Connect with us

Eveniment

15 noiembrie: Începe Postul Crăciunului, perioadă de pregătire pentru sărbătoarea Nașterii Domnului

Publicat

Publicitate

Miercuri, 15 noiembrie, începe Postul Naşterii Domnului, una dintre cele mai importante perioade religioase din 2023. Cunoscut şi drept Postul Crăciunului durează 40 de zile, până la Sărbătoarea Naşterii Domnului.

Postul Naşterii Domnului este unul dintre cele patru posturi de mai multe zile din timpul anului bisericesc.

Ca importanţă, este al doilea după Postul Paştelui, iar ca mod de postire, el este mai uşor decât primul, felul postirii fiind în legătură cu evenimentul Naşterii Domnului Iisus Hristos, unul dintre cele mai fericite din istoria mântuirii.

Postul Crăciunului, perioadă de pregătire pentru sărbătoarea Nașterii Domnului

Postul Crăciunului este un timp sacru în tradiția creștin-ortodoxă, destinat purificării spirituale și fizice, pregătirii pentru sărbătoarea Nașterii Domnului și cultivării unui sentiment de comuniune și împăcare. Este marcat de practici specifice, restricții alimentare, rugăciune și meditație, precum și de o serie de superstiții și credințe populare.

Perioada de post începe miercuri, 15 noiembrie și ține până în 24 decembrie inclusiv. În Ajunul Crăciunului (24 decembrie) se ţine post negru, adică se mănâncă doar ­seara. Atunci se mănâncă de obicei grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină şi poame.

Postul Crăciunului 2023: semnificații religioase

Postul Crăciunului, cunoscut și sub numele de Postul Nașterii Domnului, este o perioadă de pregătire spirituală și fizică pentru sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos în tradiția creștin-ortodoxă. Acest post are o semnificație profundă și este însoțit de anumite practici, superstiții și restricții.

Publicitate

Postul Naşterii Domnului este rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos.

Postul Crăciunului aminteşte de patriarhii şi drepţii Vechiului Testament, care au petrecut timp îndelungat în post şi rugăciune, în aşteptarea venirii lui Mesia.

Ca vechime, cele dintâi menţiuni despre acest post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei.

La început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Unii posteau şapte zile, alţii şase săptămâni.

Cum s-a ajuns la Postul de 40 de zile

Sinodul local din Constantinopol din anul 1166 a uniformizat durata acestui post, hotărând ca toţi creştinii să postească 40 de zile, cu începere de la 15 noiembrie.

Prin lungimea şi durata lui, acest post ne aminteşte de postul de 40 de zile al lui Moise de pe Muntele Sinai, când prorocul aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră.

Practici și restricții alimentare în Postul Crăciunului

Tradițional, postul implică abstinența de la carne, lactate, ouă și alte produse de origine animală. Peștele este permis în anumite zile stabilite de biserică.

În postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie), dar și în perioada de la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie – 6 ianuarie) nu se fac nunți.

În Postul Crăciunului nu este bine să bei.

17 zile în care se poate mânca peşte

Anul acesta 17 dintre cele 40 de zile ale postului sunt zile în care se poate mânca peşte. În perioada Postului Naşterii Domnului este dezlegare la peşte în fiecare sâmbătă şi duminică până la 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul).

De asemenea, este dezlegare la peşte, ulei şi vin şi la fiecare sfânt cu priveghere, prăznuit în această perioadă. Mai este şi la praznicul împărătesc al Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), în orice zi ar cădea.

Iată lista zilelor cu dezlegare la pește:

Potrivit Calendar Ortodox 2023, în Postul Crăciunului 2023, din cele 40 de zile de post, 17 sunt zile cu dezlegare la pește.

Miercuri, 15 noiembrie, începe Postul Naşterii Domnului, una dintre cele mai importante perioade religioase din 2023. Cunoscut şi drept Postul Crăciunului durează 40 de zile, până la Sărbătoarea Naşterii Domnului.

Postul Naşterii Domnului este unul dintre cele patru posturi de mai multe zile din timpul anului bisericesc.

Ca importanţă, este al doilea după Postul Paştelui, iar ca mod de postire, el este mai uşor decât primul, felul postirii fiind în legătură cu evenimentul Naşterii Domnului Iisus Hristos, unul dintre cele mai fericite din istoria mântuirii.

Postul Crăciunului, perioadă de pregătire pentru sărbătoarea Nașterii Domnului
Postul Crăciunului este un timp sacru în tradiția creștin-ortodoxă, destinat purificării spirituale și fizice, pregătirii pentru sărbătoarea Nașterii Domnului și cultivării unui sentiment de comuniune și împăcare. Este marcat de practici specifice, restricții alimentare, rugăciune și meditație, precum și de o serie de superstiții și credințe populare.

Perioada de post începe miercuri, 15 noiembrie și ține până în 24 decembrie inclusiv. În Ajunul Crăciunului (24 decembrie) se ţine post negru, adică se mănâncă doar ­seara. Atunci se mănâncă de obicei grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină şi poame.

Postul Crăciunului 2023: semnificații religioase
Postul Crăciunului, cunoscut și sub numele de Postul Nașterii Domnului, este o perioadă de pregătire spirituală și fizică pentru sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos în tradiția creștin-ortodoxă. Acest post are o semnificație profundă și este însoțit de anumite practici, superstiții și restricții.

Postul Naşterii Domnului este rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos.

Postul Crăciunului aminteşte de patriarhii şi drepţii Vechiului Testament, care au petrecut timp îndelungat în post şi rugăciune, în aşteptarea venirii lui Mesia.

Ca vechime, cele dintâi menţiuni despre acest post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei.

La început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Unii posteau şapte zile, alţii şase săptămâni.

Cum s-a ajuns la Postul de 40 de zile
Sinodul local din Constantinopol din anul 1166 a uniformizat durata acestui post, hotărând ca toţi creştinii să postească 40 de zile, cu începere de la 15 noiembrie.

Prin lungimea şi durata lui, acest post ne aminteşte de postul de 40 de zile al lui Moise de pe Muntele Sinai, când prorocul aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră.

Practici și restricții alimentare în Postul Crăciunului
Tradițional, postul implică abstinența de la carne, lactate, ouă și alte produse de origine animală. Peștele este permis în anumite zile stabilite de biserică.

În postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie), dar și în perioada de la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie – 6 ianuarie) nu se fac nunți.

În Postul Crăciunului nu este bine să bei.

17 zile în care se poate mânca peşte
Anul acesta 17 dintre cele 40 de zile ale postului sunt zile în care se poate mânca peşte. În perioada Postului Naşterii Domnului este dezlegare la peşte în fiecare sâmbătă şi duminică până la 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul).

De asemenea, este dezlegare la peşte, ulei şi vin şi la fiecare sfânt cu priveghere, prăznuit în această perioadă. Mai este şi la praznicul împărătesc al Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), în orice zi ar cădea.

Iată lista zilelor cu dezlegare la pește:

Potrivit Calendar Ortodox 2023, în Postul Crăciunului 2023, din cele 40 de zile de post, 17 sunt zile cu dezlegare la pește.

Miercuri, 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
Joi, 23 noiembrie – Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii, Sfântul Ierarh Amfilohie
Sâmbătă, 25 noiembrie – Sfânta Muceniță Ecaterina, Sf. Mc. Mercurie/ Odovania Praznicului intrării în Biserică A Maicii Domnului
Duminică, 26 noiembrie – Sfântul Stelian (Dregătorul bogat – păzirea poruncilor)
Joi, 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei
Sâmbătă, 2 decembrie – Sfântul Proroc Avacum, Sfânta Muceniță Miropia
Duminică, 3 decembrie – Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (Pilda talanților)
Luni, 4 decembrie – Sfânta Muceniță Varvara
Marți, 5 decembrie – Sfântul Sava cel sfințit; Sfântul Mucenic Anastasie, Sfântul Cuvios Nectarie
Miercuri, 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae
Joi, 7 decembrie – Sfânta Muceniță Filofteia
Sâmbătă, 9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare Maria
Duminică, 10 decembrie – Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf (Tămăduirea femeii gârbove)
Marți, 12 decembrie – Sfântul spiridon al Trimitundei
Sâmbătă, 16 decembrie – Sfântul Proroc Agheu, Sfânta Teofana
Duminică, 17 decembrie – Sfântul Proroc Daniel (Pilda celor poftiți la cină)
Luni, 18 decembrie – Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, Sf. Mc. Sebastian și Zoe

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Directorii școlilor din Botoșani s-au întâlnit cu secretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării, SORIN ION

Publicat

Publicitate

Astăzi, 16 aprilie 2025, secretarul de stat din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, domnul Sorin ION,  s-a întâlnit cu directorii și directorii adjuncți ai unităților de învățământ din județul Botoșani, pentru a discuta despre provocările și oportunitățile învățământului preuniversitar la nivel național, precum și despre aspecte specifice sistemului educațional local.

Evenimentul, desfășurat în Sala „Mihai Eminescu” de la Hotelul Rapsodia din Botoșani, a avut ca scop consolidarea dialogului între reprezentantul ministerului și directorii școlilor din județul nostru. Printre subiectele abordate s-au numărat implementarea noilor politici educaționale, digitalizarea procesului de învățământ, măsurile de sprijin pentru elevii din medii defavorizate prin programe de prevenire a abandonului școlar, dar și desfășurarea examenelor naționale în anul școlar curent.

Secretarul de stat a subliniat importanța colaborării dintre instituțiile educaționale și autoritățile centrale, evidențiind angajamentul Ministerului Educației și Cercetării de a sprijini dezvoltarea unui sistem de învățământ modern și incluziv.

La întâlnire a participat și președintele Consiliului Județean Botoșani, domnul Valeriu IFTIME, care a subliniat colaborarea excelentă dintre instituția pe care o conduce și Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, precum și faptul că autoritățile județene susțin reducerea învățământului simultan până la desființare, în următorii doi ani, pentru desfășurarea unui act educațional optim, prin asigurarea transportului școlar cu microbuze electrice în toate unitățile administrativ-teritoriale care au nevoie.

Directorii prezenți au avut ocazia să își exprime opiniile și să adreseze întrebări cu privire la prioritățile Ministerului Educației și Cercetării în perioada următoare. În cadrul discuțiilor, au fost evidențiate provocările specifice ale școlilor din Botoșani, necesitatea adaptării planurilor cadru și a programelor școlare la provocările educaționale actuale, dar și accesul elevilor și al cadrelor didactice la la resurse educaționale de calitate.

Astăzi, am avut onoarea de a-l primi pe domnul secretar de stat Sorin Ion, în cadrul unei întâlniri extrem de productive cu directorii unităților de învățământ din județul Botoșani. Discuțiile au fost axate pe identificarea soluțiilor pentru îmbunătățirea procesului educațional, sprijinirea profesorilor și dezvoltarea infrastructurii școlare.

Publicitate

Am subliniat importanța colaborării strânse între instituțiile de învățământ, autoritățile județene și Ministerul Educației și Cercetării pentru a asigura elevilor un mediu propice învățării. De asemenea, am discutat despre strategiile pentru reducerea abandonului școlar, despre adaptarea curriculumului la nevoile reale ale societății și reducerea învățământului simultan.

Inspectoratul Școlar Județean Botoșani rămâne angajat în misiunea de a susține inițiativele care conduc la o educație de calitate, iar întâlnirea de astăzi a demonstrat încă o dată dorința tuturor părților implicate de a face din educație o prioritate reală. Mulțumim domnului secretar de stat pentru implicarea și sprijinul permanent!” a declarat prof. Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

Citeste mai mult

Eveniment

PF Daniel, mesaj de Sfintele Paști: Să arătăm în jurul nostru iubire smerită și milostivă, iertare, pace și bucurie

Publicat

Publicitate

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis miercuri mesajul de Sfintele Paști, în care a subliniat că iubirea smerită și milostivă a Mântuitorului Iisus Hristos este mai tare decât păcatul și moartea.

„Prin iubirea Sa smerită şi milostivă, Domnul Iisus Hristos arată pe Cruce ascultare smerită faţă de Dumnezeu şi iertare milostivă faţă de cei ce L-au răstignit. Astfel, Domnul Hristos ridică sau vindecă păcatul neascultării protopărinţilor Adam şi Eva spre mântuirea lumii şi, totodată, înlocuieşte violenţa ucigătoare cu iubirea pacificatoare”, a evidențiat Părintele Patriarh Daniel.

Mesajul integral:


Iubirea smerită şi milostivă este mai tare decât păcatul şi moartea

După ce a serbat, împreună cu ucenicii Săi, Paştele iudaic, Domnul Iisus Hristos a instituit, Joi seara, un Paşte nou, la Cina cea de Taină, prin care anticipa taina morţii Sale jertfelnice pe Cruce din ziua de Vineri şi Învierea Sa a treia zi (Duminică), pentru a dărui lumii viaţa veşnică. De aceea, Sfântul Apostol Pavel spune: „Paştele nostru Hristos S-a jertfit pentru noi” (1 Corinteni 5, 7).

Centrul sărbătorii Paştelui iudaic este celebrarea minunii trecerii poporului evreu, condus de Moise, prin Marea Roșie, ca pe uscat, pentru eliberarea poporului evreu din robia Egiptului. Însă, la sărbătoarea Paştelui creştin, Biserica noastră celebrează trecerea lui Hristos cu trupul prin jertfa sângeroasă a morţii Sale pe Cruce şi Învierea Sa din morţi cu trupul, pentru a intra în viaţa cerească veşnică din Împărăţia cerurilor.

Publicitate

Prin iubirea Sa smerită şi milostivă, Domnul Iisus Hristos arată pe Cruce ascultare smerită faţă de Dumnezeu şi iertare milostivă faţă de cei ce L-au răstignit. Astfel, Domnul Hristos „ridică” sau vindecă păcatul neascultării protopărinţilor Adam şi Eva spre mântuirea lumii şi, totodată, înlocuieşte violenţa ucigătoare cu iubirea pacificatoare.

Sărbătoarea Sfintelor Paşti ne cheamă pe toţi să arătăm în jurul nostru iubire smerită şi milostivă, iertare, pace şi bucurie, ca fiind daruri ale lui Hristos Cel înviat.

Dorim tuturor românilor din România, de lângă frontierele ei şi din diaspora, pace şi bucurie, sănătate şi fericire, dimpreună cu urarea pascală: Hristos a înviat! Adevărat a înviat!

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (343)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

PREȚUINDU-L PE EMINESCU

 

Facem ce facem și simțim o nevoie acută de întoarcere la Poetul Național. Din această perspectivă, încă un volum bibliofil dedicat lui Eminescu, având un caracter minion (13 / 9), ne propun remarcabilii cercetători Nicolae Iosub și Mihai C. V. Cornaci. Dedicat împlinirii, la 15 ianuarie 2025, a 175 de ani de la nașterea Poetului, volumul se intitulează „Mihai Eminescu în viziunea celor ce l-au cercetat și cunoscut (Editura „Axa”, Botoșani, 2025, 90 de pagini). Cei doi cercetători propun un volum ca un drum pietruit prin viața lui Eminescu, pe care cine îl parcurge găsește răspunsuri la întrebări pe care încă nu și le-a pus. „Arzând de zel”(Goethe), cei doi asigură un caracter dens al informațiilor, transformând volumul într-un poem strălucitor închinat conjudețeanului lor, Eminescu. Autorii pun pe 24 de pagini, sub titlul „Mihai Eminescu, omul deplin al culturii românești”, o parte din biografia și preocupările poetului: Eminescu poet, Eminescu prozator, Eminescu dramaturg,  Eminescu publicist, Eminescu traducător și o altă secvență  care vizează activitățile diverse ale poetului. Pentru că, bănuiesc eu, primele preocupări sunt mai cunoscute, rețin din  activitățile diverse: 1) bibliotecar: „… la biblioteca lui Aron Pumnul de la Cernăuți, la Societatea „România Jună” din Viena, la Biblioteca Centrală Universitară din Iași. Poetul era atras de manuscrisele vechi pe care le achiziționa în fondul de carte al  bibliotecii, cărțile rare, pe care dădea și ultimii bani”; 2) gustul pentru lectură: „… rapiditatea cu care lectura o carte, memoria sa excepțională, l-au ajutat să acumuleze cunoștințe importante, care i-au folosit în viață și în creația sa literară și publicistică”;         3) revizor școlar pe județele Iași și Vaslui: „… activitate care l-a pus în contact cu realitățile satului românesc, modul de organizare, dotarea și valoarea învățământului la sate.  A efectuat peste 250 de inspecții, întocmind rapoarte pentru minister, în care arăta neajunsurile învățământului de la sate și măsurile ce ar fi trebuit luate. El a organizat cursuri de pregătire a învățătorilor, a promovat metodele modern de predare în școli, a promovat manualele școlare cele mai bune și mai utile pentru elevi, cum a fost manualul întocmit de Creangă”.

Deși Eminescu, prin firea sa închisă, nu prea vorbea despre sine, cei doi autori, au citit atent opera eminesciană și au putut pune pe 15 pagini  referiri ale poetului despre el însuși: 1) „Am răsărit din fundul Mării-Negre, / Ca un luceafăr am trecut prin lume, / În ceruri am privit și pe pământ” („Odin și Poetul”); 2) „La facerea lumii, la adițiunea ei, Dumnezeu a greșit cu unul. Acesta am fost eu Dar este o minune că nu există în realitate, ci este doar umbra unei greșeli”; 3) „Ca artist sau ca om de litere e bine ca persoana ta să rămână necunoscută cititorilor săi și cu cât vei fi mai cu talent cu atât aceasta-i mai necesar”; 4) „Noi nu suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”; 5) „Când de tine se vorbește. S-a-nțeles de mai nainte / C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte, / Astfel încăput pe mâna a oricui, te va drege, / Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înțelege” („Scrisoare I”); 6) „Când eram mic mă duceam la preotul cel bătrân al satului, care, țiindu-mă pe genunchi, îmi dete primele lecțiuni de citire. O dorință nemărginită, o sete arzătoare de studiu se trezise în mine, care, vai, era sâ-mi devie fatală”; 7) „Dar tu știi c-am fost totdeauna caracter melancholic și n-am avut niciodată destul curagiu de viață; prin urmare tot ce gândesc sau fac e azi mai ticăit decât înainte. N-am inimă în mine nici cât e într-o mămăligă, nu gândesc nici la tine, nici la lume, nici la mine însumi”(din scrisoarea către Slavici);   8) „Am trait ca un pustnic, ca un săhastru… Știam prea bine că fondul sufletului meu e desgustul, apatia, mizeria. Eu nu sunt făcut pentru nici o femeie, nici o femeie nu e făcută pentru mine…” (dintr-o scrisoare către Veronica Micle);

Publicitate

Alte pagini sunt dedicate „amintirilor și aprecierilor unor scriitori și oameni ai culturii”. Sunt reținute puncte de vedere ale lui Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade, Titu Maiorescu, George Călinescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, C. Dobrogeanu Gherea, B. P. Hașdeu, Nicolae Iorga, Gala Galaction, Alexandru Vlahuță, Nichita Stănescu, Perpessicius, Emil Cioran, Constantin Noica, Elena Văcărescu, Roza Del Conte, Mite Kremnitz, A. D. Xenopol, Constantin Chiriță, Ioan Slavici, Radu Economu, Alain Guillermou, Nicolae Constantinescu, C. Rădulescu-Motru, Constantin Galeriu, Antonie Plămădeală, Marin Sorescu și Victor Eftimiu.

Din florilegiul expus de autori,  alegem spusele lui Nichita Stănescu: „Mulți, foarte mulți, ar dori să scrie măcar un singur vers ca Mihai Eminescu, dar nimeni, absolut nimeni n-ar accepta să trăiască măcar o singură clipă din viața Domniei Sale. România are 100 de poeți buni, 50 de poeți foarte buni,  10 poeți de geniu și un singur Eminescu”.

Ultimul capitol, „Mihai Eminescu în viziunea celor care l-au cunoscut”, prezintă caracterizări ale lui George Murnu, Matei Eminescu, Ion Luca Caragiale, Regina Carmen Sylva, Mite Kremnitz, Nicolae Petrașcu, Titu Maiorescu, Alexandru Paleologu, Grigore Păucescu și N. Păunescu-Ulmu. Rețin spusele Reginei Carmen Sylva, care l-a cunoscut pe Eminescu în annul 1882, când acesta, însoțit de Titu Maiorescu, face o vizită Reginei: „Eminescu ne părea neliniștit și răvășit, ca venind ndintr-o altă lume, tenebrous, el îmi amintea de Manfred și de Faust, de chipurile palide și răvășite aale marilor romantici. Degetele-I erau lungi și înghețate, obrajii brăzdați de riduri albăstrui, gura foarte expresivă, cu buze fine, îi traducea toate emoțiile. (…) Avea vocea răgușită dar duioasă, ca a turturelelor spre toamnă. Când i-am lăudat versurile, a înălțat din umeri: „Versurile se desprind de noi ca frunzele moarte de pe copaci” – a suspinat el readus o clipă la realitate. Mi-am dat foarte bine seama că din tot ce i-am oferit în timpul vizitei, ceașca de ceai pe care i-am servit-o a fost singurul lucru care i-a făcut plăcere, ceva ce semăna cu sentimental unui zeu servit de-o muritoare”.

Această minunăție bibliofilă se închide cu două poeme dedicate lui Eminescu de Maria Cunțan și Mirela Butacu. Volumul este presărat cu o multitudine de imagini  cu Eminescu, toate aflate în vasta colecție a autorilor.

Citeste mai mult

Eveniment

Un jucător care a marcat în poarta FC Botoșani a murit la doar 28 de ani

Publicat

Publicitate

Echipa de fotbal Rapid București a anunțat, miercuri, pe pagina oficială de Facebook, decesul fostului său jucător Aaron Boupendza, în vârstă de 28 de ani, care a fost transferat la începutul anului în China, la formația Zhejiang Professional.


”FC Rapid regretă trecerea în neființă a lui Aaron Boupendza, la doar 28 de ani. Deși a jucat o perioadă scurtă în alb-vișiniu, zâmbetul, talentul și modul spectaculos în care sărbătorea golurile vor fi mereu în amintirea noastră. Condoleanțe familiei și apropiaților! Rest in peace, Aaron!”, au informat reprezentanții echipei Rapid.

Atacantul gabonez Aaron Boupendza a venit la FC Rapid în luna septembrie a anului trecut, din postura de jucător liber de contract, după ce evoluase în sezonul trecut la FC Cincinnatti, în Statele Unite ale Americii.

Pentru formația condusă de Marius Șumudică, Boupendza a marcat de cinci ori, cu FC Botoșani, Gloria Buzău (2), CS Afumați și UTA Arad, în 11 meciuri.

Conducerea FC Rapid a decis să se despartă de Aaron Boupendza din cauze disciplinare. El a refuzat să se întoarcă în România împreună cu lotul echipei din stagiul de pregătire efectuat la începutul lunii ianuarie în Dubai. Motivul invocat de fotbalist a fost restanța pe care clubul o are față de el din bonusul de instalare trecut în contract la realizarea transferului.

Publicitate

Pentru Zhejiang Professional, Boupendza a jucat în 6 partide și marcase 4 goluri.

În ciuda decesului lui Boupendza, Zhejiang Professional nu și-a amânat meciul de miercuri cu Meizhou Hakka, din etapa a șaptea a Superligii chineze.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending