pot difuza în acest sens cu prioritate emisiuni şi materiale informative.

 

 

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO


„În contextul în care şi astăzi în lume cei mai numeroşi martiri pentru credinţă sunt creştinii, Patriarhia Română îşi exprimă aprecierea pentru declararea de către Parlamentul României a zilei de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor”, se arăta într-un comunicat de presă al Patriarhiei Române din 13 august 2020. „Martiriul ca dovadă desăvârşită a iubirii lui Hristos este în mod exemplar ilustrat în istoria creştinismului românesc de către Sfinţii martiri Brâncoveni. În acest sens, dedicarea unei zile naţionale comemorative martiriului acestora trebuie să fie pentru noi prilej de conştientizare a violenţelor actuale împotriva creştinilor. Aceste violenţe îmbracă astăzi variate forme de persecuţie, de la cristofobia noilor ideologii, până la execuţiile filmate ale unor persoane care nu poartă altă vină decât aceea de a fi creştini”, mai menţiona comunicatul de presă.

La 15 august 1714, Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti (1688-1714), cei patru fii ai săi şi sfetnicul Ianache Văcărescu au fost decapitaţi la Constantinopol. Având în vedere sfârşitul martiric al voievodului Constantin Brâncoveanu şi al celor patru fii ai săi împreună cu sfetnicul său, şi apreciind viaţa sa mărturisitoare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 20 iunie 1992, trecerea în rândul sfinţilor a celor şase martiri Brâncoveni. Astfel, ziua de 16 august a fost stabilită ca zi de prăznuire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache.

Sfântul Sinod a proclamat 2014 ca Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română, la împlinirea a 300 de ani de la martiriul lor. Cele două evenimente au fost aprobate la 29 octombrie 2012 de Sfântul Sinod al BOR, la propunerea patriarhului Daniel.

***

”În istoria românilor, personalitatea lui Constantin Brâncoveanu ocupă un loc privilegiat de om politic, mecenat şi ctitor”, după cum se subliniază în volumul ”Constantin Brâncoveanu” (coordonatori Paul Cernovodeanu şi Florin Constantiniu, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1989).

Constantin Brâncoveanu a ctitorit o serie de biserici şi mănăstiri: Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti (unde, în 1720, au fost aduse şi înhumate osemintele lui Constantin Brâncoveanu), Biserica Sfântul Sava din Bucureşti, Biserica de la Potlogi, Biserica de la Mogoşoaia, Mănăstirea Hurezi (sau Horezu), Mănăstirea Brâncoveni etc.

 

 

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/Arhiva istorică AGERPRES


A fost şi un sprijinitor al ortodoxiei, culturii şi spiritualităţii popoarelor asuprite din cuprinsul Imperiului Otoman. Brâncoveanu a avut cu Orientul creştin, cu comunităţile din Anatolia şi Siria, din Ierusalim şi Egiptul de nord legături directe. (”Constantin Brâncoveanu”, coordonatori Paul Cernovodeanu şi Florin Constantiniu, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1989).

De asemenea, după ce Habsburgii şi-au instaurat stăpânirea în Transilvania, Constantin Brâncoveanu a acordat sprijin pe plan ecleziastic românilor de acolo împotriva unirii bisericii ortodoxe cu Roma sub presiunea Curţii de la Viena. Sprijinul său s-a manifestat prin tipărirea şi difuzarea de cărţi de cult în limba română, ctitorirea unor lăcaşuri de cult, precum biserica de la Făgăraş şi mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, danii pentru biserici şi schituri etc.

În timpul lui Brâncoveanu, în Ţara Românească funcţionau nu mai puţin de şase tipografii, tiparniţele producând volume atât pentru uzul românilor cât şi pentru cel al grecilor, armenilor, slavilor de sud, arabilor, turcilor. O statistică a cărţilor apărute sub domnia lui Brâncoveanu arată că în perioada domniei acestuia au apărut în tipografiile româneşti de la Snagov (1696), Buzău (1691), Râmnic (1705), Târgovişte (1709) şi în cea grecească de la Bucureşti (1690), 42 de cărţi greceşti, 39 româneşti, 22 slavo-române, meritul principal revenind mitropolitului Antim Ivireanul, cu ajutorul căruia s-au întemeiat tipografii şi în Gruzia şi Siria, aminteşte istoricul Vlad Georgescu (1937-1988) în lucrarea sa „Istoria românilor de la origini până în zilele noastre” (Ed. Humanitas, Bucureşti, 1992).

 

 

Icoană votivă înfăţişându-l pe domnitorul Constantin Brâncoveanu, ctitorul Mănăstirii Hurezi, impreuna cu sotia si fiii sai.

Foto: (c)  TUDOR IOSIFARU /Arhiva istorică AGERPRES


Tot din această perioadă avem informaţii şi despre bibliotecile care găzduiau aceste cărţi, alături de altele cumpărate din întreaga Europă. Cunoscute erau mai ales cele ale lui Brâncoveanu şi ale Stolnicului Cantacuzino, cataloagele lor vădind o mare bogăţie şi diversitate. Toate acestea indică o epocă de înflorire, din punctul de vedere al instituţiilor şi instrumentelor culturale, la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul celui următor, arată, de asemenea, istoricul Vlad Georgescu (1937-1988) în lucrarea citată mai sus.

”Sfârşitul tragic al lui Constantin Brâncoveanu şi al celor patru fii ai săi a impresionat profund pe contemporani. Sângerosul act din capitala otomană, împrejurările execuţiei (fiii ucişi sub ochii tatălui lor, îndemnul adresat de nefericitul părinte celui mai mic dintre copii de a nu abjura credinţa strămoşească) şi, înainte de toate, puternica personalitate a celui dat călăului au şocat imaginaţia contemporanilor, cărora le-a rămas întipărită în memorie amintirea oribilului sfârşit al Brâncovenilor la 15 august 1714” (”Constantin Brâncoveanu”, coordonatori Paul Cernovodeanu şi Florin Constantiniu, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1989). AGERPRES/(Documentare – Ruxandra Bratu; editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)

 

 

* Explicaţie foto din deschidere:  Sărbătoarea Sf. Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă şi cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi Sfetnicul Ianache; în imagine: martiriul lui Constantin Brâncoveanu (Patriarhia Română).

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Primarul Cosmin Andrei, condamnat cu AMÂNAREA executării pedepsei, dar își păstrează funcția și dreptul de a candida

Publicat

Publicitate

După mai multe termene amânate, magistrații Tribunalului Botoșani s-au pronunțat marți, 29 aprilie 2025, în dosarul în care primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, a fost judecat pentru divulgarea de informații confidențiale în scopuri personale.

Edilul a fost găsit vinovat și a primit o pedeapsă de un an de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de doi ani.

Decizia instanței nu îl afectează, însă, din punct de vedere administrativ: Cosmin Andrei nu își pierde funcția de primar și nici nu este împiedicat legal să candideze pentru un nou mandat.

Conform hotărârii Tribunalului Botoșani, primarul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de folosire de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la acestea, faptă prevăzută de articolul 12, alineatul 1, litera b din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Pe durata termenului de supraveghere de doi ani, edilul va trebui să respecte o serie de obligații impuse de instanță, printre care prezentarea periodică la Serviciul de Probațiune Botoșani, primirea vizitelor consilierului de probațiune, anunțarea oricărei schimbări de locuință sau a deplasărilor mai lungi de cinci zile, comunicarea schimbării locului de muncă, dar și furnizarea de informații privind mijloacele de existență.

Instanța a revocat, totodată, măsura controlului judiciar impusă anterior în cauză și a dispus ca primarul să achite suma de 1.364,28 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.

Publicitate

Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Citeste mai mult

Administratie

„Turneu în cartierul tău” – ediția a II-a: Muzica filarmonicii revine în parcurile din Botoșani

Publicat

Publicitate

Primăria Municipiului Botoșani, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu” Botoșani, a anunțat astăzi că în zilele viitoare se va desfășura cea de a doua ediție a proiectului cultural „Turneu în cartierul tău”. Manifestarea va avea loc în zilele de 3 și 4 mai 2025.

Proiectul, inițiat pentru a aduce muzica mai aproape de comunitate, își propune să transforme parcurile orașului în scene în aer liber, oferind acces gratuit tuturor cetățenilor la concerte susținute de Orchestra de suflători a Filarmonicii „George Enescu” Botoșani, sub bagheta dirijorului Alexandru Ilie. Alături de orchestră vor evolua grupul pop-opera 4 Tenori – format din Nicolae Ilincăi, Filip Aurelian Mihai, Claudiu Chereji și Bronislaw Babias-Anton –, precum și soprana Miruna Dascălu, invitată special pentru concertul de duminică.

Programul evenimentului este următorul:

Sâmbătă, 3 mai 2025

  • Ora 12:00 – Parcul „Junior”
  • Ora 16:00 – Parcul Tineretului
  • Ora 19:00 – Parcul Curcubeului – Primăverii

Duminică, 4 mai 2025

  • Ora 11:00 – Parcul „Mihai Eminescu” – foișor

Programul muzical va include piese de promenadă, arii celebre și melodii din repertoriul național și internațional. Fiecare concert va avea o durată de aproximativ 50 de minute.

Publicitate

„Ne dorim ca muzica să ajungă în mijlocul comunității, în locuri familiare botoșănenilor, pentru a crea momente de bucurie și apartenență. Invităm toți cetățenii să participe și să se bucure de aceste evenimente culturale în aer liber”, a explicat Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

Părintele Emil Stroișteanu, fost protopop, a fost condus pe ultimul drum de zeci de preoți și sute de oameni. A slujit mai mult de cinci decenii

Publicat

Publicitate

Oameni din trei sate s-au adunat cu mic cu mare la Biserica „Sfântul Antonie cel Mare” din municipiul Botoșani, pentru a aduce un ultim omagiu celui care fost păstor de mii de suflete, părintele Emil Stroișteanu, fost protopop și duhovnic peste cinci decenii.

Marți, cea mai grea zi pentru familia părintelui ,care a trecut la cele veșnice în Vinerea Luminată și pentru toți cei care l-au cunoscut, a început de când s-a prins a se lumina de ziuă cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, unde un sobor de preoți a înălțat rugăciuni către Hristos pentru părintele Emil, cerând lui Dumnezeu să îi așeze sufletul în Lumină, în Împărăția în care nu este nici întristare și nici suspin. Slujba de înmormântare de după Liturghie a fost oficiată de aproape 30 de preoți.

Un cuvânt de mângâiere l-a adus și cel care a stat în fruntea soborului numeros,  părintele Marian Timofte, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Iașilor, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, din partea al ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care din binecuvântate pricini nu a putut participa la ceremonia solemnă. După parcursul specific slujbei de înmormântare a unui preot, reprezentantul Mitropoliei a avut un cuvânt de învățătură emoționant, menit să alunge tristețea membrilor familiei și a fiilor duhovnicești, pe care părintele Emil Stroișteanu, i-a ținut strânși ca într-un mănunchi de flori vii.

Ca duhovnic peste 50 de ani și protopop, circa opt ani,  părintele Emil Stroișteanu a fost un suflet care a dăruit zâmbete tăcute, a oferit ajutor fără să aștepte nimic în schimb și a lăsat în urmă un exemplu profund de omenie și credință în inimile celor pe care i-a păstorit. Pentru mulți dintre foștii săi enoriași, părintele Emil a fost mai mult decât un slujitor al altarului. A  fost o parte din copilăria lor, din formarea lor ca oameni. Cu răbdare, cu blândețe și cu o credință neclintită, i-a învățat pe toți să iubească biserica, să se respecte unii pe alții, să fie buni și să nu uite niciodată puterea unei vorbe bune sau a unui gest simplu, dar sincer.

Un moment emoționant a fost cel în care toată suflarea prezentă în biserică și în jurul lăcașului de cult a intonat „Hristos a înviat”, cântare care este specifică doar înmormântării preoților. Momentul în care sicriul cu trupul neînsuflețit al părintelui a fost scos din biserică a dat frâu liber lacrimilor celor prezenți. Familia și fiii săi duhovnicești l-au petrecut tăcuți și copleșiți de durere.
După ce a înconjurat biserica, cortegiul s-a îndreptat către cimitirul Bisericii din Cătămărăști Vale.

Părintele Emil Stroișteanu s-a născut la Blândești, la 22 martie, din părinții Constantin și Maria, o familie binecuvântată de Dumnezeu cu 5 copii. A urmat școala primară și gimnaziul în Sulița, apoi cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț, după care Facultatea de Teologie la București. Pe 3 noiembrie 1974 s-a căsătorit cu domnișoara Alexandrina, din Lunca, comuna Vânători, Neamț, punând împreună temelia unei familii binecuvântate de Dumnezeu cu cinci copii.

Publicitate

În anul următor, a fost chemat la Sfânta și Marea Taină a preoției, fiind numit la vremea respectivă, în martie 1975 , preot paroh la Burlești, unde a slujit 7 ani și jumătate, până în septembrie 1982, când părintele Emil s-a transferat la Trușești, unde a slujit până în luna august 2003, vreme de 21 de ani. În perioada în care a fost paroh la Trușești, părintele Emil a fost chemat de actualul patriarh Daniel, pe atunci mitropolit, să gestioneze și calitatea de protopop al Protopopiatului nou-înființat Trușești, care a avut o existență de opt ani de zile. În anul 2003, părintele Emil s-a transferat în Parohia Cătămărăști-Vale, unde a slujit până la pensionare. Din anul 2020, a slujit la Biserica Sfântul Antonie din municipiul Botoșani, ultima slujbă fiind săvârșită în noaptea de Înviere. În Săptămâna Luminată a trecut la Domnului, lăsând în urmă lacrimi și amintiri frumoase, dar și exemplul său de bunătate și altruism.

Părintele Emil nu a zidit doar biserici din piatră și lemn, ci a clădit biserici vii în sufletele celor care l-au cunoscut. A știut să adune în jurul său oameni de toate vârstele, călăuzindu-i cu înțelepciune, rugăciune sinceră și o prezență caldă, mereu purtătoare de speranță.

Astăzi, când părintele Emil nu mai este printre noi, durerea absenței sale se simte profund. Nu a fost doar preotul unei comunități, ci prieten, povățuitor și adevărat părinte spiritual. Tuturor le va lipsi glasul său blând, binecuvântările rostite cu smerenie și lumina discretă, dar puternică, pe care o aducea oriunde mergea, dar și stilul său carismatic. „Mereu slujea cu zâmbetul pe buze”, a spus părintele Eugen Vornicu, fost coleg de seminar cu părintele Emil, care a rostit cu lacrimi cuvântul din Sfânta Evanghelie la slujba de prohodire.

Și totuși, dincolo de lacrimi, părintele Emil rămâne viu în amintirea și inimile celor pe care i-a păstorit. Trăiește prin rugăciunile pe care le-a împărtășit, prin îndemnurile la bunătate și prin fiecare faptă bună săvârșită de cei care, inspirându-se din exemplul său, îi păstrează vie amintirea.

Părintele Emil Stroișteanu a fost înmormântat în cimitirul din curtea Bisericii din Cătămărăști Vale, acolo unde a ridicat mâinile către cer la Sfânta Liturghie, de mii de ori, invocând Duhul Sfânt. Locul de veci este la doi pași de altarul bisericii, unde a slujit vreme îndelungată.

 

Citeste mai mult

Cultura

Spectacolele „Watch dogs” de Lucian Băleanu și „Bani din cer” de Ray Cooney, la sfârșit de săptămână, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită iubitorii de artă, în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Watch dogs” de Lucian Băleanu și „Bani din cer” de Ray Cooney.

Botoșănenii sunt așteptați sâmbătă, 3 mai de la ora 1900 la Teatrul „Mihai Eminescu” la spectacolul „Watch Dogs”, de Lucian Băleanu, în regia lui Alexandru Vasilachi, scenografia Mihai Pastramagiu. Din distribuție fac parte actorii: Gheorghe Frunză, Răzvan Amitroaei, Sorin Ciofu și Gina Patrașcu-Zamfirache.

Incinta unui aeroport. Un culoar lăuntric, interzis călătorilor. Nimic ieșit din comun. Un cotidian aproape dureros de banal și plictisitor. Și totuși… În acest spațiu al întâlnirilor și al despărțirilor se intersectează destine. Sunt niște întâlniri aparent ocazionale, nevinovate. Așa cum ni se întâmplă cu miile pe parcursul unei vieți și cărora nu le acordăm nici cea mai minimă atenție. Aceste atingeri ale sorții, însă, nu sunt deloc accidentale. Ele ne marchează existența. A noastră , a celor din preajma noastră, a tuturor celor cu care intrăm ulterior în contact. O întâlnire, o întâmplare, o vorbă spusă de cineva sau o privire aruncată anume spre noi, ne pot determina și modela viața, ne pot direcționa parcursul drumului, numit destin. Nimic întâmplător, cum spun bătrânii înțelepți, dar, în același timp, și o uriașă doză de responsabilitate.

Duminică, 4 mai de la ora 1900, vă invităm la spectacolul „Bani din cer” de Ray Cooney, în regia lui Alexandru Vasilachi.

Regia artistică şi coloana sonoră: Alexandru Vasilachi

Scenografia: Mihai Pastramagiu

Publicitate

Distribuția:

Jean Perkins – Dana Bucătaru

Henry Perkins – Sorin Ciofu

Bill – Ioan Crețescu

Davenport – Gheorghe Frunză

Betty Johnson – Lorena-Petronela Chiribuță

Vic Johnson – Răzvan Amitroaei

Slater – Vali Popa

Un trecător – Petruț Butuman

„Orice situaţie de acest fel te învaţă ceva, te reface!”

Ray Cooney, autorul textului este, în primul rând, actor. El ştie ce înseamnă pentru un actor o situaţie foarte incitantă, explozivă. El ştie ce înseamnă replica. A scris un şir de piese ştiind toate cele spuse şi „Bani din cer” nu face excepţie de la „regulă”. Este o piesă scrisă pentru actori. Textul aduce la rampă, în primul rând, actorii. Situaţiile se schimbă din trei în trei minute, dacă nu şi mai repede. Şi actorul şi personajul sunt puşi în situaţii limită. Este vorba de limita comediei, să ne înţelegem, nu de limita umanului! Iar echipa de actori de la Botoşani a probat reacţii deosebite, evident, în situaţii cu totul şi cu totul deosebite!

Orice situaţie de acest fel – când capeţi, surprinzător – o sumă mare de bani – te învaţă ceva, te reface! Chiar dacă, până la urmă, nu vei avea parte de acei bani!

 

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet – 𝟰𝟬 𝗹𝗲𝗶 – balcon; 𝟱𝟬 𝗹𝗲𝗶 – stal; 𝟲𝟬 𝗹𝗲𝗶 – lojă

Preț bilet elevi – 2𝟬 𝗹𝗲𝗶 ; pensionari – 25 lei

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°
𝒃𝙞𝒍𝙚𝒕𝙚 𝙤𝒏𝙡𝒊𝙣𝒆 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending