Connect with us

Eveniment

16 august – Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor

Publicat

Publicitate

În fiecare an, la 16 august este marcată Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat la 24 iunie 2020 un proiect de lege prin care se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. Au votat „pentru” 258 de deputaţi, iar 40 s-au abţinut. Proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional în acest caz.

 

 

Sărbătoarea Sf. Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă şi cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi Sfetnicul Ianache; În imagine: fresca (sec. al XVII-lea) din Mănăstirea Hurezi.

Publicitate

Foto: (c)  MIRCEA HUDEK /Arhiva istorică AGERPRES


Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat la 16 iulie 2020 Decretul nr. 393/2020 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Textul Legii nr. 134/2020 pentru declararea zilei de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 626 din 16 iulie 2020.

”În semn de conştientizare de către cetăţenii români a violenţelor şi persecuţiilor la care au fost şi sunt supuşi şi astăzi creştinii în lume se iluminează în roşu, între orele 20.00-24.00, următoarele clădiri: Parlamentul, Guvernul, sediile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, Arcul de Triumf şi Palatul Mogoşoaia”, se arată în articolul 2 al legii.

Potrivit articolului 3, cu prilejul acestei zile se pot organiza manifestări publice şi pot avea loc slujbe religioase, în locurile în care se desfăşoară evenimente comemorative autorizate, conform legii. Articolul 5 prevede că în ziua de 16 august, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES pot difuza în acest sens cu prioritate emisiuni şi materiale informative.

 

 

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO


„În contextul în care şi astăzi în lume cei mai numeroşi martiri pentru credinţă sunt creştinii, Patriarhia Română îşi exprimă aprecierea pentru declararea de către Parlamentul României a zilei de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor”, se arăta într-un comunicat de presă al Patriarhiei Române din 13 august 2020. „Martiriul ca dovadă desăvârşită a iubirii lui Hristos este în mod exemplar ilustrat în istoria creştinismului românesc de către Sfinţii martiri Brâncoveni. În acest sens, dedicarea unei zile naţionale comemorative martiriului acestora trebuie să fie pentru noi prilej de conştientizare a violenţelor actuale împotriva creştinilor. Aceste violenţe îmbracă astăzi variate forme de persecuţie, de la cristofobia noilor ideologii, până la execuţiile filmate ale unor persoane care nu poartă altă vină decât aceea de a fi creştini”, mai menţiona comunicatul de presă.

La 15 august 1714, Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti (1688-1714), cei patru fii ai săi şi sfetnicul Ianache Văcărescu au fost decapitaţi la Constantinopol. Având în vedere sfârşitul martiric al voievodului Constantin Brâncoveanu şi al celor patru fii ai săi împreună cu sfetnicul său, şi apreciind viaţa sa mărturisitoare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 20 iunie 1992, trecerea în rândul sfinţilor a celor şase martiri Brâncoveni. Astfel, ziua de 16 august a fost stabilită ca zi de prăznuire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache.

Sfântul Sinod a proclamat 2014 ca Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română, la împlinirea a 300 de ani de la martiriul lor. Cele două evenimente au fost aprobate la 29 octombrie 2012 de Sfântul Sinod al BOR, la propunerea patriarhului Daniel.

***

”În istoria românilor, personalitatea lui Constantin Brâncoveanu ocupă un loc privilegiat de om politic, mecenat şi ctitor”, după cum se subliniază în volumul ”Constantin Brâncoveanu” (coordonatori Paul Cernovodeanu şi Florin Constantiniu, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1989).

Constantin Brâncoveanu a ctitorit o serie de biserici şi mănăstiri: Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti (unde, în 1720, au fost aduse şi înhumate osemintele lui Constantin Brâncoveanu), Biserica Sfântul Sava din Bucureşti, Biserica de la Potlogi, Biserica de la Mogoşoaia, Mănăstirea Hurezi (sau Horezu), Mănăstirea Brâncoveni etc.

 

 

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/Arhiva istorică AGERPRES


A fost şi un sprijinitor al ortodoxiei, culturii şi spiritualităţii popoarelor asuprite din cuprinsul Imperiului Otoman. Brâncoveanu a avut cu Orientul creştin, cu comunităţile din Anatolia şi Siria, din Ierusalim şi Egiptul de nord legături directe. (”Constantin Brâncoveanu”, coordonatori Paul Cernovodeanu şi Florin Constantiniu, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1989).

De asemenea, după ce Habsburgii şi-au instaurat stăpânirea în Transilvania, Constantin Brâncoveanu a acordat sprijin pe plan ecleziastic românilor de acolo împotriva unirii bisericii ortodoxe cu Roma sub presiunea Curţii de la Viena. Sprijinul său s-a manifestat prin tipărirea şi difuzarea de cărţi de cult în limba română, ctitorirea unor lăcaşuri de cult, precum biserica de la Făgăraş şi mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, danii pentru biserici şi schituri etc.

În timpul lui Brâncoveanu, în Ţara Românească funcţionau nu mai puţin de şase tipografii, tiparniţele producând volume atât pentru uzul românilor cât şi pentru cel al grecilor, armenilor, slavilor de sud, arabilor, turcilor. O statistică a cărţilor apărute sub domnia lui Brâncoveanu arată că în perioada domniei acestuia au apărut în tipografiile româneşti de la Snagov (1696), Buzău (1691), Râmnic (1705), Târgovişte (1709) şi în cea grecească de la Bucureşti (1690), 42 de cărţi greceşti, 39 româneşti, 22 slavo-române, meritul principal revenind mitropolitului Antim Ivireanul, cu ajutorul căruia s-au întemeiat tipografii şi în Gruzia şi Siria, aminteşte istoricul Vlad Georgescu (1937-1988) în lucrarea sa „Istoria românilor de la origini până în zilele noastre” (Ed. Humanitas, Bucureşti, 1992).

 

 

Icoană votivă înfăţişându-l pe domnitorul Constantin Brâncoveanu, ctitorul Mănăstirii Hurezi, impreuna cu sotia si fiii sai.

Foto: (c)  TUDOR IOSIFARU /Arhiva istorică AGERPRES


Tot din această perioadă avem informaţii şi despre bibliotecile care găzduiau aceste cărţi, alături de altele cumpărate din întreaga Europă. Cunoscute erau mai ales cele ale lui Brâncoveanu şi ale Stolnicului Cantacuzino, cataloagele lor vădind o mare bogăţie şi diversitate. Toate acestea indică o epocă de înflorire, din punctul de vedere al instituţiilor şi instrumentelor culturale, la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul celui următor, arată, de asemenea, istoricul Vlad Georgescu (1937-1988) în lucrarea citată mai sus.

”Sfârşitul tragic al lui Constantin Brâncoveanu şi al celor patru fii ai săi a impresionat profund pe contemporani. Sângerosul act din capitala otomană, împrejurările execuţiei (fiii ucişi sub ochii tatălui lor, îndemnul adresat de nefericitul părinte celui mai mic dintre copii de a nu abjura credinţa strămoşească) şi, înainte de toate, puternica personalitate a celui dat călăului au şocat imaginaţia contemporanilor, cărora le-a rămas întipărită în memorie amintirea oribilului sfârşit al Brâncovenilor la 15 august 1714” (”Constantin Brâncoveanu”, coordonatori Paul Cernovodeanu şi Florin Constantiniu, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1989). AGERPRES/(Documentare – Ruxandra Bratu; editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)

 

 

* Explicaţie foto din deschidere:  Sărbătoarea Sf. Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă şi cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi Sfetnicul Ianache; în imagine: martiriul lui Constantin Brâncoveanu (Patriarhia Română).

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Patriarhul Daniel – Pastorala de Crăciun: Hristos ia față de om, pentru ca noi să ne întoarcem permanent fața spre El

Publicat

Publicitate

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, subliniază, în Pastorala de Crăciun, că, în societatea contemporană, marcată de ‘secularizare sau indiferență duhovnicească’, este tot mai necesară o reînnoire a chemării fiecărui creștin ‘de a fi vestitor sau apostol ai iubirii milostive a lui Hristos în lume’.

Potrivit înaltului ierarh, Domnul Iisus Hristos a luat față de om tocmai pentru ca oamenii să își întoarcă permanent fața spre El.

‘Ca păstor, vindecător și mântuitor de suflete, odată cu începerea misiunii Sale, Hristos Domnul mergea din cetate în cetate ca să adune oile cele risipite, să le ofere hrană duhovnicească și să le vindece de orice boală și neputință (cf. Matei 4, 23; Ioan 10, 11-16). Hristos, Călătorul și Pelerinul, Care colindă pretutindeni pentru a aduna și a mântui pe oameni, spune: ‘Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi; Fiul Omului însă nu are unde să-Și plece capul’ (Matei 8, 20). Dar, cuvintele Sale nu se referă la neputința de a găsi o casă, ci la lucrarea Sa sfântă și misionară permanentă. El colindă lumea, caută pe cei care trăiesc vremelnic în lume, pentru a le dărui viața veșnică în Împărăția cerească a Preasfintei Treimi’, transmite PD Daniel, în Pastorala publicată de Agenția Basilica a Patriarhiei Române.

Conform înaltului ierarh, Hristos vine sub chipul oricărui om: ‘Călător sau colindător în lume, în timpul vieții Sale pe pământ, Hristos Domnul ni Se arată uneori ca un călător tainic chiar și după moartea și învierea Sa, când călătorește spre Emaus ca un pelerin necunoscut, cu Luca și Cleopa, cărora Se face cunoscut numai după ce L-au invitat să intre în casa lor (cf. Luca 24, 29-31), arătând astfel că Dumnezeu colindă lumea, în mod tainic, vine la noi sub chipul oricărui om care are nevoie de ajutorul nostru. Domnul Iisus Hristos ia față de om, pentru ca noi să ne întoarcem permanent fața spre El’.

Întrucât taina Nașterii Domnului Iisus Hristos îl descoperă pe Fiul lui Dumnezeu întrupat ca fiind, în același timp, călător și binevestitor în lume, creștinii ortodocși români au văzut în colindătorii de Crăciun vestitori ai iubirii lui Dumnezeu pentru lume, evidențiază PF Daniel.

‘Colindătorii închipuie tainic pe îngerii care binevestesc păstorilor de la Betleem bucuria Nașterii lui Hristos, dar și pe Însuși Hristos Domnul, Care ne aduce bucuria iubirii lui Dumnezeu pentru oameni și așteaptă ca și noi să răspundem, cu bucurie și iubire, la chemarea lui Dumnezeu. Acesta este înțelesul duhovnicesc al colindelor noastre de Crăciun și al vizitei pastorale a preoților cu icoana Nașterii Domnului în casele credincioșilor’, explică înaltul ierarh ortodox.

Publicitate

Patriarhul îndeamnă la iubire smerită și milostivă față de toți oamenii, asemenea lui Hristos.

‘În societatea contemporană, marcată de secularizare sau indiferență duhovnicească, este tot mai necesară o reînnoire a chemării fiecărui creștin, cleric sau mirean, de a fi, asemenea îngerilor și păstorilor de la Betleem, vestitori sau apostoli ai iubirii milostive a lui Hristos în lume. De aceea, Biserica ne îndeamnă pe toți să devenim colindători, martori și vestitori ai lui Hristos-Mesia, Care a venit în lume pentru a ne dărui pace și bucurie, mântuire, viață și fericire eternă! Hristos Domnul, Iubitorul de oameni și Mântuitorul sufletelor noastre, să ne ajute cu harul Său să arătăm în jurul nostru iubirea Sa smerită și milostivă față de toți oamenii, dar mai ales față de copiii săraci, de bolnavi și bătrâni și să reverse în inimile și în casele tuturor pacea și bucuria Sa cea sfânta pe care a dăruit-o odinioară îngerilor și păstorilor din Betleem’, subliniază PF Daniel.

Ca și în anii precedenți, la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie 2025 spre 1 ianuarie 2026 și în ziua de Anul Nou, Patriarhul Daniel îndeamnă la ‘rugăciuni de mulțumire lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El în anul 2025, care a trecut, și să-I cerem ajutorul în toată lucrarea cea bună și folositoare din Anul Nou în care intrăm’.

‘Să pomenim în rugăciunile noastre și pe toți românii care se află printre străini, departe de Țară, ca să păstrăm unitatea de credință și de neam’, spune Preafericitul Părinte.

Cu prilejul Sfintelor Sărbători ale Nașterii Domnului, Anului Nou și Botezului Domnului, Patriarhul Daniel mai transmite ‘doriri de sănătate și mântuire, pace și bucurie, fericire și mult ajutor de la Dumnezeu în toată fapta cea bună, urmând îndemnul ‘colindului sfânt și bun’: ‘Și-acum te las, fii sănătos/Și vesel de Crăciun/Dar nu uita, când ești voios/Române, să fii bun!”. ‘La mulți ani!’, urează Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

S-a votat! Executorii judecătorești nu trebuie să mai solicite aprobare de la un judecător pentru executarea silită

Publicat

Publicitate

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege de modificare a Codului de procedură penală în urma căruia durata unui număr semnificativ de procese va fi scurtată, iar instanţele vor fi degrevate de un volum uriaş de dosare, a anunţat senatorul PSD Robert Cazanciuc, iniţiator al proiectului, citat de Agerpres.

„Votată cu largă majoritate – 259 de voturi „pentru”, legea merge la promulgare”, a precizat Cazanciuc, pe pagina sa de Facebook.

El a arătat că adoptarea iniţiativei sale legislative este „o veste bună” care ar trebui să îi bucure pe „toţi cei care sunt preocupaţi de bunul mers al justiţiei, magistraţi şi politicieni deopotrivă, ca serviciu public vocaţional aflat doar în slujba cetăţeanului”.

Potrivit acestuia, propunerea legislativă „elimină practic o procedură care creşte durata proceselor şi încarcă inutil activitatea judecătoriilor, în condiţiile în care pe rolul instanţelor se aflau, anul acesta, 3,5 milioane de dosare, din care un milion erau la judecătorii, iar jumătate vizau procedura de încuviinţare a executării silite”.

„Actualul mecanism de încuviinţare a executării silite presupune că, după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, creditorul trebuie să solicite unui executor judecătoresc punerea în aplicare a hotărârii. Însă executorul este obligat, la rândul său, să ceară aprobarea unui alt judecător pentru începerea executării, deşi hotărârea este deja învestită cu putere executorie. Exista, astfel, o verificare dublă, fără sens, care supraaglomerează instanţele şi prelungeşte durata proceselor civile. Propunerea legislativă elimină această redundanţă, eliberând instanţele de un volum considerabil de muncă inutilă. Astfel, vom putea concentra resursele acolo unde este cu adevărat nevoie, oferind cetăţenilor un sistem de justiţie mai rapid, mai eficient şi mai accesibil”, a explicat Robert Cazanciuc pe Facebook.

Totodată, el a arătat că are „câteva sugestii” pentru grupurile de lucru care se reunesc pentru a identifica soluţiile necesare pentru o justiţie eficientă în care românii să aibă încredere.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Șoferii români de TIR care primesc salarii în batjocură și-au abandonat camioanele și au venit în țară de Crăciun

Publicat

Publicitate

Autoritățile belgiene au lansat o amplă campanie de control asupra TIR-urilor est-europene abandonate în parcări pe durata sărbătorilor, vizând combaterea dumpingului social și a condițiilor inumane de muncă impuse șoferilor, inclusiv celor români, relatează stiridinbucovina.ro.

Autoritățile belgiene au început controale asupra TIR-urilor cu numere străine abandonate în așa-numitele „parcări de Crăciun”, acțiunea debutând luni la Gent, urmând să continue marți în Oudsbergen, în cadrul luptei împotriva dumpingului social din transporturi.

Șoferii români de TIR plătiți prost și-au abandonat camioanele și au venit în țară de Crăciun

Măsura vine în contextul în care, în perioada sărbătorilor de iarnă, mii de camioane rămân parcate și abandonate pe drumurile și parcările din Belgia, în timp ce șoferii, în special cei din Europa de Est, inclusiv România, se întorc în țările de origine pentru a petrece Crăciunul cu familiile lor.

Numai în provincia Limburg sunt sute de TIR-uri lăsate în zone precum Oudsbergen, Genk sau Beringen. Autoritățile arată că aceste controale vor fi reluate sistematic, pe durata vacanței de iarnă, în mai multe regiuni din Flandra.

Sindicatul socialist al transportatorilor BTB-ABVV atrage atenția asupra acestui fenomen de aproape în deceniu. Potrivit organizației, companiile din Europa de Est își trimit șoferii să lucreze pentru perioade îndelungate pe TIR în Europa de Vest, chiar fără a respecta obligațiile legale privind repausul, întoarcerea acasă și salariile minime.

„Aceste companii din Europa de Est încalcă în mod structural și deliberat legislația socială și a muncii”, a declarat Sven Hemelaers, reprezentant BTB-ABVV.

Publicitate

Sindicatul a și creat o bază de date cu locațiile unde sunt abandonate camioanele, hartă pe care se bazează poliția și inspectorii sociali.

În timpul verificărilor, numerele de înmatriculare ale camioanelor sunt introduse într-o bază de date, iar când ele revin pe șosele, pot fi identificate cu ajutorul camerelor și oprite pentru controale suplimentare.

„Acești șoferi circulă în principal în Benelux sau Franța, dar nu sunt plătiți conform standardelor noastre salariale. Lucrează pentru firme din Lituania, Polonia sau România și câștigă mai puțin de 1.000 de euro pe lună, în timp ce salariul corect ar trebui să fie de trei ori mai mare”, explică Hemelaers.

Ministrul belgian pentru combaterea fraudei, Rob Beenders, a participat la prima acțiune de control din Gent și a vorbit despre condițiile inumane în care sunt obligați să lucreze unii șoferi de TIR.

„Unii rămân chiar și două săptămâni în cabină, pe durata întregii vacanțe de Crăciun. Cei mai mulți pleacă acasă cu Flixbus (companie germană de transport cu autobuze low-cost n.r.), pe distanțe de 1.000-2.000 de kilometri. În mod normal, această deplasare ar trebui considerată timp de lucru, dar angajatorii se limitează, în cel mai bun caz, la a plăti biletul de autobuz”, a declarat Beenders.

Citeste mai mult

Eveniment

Ajun de Crăciun cu ceață și ninsori: Cum se circulă pe șoselele din țară

Publicat

Publicitate

În ajun de Crăciun se circulă în condiții de iarnă pe șoselele din mai multe zone ale țării. Centrul INFOTRAFIC a avertizat că în județele Cluj, Constanța, Covasna, Harghita și Ilfov vizibilitatea este redusă din cauza ceții, iar în județele Alba, Botoșani și Hunedoara se înregistrează ninsori ușoare, care deocamdată nu afectează traficul rutier.

​Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că la această ora(06:40) nu sunt semnalate drumuri naţionale sau autostrăzi cu traficul oprit din cauza vreunui accident sau a condiţiilor meteorologice.

De asemenea sunt semnalate ninsori uşoare, care nu afectează circulaţia rutieră, în judeţele Alba, Botoşani şi Hunedoara.

”Pe arterele rutiere principale, respectiv autostrăzile A1 Bucureşti – Piteşti, A2 Bucureşti – Constanţa şi A3 Bucureşti – Ploieşti, traficul rutier se desfăşoară fluent, în condiţiile unui carosabil umed, cu vizibilitate bună şi valori normale de circulaţie”, transmit reprezentanţii Centrului INFOTRAFIC.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending