Connect with us

Eveniment

15 mai – 150 de ani de la moartea domnitorului Unirii, Alexandru Ioan Cuza. Lucruri mai puțin cunoscute din biografia acestuia

Publicat

Publicitate

Pe 15 mai 2023 se împlinesc 150 de ani de la moartea lui Alexandru Ioan Cuza domnitorului Unirii Principatelor Române de la 1859 – Mica UNIRE a românilor. Cuza a rămas rămas în istorie ca ”domnul Unirii” şi personalitatea cea mai importantă a începutului perioadei de modernizare a României.

Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie 1820, la Bârlad fiind descendentul unei vechi familii de înalţi dregători, cu funcţii importante în administraţia centrală şi locală din Moldova. A murit la data de 15 mai 1873, la Heidelberg, în Germania.

Enciclopedia României îl prezintă drept un om politic, domn al Principatelor Unite, care deşi nu era o personalitate de prim rang pe scena politică şi avea contracandidaţi cu o bogată experienţă administrativă, a apărut în prim plan la momentul 1859 deoarece grupările politice din Principate au preferat să sprijine un semi-necunoscut decât să îşi voteze un adversar iredutabil.

A fost un personaj secundar, cu o mamă de origine greco-italiană, ales domn al celor două principate, în speranța că va fi ușor de manipulat. Doar că nu a fost așa.

Familia lui Alexandru Ioan Cuza

Tatăl viitorului domn, Ioan Cuza, provenea dintr-o veche familie de boieri mici şi mijlocii din judeţul Fălciu (astăzi în judeţul Vaslui), proprietari de pământ cu funcţii în administraţiile domneşti din Moldova.

Mama sa, Sultana Cozadini, provenea dintr-o familie de origine greco-italiană din Constantinopol, dar românizată.

Publicitate

În 1835 îşi ia diploma de bacalaureat la Paris, apoi urmează studii universitare de drept şi medicină, pe care nu le finalizează, şi devine membru al Societăţii economiştilor de unde îşi va înainta demisia în 1840.

Activează ulterior ca preşedinte al judecătoriei Covurlui, perioadă în care se căsătoreşte (30 aprilie 1844) cu Elena Rosetti, fiica unui postelnic din Vaslui şi sora viitorului prim-ministru Theodor Rosetti.

A avut doi copii cu amanta Maria Obrenovici, pe care i-a recunoscut, iar soția sa i-a adoptat și s-a ocupat de creșterea și educația loc.

A studiat la pensionul condus de francezul Victor Cuenim, unde i-a întâlnit pe Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, dar şi pe Matei Millo, viitorul mare actor. Şi-a continuat studiile la Paris, unde a obţinut bacalaureatul în litere, în 1835. A urmat cursuri la Pavia şi Bologna, potrivit lucrării ”Dicţionar biografic de istorie a României” (Editura Meronia, 2008).

A revenit în ţară, intrând cu gradul de cadet în armată pentru o perioadă de trei ani (din septembrie 1837). În februarie 1840 a plecat, din nou, la Paris, unde şi-a continuat studiile.

În primăvara anului 1844, Alexandru Ioan Cuza s-a căsătorit cu Elena Rosetti (1825-1909), fiica postelnicului Iordache şi a Ecaterinei, născută în familia logofătului Mihail Sturdza. A lucrat în administraţie, sub domnul Mihail Sturdza, ca director la Ministerul din Lăuntru (de Interne).

Cuza și Revoluția de la 1848

Alexandru Ioan Cuza s-a alăturat revoluţionarilor moldoveni adunaţi la 27 martie 1848, la hotelul Petersburg din Iaşi, unde s-a pronunţat pentru realizarea unui program de reforme.

Câteva zile mai târziu, Cuza a propus chiar înarmarea participanţilor pentru a-l forţa pe domnul Mihail Sturdza să accepte înfăptuirea reformelor cărora refuzase să le dea curs, în special a celor referitoare la dizolvarea Adunării Obşteşti şi la înfiinţarea unei gărzi cetăţeneşti, notează lucrarea ”Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai Românei” (Editura Meronia, 2011).

Mişcarea revoluţionară a fost înăbuşită cu forţa armată, Alexandru Ioan Cuza împreună cu alţi 12 fruntaşi au fost arestaţi şi trimişi sub escortă la Galaţi, în vederea exilării lor în Imperiul Otoman.

Viitorul domn, alături de alţi şase revoluţionari, au reuşit să se refugieze, cu ajutorul consulului englez din Galaţi să ajungă la Brăila. De aici, obţinând paşaport austriac au trecut în Transilvania.

A participat la Marea Adunare Națională de la Blaj

Alexandru Ioan Cuza a participat la Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15-5/17 mai 1848. A mers, apoi, în Bucovina, unde a organizat la 9 iunie 1848, la Cernăuţi,

Comitetul revoluţionar moldovean, care l-a împuternicit pe Mihail Kogălniceanu cu redactarea unui program de revendicări sociale şi politice. Din cauza epidemiei de holeră care izbucnise în Bucovina, s-a îndreptat spre Viena, a ajuns, apoi la Paris, şi, mai târziu, la Constantinopol, de unde s-a întors în ţară, alături de noul domn al Moldovei, Grigore Ghica, un om cu vederi mult mai liberale decât predecesorul său, Mihai Sturdza, şi un partizan convins al Unirii, aminteşte lucrarea de mai sus.

A ocupat importante funcţii în justiţie şi administraţie, în perioada 1842-1959: preşedinte al Tribunalului districtului Covurlui (1842-1845; 1849-1851; dec. 1854 sau 16 febr. 1855-apr.1856), director al Ministerului de Interne al Moldovei (febr.-oct.1851), pârcălab al oraşului şi portului Galaţi (iun.-iul. 1856; febr.-iun. 1857).

Dorind să-l atragă de partea sa, caimacamul antiunionist Nicolae Vogoride l-a reintegrat pe Cuza în armată, cu gradul de sublocotenent (martie 1857), pe care l-a avansat la gradul de locotenent, apoi de căpitan, maior şi colonel în august 1858.

A fost numit ajutor al hatmanului (septembrie 1858) şi, în octombrie 1858, în timpul căimăcămiei de trei, Catargiu, Sturdza şi Panu, Alexandru Ioan Cuza a devenit hatman. În această calitate, Cuza era practic comandantul oştirii moldovene, post de mare importanţă în vremurile ce aveau să urmeze.

În urma falsificării alegerilor pentru Adunarea ad-hoc din Moldova (7/19 iulie 1857) de către caimacamul Nicolae Vogoride, Cuza a demisionat din funcţia de pârcălab, un gest cu importante ecouri atât în ţară cât şi în străinătate.

Ulterior, alegerile falsificate au fost anulate de puterile garante, fiind organizat un nou scrutin (18/30 august 1857) câştigat de unionişti: din 83 de deputaţi numai doi s-au pronunţat împotriva Unirii.

Ales deputat de Galaţi, Cuza a sprijinit în Adunarea ad-hoc propunerile de desfiinţare a privilegiilor, de împroprietărire a ţăranilor prin vânzarea către aceştia a loturilor cultivate de ei.

Cum a ajuns Cuza domnitor în Modova și Țara Românească

În perioada decembrie 1858-ianuarie 1859 au avut loc alegeri atât în Moldova cât şi în Ţara Românească pentru Adunările Elective care urmau să aleagă domnii celor două principate. În cadrul unei întâlniri a membrilor Partidei Naţionale, înaintea Adunării Elective a Moldovei, Mihail Kogălniceanu l-a propus drept candidat unic al acestei grupări pe colonelul Alexandru Ioan Cuza.

 

La propunerea lui Anastase Panu, deputaţii se angajaseră să voteze candidatul care ar obţine majoritatea. De aceea, nu este întâmplător faptul că până şi adepţii celorlalţi doi candidaţi l-au votat tot pe Cuza. Astfel, la 5/17 ianuarie 1859, colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate, domn al Moldovei.

În dimineaţa de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la propunerea Partidei Naţionale, dar şi sub presiunea populaţiei bucureştene, Adunarea Electivă întrunită la Bucureşti, fără a încălca formal Convenţia de la Paris (10/22 mai-7/19 august 1858), care prevedea pentru Principate doi domni, dar nu preciza că nu putea fi una şi aceeaşi persoană, l-a ales în unanimitate, pe Alexandru Ioan Cuza şi domn al Ţării Româneşti.

Unirea principatelor – realizarea statului modern român

Prin acest act politic al dublei alegeri, naţiunea română a obţinut o certă victorie în realizarea statului modern român.

În primii trei ani de domnie, principalul obiectiv politic a fost recunoaşterea dublei sale alegeri ca domn de către Puterile garante şi Poartă. După o serie de demersuri politico-diplomatice, Conferinţa reprezentanţilor Puterilor garante de la Paris (26 martie-25 august 1859) a recunoscut, în mod excepţional, la 1/13 aprilie 1859, de iure, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite. Austria şi Poarta au recunoscut la 25 august 1859, dubla alegere numai pe timpul domniei lui Cuza.

Abia spre sfârşitul anului 1861, după îndelungi şi controversate dezbateri, Conferinţa reprezentanţilor Porţii Otomane şi ai Puterilor garante de la Istanbul (septembrie 1861) a ajuns la un consens în problema unificării politice şi administrative a Principatelor, hotărârile ei regăsindu-se în ”Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei” din 22 noiembrie 1861. În Proclamaţia către naţiune (11 decembrie 1861) domnitorul Alexandru Ioan Cuza a adus la cunoştinţă că ”Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată… Alesul Vostru vă dă astăzi o singură Românie”, potrivit ”Enciclopediei şefilor de stat şi de guvern ai Românei” (Editura Meronia, 2011).

Recunoaşterea unirii celor două principate s-a materializat prin crearea primului guvern unitar al României la 22 ianuarie/3 februarie 1862, condus de Barbu Catargiu, şi prin deschiderea, la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862 a primului Parlament al României, domnitorul Alexandru Ioan Cuza proclamând în mod solemn, în faţa Adunărilor Elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti reunite în şedinţă comună, ”Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala ţării, consemnează volumul ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

În următorii ani, a avut loc un vast program de unificare şi centralizare a unor instituţii (poştă, telegraf, vămi), a circulaţiei monetare, a sistemului judecătoresc sătesc.

A fost organizată armata şi s-au înfiinţat şcoli militare. S-a trecut apoi la reforme radicale, precum secularizarea averilor mănăstireşti (octombrie 1863) şi reforma agrară, care i-a nemulţumit pe conservatori şi pe liberalii radicali.

Astfel, pentru continuarea reformelor Alexandru Ioan Cuza a numit un nou guvern condus de liderul liberalilor moderaţi Mihail Kogălniceanu (12/24 oct. 1863 – 26 ian./7 febr. 1865).

La 2/14 mai 1864, domnitorul a dizolvat Parlamentul şi în urma unui plebiscit (10/22-14/26 mai) au fost aprobate o nouă Constituţie numită „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, care întărea prerogativele domneşti şi o nouă lege electorală, care lărgea baza electorală prin coborârea censului. În acest context nou creat, la 14/26 august 1864, Alexandru I. Cuza a sancţionat şi promulgat Legea agrară, prin care ţăranii erau eliberaţi de sarcinile boiereşti şi îi împroprietărea prin răscumpărare cu loturile de pământ pe care le aveau în folosinţă, limitându-se însă pământul expropiabil la maximum 2/3 din moşie, exclusiv pădurile. Au fost împroprietărite 463.554 familii de ţărani.

Aplicarea legii a fost îngreunată de tergiversări, împotriviri, falsuri, primirea de pământuri inferioare calitativ, notează volumul amintit mai sus.

Au fost promulgate, la 2/14 şi la 4/16 decembrie 1864, un Cod civil şi un Cod penal şi de procedură penală. Una dintre cerinţele des întâlnite şi în programele revoluţionarilor de la 1848 a fost reformarea învăţământului românesc.

Proiectul de lege „asupra organizării instrucţiunii publice din România” a fost votat încă din 16/28 martie 1864. După numeroase amânări, legea asupra instrucţiunii publice a fost promulgată de către domnitor la 5/17 decembrie 1864, prin care învăţământul devenea unitar în întreaga ţară, stabilindu-se anii de studiu (primar de patru ani, obligatoriu şi gratuit, secundar de şapte ani şi universitar de trei ani). Legea a intrat în vigoare din septembrie 1865.

În plan extern, a fost semnată la Viena (iunie 1865), Convenţia româno-austriacă privind reglementarea serviciului telegrafic şi a aderat (iulie 1865) la Convenţia telegrafică internaţională de la Paris (mai 1865).

Contracandidații outsiderului Cuza

În perioada următoare au avut loc alegerile pentru Adunările Elective din fiecare principat, cele care trebuiau să aleagă domnii, de asemenea, câte unul pentru fiecare principat.

Configuraţia în ambele Adunări Elective era asemănătoare, împărţită în două grupări, una liberală şi alta conservatoare.

Fiecare dorea unirea, dar cu un domn al lor, care să le asigure păstrarea puterii politice. Însă, la rândul lor, în interiorul acestor grupări existau diverse tabere fiecare având candidaţi redutabili pentru funcţia supremă, personalităţi bine pregătite cu experienţă în administraţie.

În Moldova, în partea liberală se vehiculau nume precum Costache Negri, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, în timp ce la conservatori de departe cea mai bună expertiză o avea fostul domn Mihail Sturdza, existând şi voci care îl preferau pe fiul acestuia, Grigore M. Sturdza.

În Ţara Românească, situaţia era asemnătoare, luptându-se pentru domnie Barbu Ştirbei, Gheorghe Bibescu, Alexandru D. Ghica sau Dimitrie Ghica.

În acele clipe a apărut în prima plan numele lui Alexandru Ioan Cuza, care îndeplinea funcţia de hatman la acel moment.

El era un outsider pentru candidatura la domnie deoarece nu era o personalitate de prim rang pe scena politică şi nu se remarcase prin acţiuni deosebite în activitatea sa, făcând politică doar la nivel local.

În cele din urmă, toate grupările au preferat sa îl sprijine pe acest semi-necunoscut decat să îşi voteze un adversar redutabil.

Ei aveau convingerea că tânărul neexperimentat va putea fi manevrat uşor, însă a fost subestimat.

Cuza nu s-a lăsat manipulat şi a înţeles să ia la un moment dat în totalitate controlul vieţii politice din Principatele Unite. Pe 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei.

În Ţara Românească situaţia a fost mult mai simplă. Oricine ar fi fost ales în Moldova, trebuia ales şi la Bucureşti. Totuşi, surpriza a fost mare deoarece deputaţii munteni nu auziseră niciodată de tânărul colonel.

Problema a fost tranşată în noaptea de 23/24 ianuarie la hotelul Concordia. A doua zi, la şedinţa Adunării Elective, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Ţării Româneşti.

După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României, fost coleg de școală de-al său), inițiază importante reforme interne: secularizarea averilor mănăstirești (1863), reforma agrară (1864), reforma învățământului (1864), reforma justiției (1864) ș.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al țării.

Abdicarea lui Cuza

Ca urmare a tensiunilor tot mai mari create de conservatori (ostili lui Cuza din cauza reformei agrare) şi liberali-radicali (nemulţumiţi de felul său autoritar de conducere a statului), la 10/11 februarie (22/23) 1866, Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să semneze actul de abdicare în care se afirma că potrivit ”dorinţei naţionale” depunea ”cârma guvernului în mâna unei Locotenenţe Domneşti şi a Ministerului ales de popor”, potrivit lucrării ”Dicţionar biografic de istorie a României” (Editura Meronia, 2008).

Alexandru Ioan Cuza şi-a petrecut restul vieţii în exil. S-a retras la Viena, apoi la Florenţa, şi a murit în Germania, la Heidelberg, la 15 mai 1873, la vârsta de 53 de ani. A fost adus în ţară şi înmormântat în comuna Ruginoasa, judeţul Iaşi. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial osemintele sale au fost aşezate în biserica Trei Ierarhi din Iaşi.

Sursă: Enciclopedia României, Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Senat: Descurajarea consumului de droguri, prin introducerea unor sancțiuni progresive – adoptare tacită

Publicat

Publicitate

Senatul a adoptat tacit, luni, o propunere legislativă a S.O.S. România care vizează reducerea consumului de droguri în rândul minorilor și al tinerilor prin aplicarea unor sancțiuni progresive și măsuri de reabilitare obligatorii.

Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere și vot s-a împlinit pe 27 iunie, a fost prezentată de președintele Senatului, Mircea Abrudean, care a condus ședința de luni a plenului.

Prin propunerea legislativă se urmărește descurajarea consumului de droguri prin introducerea unor sancțiuni progresive, astfel:

(1) Prima abatere – Consumatorul va fi obligat să participe la un program de consiliere și dezintoxicare pe o perioadă de minimum 3 luni. În caz de refuz, acesta va fi sancționat cu amendă penală de 1.000 de lei.
(2) A doua abatere – Consumatorul va fi sancționat cu amendă penală de 2.000 de lei și va fi obligat să urmeze un program de consiliere și dezintoxicare timp de 6 luni.
(3) A treia abatere – Consumatorul va fi sancționat cu amendă penală de 3.000 de lei și va fi obligat să urmeze un program de consiliere și dezintoxicare timp de 12 luni.
(4) A patra abatere – Consumatorul va fi condamnat la 1 lună de închisoare cu executare și va fi obligat să urmeze un program de consiliere și dezintoxicare timp de 6 luni post-detenție.
(5) A cincea abatere -Consumatorul va fi condamnat la 2 luni de închisoare cu executare și va fi obligat să urmeze un program de consiliere și dezintoxicare timp de 6 luni post-detenție.
(6) Pentru fiecare abatere ulterioară, pedeapsa cu închisoarea crește progresiv cu 1 lună, până la un maxim de 1 an de închisoare cu executare și va fi supus unui program de monitorizare electronică timp de 12 luni post-detenție.

‘Modelul propus de sancțiuni este inspirat din legislația unor state care au reușit să reducă semnificativ consumul de droguri. Prin creșterea graduală a amenzilor și pedepselor privative de libertate, consumatorii sunt motivați să renunțe la acest obicei înainte de a ajunge în situații critice. În același timp, sancțiunile pemit o intervenție etapizată, evitând aplicarea unor pedepse disproporționate din prima abatere’, se arată în expunerea de motive.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaților, for decizional în acest caz. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Locuințe moderne și eficiente energetic în curs de execuție în zona fostului Obor

Publicat

Publicitate

Primăria Municipiului Botoșani continuă implementarea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte de locuințe din ultimii ani: construirea a 64 de apartamente nZEB (Near Zero Energy Building), dedicate tinerilor și specialiștilor din municipiu. Proiectul, în valoare de 29 de milioane de lei, este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și are ca obiectiv creșterea calității locuirii urbane prin soluții moderne și sustenabile.

Stadiul lucrărilor la finalul lunii iunie 2025:

* La primul bloc, construcția a ajuns la etajul 3, iar în prezent se lucrează intensiv la acoperiș;
* La al doilea bloc, lucrările sunt în desfășurare la nivelul fundației, aceasta fiind în curs de execuție.
Elemente cheie ale proiectului:
* Construcții cu consum energetic aproape zero, în conformitate cu standardul nZEB Plus, având performanțe energetice superioare celor impuse de reglementările actuale;
* Montarea de panouri solare, care vor produce energie din surse regenerabile;
* Instalarea a 8 stații de încărcare pentru vehicule electrice, în sprijinul mobilității verzi;
* Amenajarea unui loc de joacă pentru copii, integrat în ansamblul rezidențial, pentru un mediu sigur și prietenos dedicat familiilor.
Durata estimată de execuție a proiectului este de 18 luni.
În imediata vecinătate a acestor imobile, Primăria Municipiului Botoșani va construi și o creșă modernă, cu o capacitate de 40 de locuri, contribuind astfel la extinderea infrastructurii educaționale pentru copiii antepreșcolari.
Primăria Municipiului Botoșani investește constant în viitorul comunității, dezvoltând proiecte cu impact real asupra calității vieții și asigurând un oraș modern, eficient energetic și adaptat nevoilor actuale ale cetățenilor.

Citeste mai mult

Administratie

Localitatea săracă din județul Botoșani care poate deveni pion principal în reconstrucția Ucrainei

Publicat

Publicitate

Darabani, cel mai nordic oraș din România, ar putea deveni port terestru și un punct cheie în reconstrucția Ucrainei de după război. Autoritățile locale fac demersuri, inclusiv în relația cu Ucraina, pentru deschiderea unui nou punct vamal cu țara vecină, dar și realizarea unui hub economic la graniță, scrie ADEVĂRUL

Discuțiile privind reconstrucția Ucrainei includ și viitorul zonelor de frontieră care au șansa de a se transforma în adevărate hub-uri economice în apropierea țării vecine. Deja se fac planuri pentru tranformarea unor localități de graniță românești în adevărat hub-uri pentru redresarea economică a țării vecine cu beneficii de ambele părți. Cel mai bun exemplu este orașul Darabani, cea mai nordică localitatea urbană din România, situată pe teritoriul județului Botoșani, chiar lângă zona de frontieră cu Ucraina. Autoritățile județene din Botoșani au început demersurile pentru transformarea orașului, care s-a zbătut decenii la rând în sărăcie și izolare, într-un port pe uscat care să deservească procesului de reconstrucție a Ucrainei.

De la sărăcie și anonimat la mare port de frontieră

Darabani se află în apropierea malurilor Prutului, la frontiera cu Ucraina. A fost ridicat la rangul de oraș abia în anul 1968. După 1990, Darabaniul s-a zbătut într-o sărăcie cruntă, fără locuri de muncă, izolat în nordul țării și fără perspective reale, mai ales pentru tineri. A început să se dezvolte acum aproximativ 10 ani, cu ajutorul fondurilor europene, guvernamentale, dar și al unei asociații care l-a transformat în centru cultural. Autoritățile județene, și nu numai, au planuri mari în oraș, mai ales în contextul discuțiilor privind reconstrucția Ucrainei.

În intervalul 11-12 iunie, a avut loc, la Sighetul Marmației, o întâlnire între autorități județene, reprezenanți ai Agenției pentru Dezvoltare Regională, dar și alte oficialități, finalizată cu semnarea protocolului de cooperare pentru sprijinirea reconstrucției și dezvoltării Ucrainei. Reprezentanții Consiliului Județean Botoșani spun că vor fi alocate fonduri pentru zona de graniță.

„Vor fi cu siguranță fonduri pentru zona asta de graniță care ne privesc pe noi. Și eu insist foarte tare cu zona asta de la Darabani”, spune Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani. Acesta mărturisește că a făcut deja demersuri și poartă discuții pentru realizarea unui port pe uscat la Darabani, o investiție uriașă care va transforma orășelul nord-moldav într-un pol al dezvoltării la granița de nord a României.

Publicitate

„Îmi doresc acest port pe uscat la Darabani. Eu cred că zona aceasta o putem lega de Ucraina și putem să creăm aici un pol foarte important pentru stabiliza niște companii în vederea reconstrucției țării vecine”, adaugă Iftime. Concret, ar urma sǎ fie o zonă liberă în care să apară furnizori de materiale, o zonă de tranzit și schimb comercial dinspre România către Ucraina. „O zonă liberă în care potențialii furnizi de materiale fac livrări de-o parte și de alta”, spune șeful Consiliului Județean Botoșani.

O nouă vamă, căi ferate și utilități

Reprezentanții Consiliului Județean Botoșani spun că realizarea portului pe uscat de la Darabani presupune o investiție consistentă, cu asigurarea de utilități, infrastructură rutieră și feroviară modernă, dar și un nou punct vamal. „Noi la Botoșani avem nevoie de un punct de vamă serios prin care să se poată trece atât rutier cât și feroviar. Dacă legăm aceea zonă cu infrastructura necesară și asigurăm toate utilitățile vă garantez că într-un deceniu lucrurile se vor schimba mult”, susține președintele Consiliului Județean Botoșani. În acest sens, Valeriu Iftime a purtat discuții cu reprezentanții români și ucraineni.

„Am vorbit cu cei de la Ministerul Transporturilor, cu guvernatorul de la Cernăuți şi vrem să facem o întâlnire în perioada următoare, în zona Darabani, pe tema asta a graniței și a conectivității între România și Ucraina”, conchide Iftime. Autoritățile spun că un port pe uscat la Darabani ar aduce o dezvoltare fără precedent în zona de nord a Moldovei, transformând-o dintr-o Cenușărească într-o adevărată regină a dezvoltării la frontieră. Conceptul de port pe uscat poate fi întâlnit în mai mult țări ale Uniunii Europene, dar și în Statele Unite ale Americii. Portul pe uscat este ca o platformă de tranzit comercial, dar și cu posibilități industriale, prin linii de servicii, depozitare sau chiar prelucrare.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Administratie

Curentul se scumpește considerabil de la 1 iulie. Prețurile la energia electrică vor fi stabilite din nou pe piața liberă

Publicat

Publicitate

Curentul se scumpește considerabil de la 1 iulie. Schema de plafonare a prețurilor la energie electrică se încheie luni, după aproape patru ani și jumătate, prețurile urmând a fi stabilite din nou pe piața liberă.

Potrivit ofertelor transmise clienților, curentul se scumpește de la 1 iulie. Noile prețuri ajung până în jurul valorii de 1,5 lei/kWh, ceea ce înseamnă că, în cazul celor cu consum până în 100 KWh, factura s-ar putea dubla.

Începând de marți nu se vor mai aplica prețurile plafonate, de 0,68 lei/kWh, 0,80 lei/kWh și 1,3 lei/kWh, în funcție de consum, consumatorii urmând să plătească prețurile la energia electrică din contractul încheiat cu furnizorul.

Astfel, curentul se scumpește începând de la 1 iulie pentru fiecare consumator – fie casnic, fie non-casnic – după ce consumul va fi facturat la prețul de piață concurențială din contractul pe care îl are semnat cu furnizorul actual.

Consumatorii au însă posibilitatea de a-și schimba furnizorul, online, atunci când găsesc o ofertă mai bună.

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) recomandă consumatorilor să verifice comparatorul de prețuri (AICI), pentru a-și alege oferta pe are o consideră a fi cea mai avantajoasă.

Publicitate

Vouchere de 50 de lei lunar pentru consumatorii vulnerabili
Pentru consumatorii vulnerabili, Guvernul a aprobat în ședința de la finele săptămânii trecute acordarea unui ajutor lunar în valoare de 50 de lei, sub forma unui tichet electronic, pentru plata facturilor la energie electrică.

Această măsură de protecție socială se aplică în perioada  1 iulie 2025 – 31 martie 2026.

Voucherele se acordă pentru persoanele singure cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei și pentru familiile cu un venit net lunar/membru de familie de maximum 1.784 lei. Peste 2,1 milioane de gospodării din întreaga țară vor putea accesa acest sprijin.

Ajutorul se acordă sub forma unui tichet electronic, care poate fi folosit exclusiv pentru plata facturilor la energia electrică, prin intermediul Poștei Române, fără comisioane sau costuri suplimentare aplicate beneficiarilor.

Cererea se poate depune online, prin aplicația EPIDS gestionată și pusă la dispoziție de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Pentru cei care nu au acces la internet, autoritățile locale și oficiile poștale vor oferi sprijin la completarea solicitării.

Citește și Din iulie, vouchere de 50 de lei pe lună pentru plata facturilor la curent. Cine poate primi tichete de energie și cum se acordă

ANRE recomandă verificarea ofertelor din piață și schimbarea furnizorului în cazul în care găsesc o ofertă mai bună
„Începând cu 1 iulie 2025, se încheie schema de plafonare a prețurilor la energie electrică. Ce trebuie să facem? Să alegem informat. După aproape 4 ani și jumătate de sprijin guvernamental, prețurile la energie electrică vor fi din nou stabilite pe piața liberă.

Pentru a evita o creștere bruscă a facturii, încurajez toți consumatorii să: verifice ofertele din piață folosind comparatorul de prețuri ANRE: https://posf.ro/comparator?comparatorType=electric; să își schimbe furnizorul, rapid și gratuit, direct online, în doar 24 de ore, atunci când găsesc o ofertă mai bună”, a scris președintele ANRE, George-Sergiu Niculescu pe pagina sa de Facebook.

De altfel, ANRE a lansat și o campanie națională de informare publică, destinată consumatorilor de energie electrică, în contextul în care, la data de 1 iulie 2025, va înceta schema de plafonare-compensare aplicabilă prețurilor din sectorul energetic.

„Materialele au fost concepute pentru a ajunge la publicuri variate – de la consumatorul activ din mediul urban, familiarizat cu piața concurențială, până la consumatorul vulnerabil sau ezitant, care are nevoie de informație clară și încredere în proces. Primul spot video are un ton informativ și liniștitor, cu accent pe siguranța procesului de alegere și pe dreptul legal de a schimba furnizorul.

 

 

Al doilea spot este mai dinamic, adresându-se consumatorilor mai familiarizați cu piața și care caută control și predictibilitate.

Ambele promovează comparatorul oficial de oferte ANRE și transmit mesajul esențial: ai dreptul să alegi, fără costuri, rapid și informat”, conform comunicatului.

 

 

Totodată, președintele autorității a cerut tuturor furnizorilor să trimită notificări clare privind noile prețuri, anunțând sancțiuni în cazul celor care nu fac acest lucru.

Ad
Niculescu a mai subliniat că unii furnizori au început să vină cu oferte mai bune și că mii de portări de contracte au loc zilnic.

„Unii furnizori au început să vină cu oferte mai bune pentru a-și păstra clienții. Mii de portări de contracte de furnizare de energie electrică au loc în fiecare zi. Mesajul meu către furnizori este simplu Nu vă luptați doar pentru a vă menține portofoliul – veniți cu oferte atractive și pentru clienții altor furnizori”, a mai transmis Niculescu pe rețeaua de socializare.

Pentru prosumatori, dacă există un contract în vigoare, rămâne valabil, cu aceeași clauze

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul ANRE, în cazul prosumatorilor, dacă aceștia au un contract în vigoare cu un furnizor de energie electrică, acesta rămâne valabil cu aceleași clauze. În ceea ce privește prețul, dacă contractul are termen de expirare după data de 1 iulie, ar trebui să se aplice prevederile și prețul din contract, până la expirarea acestuia, atunci când se va transmite o nouă ofertă.

„Schema de plafonare a prețurilor la energie electrică s-a încheiat, dar drepturile prosumatorilor nu s-au modificat. Dacă aveți o putere instalată de până la 200 kW aveți dreptul la compensare cantitativă direct în factură, iar dacă ați produs mai multă energie decât ați consumat, puteți utiliza cantitatea de energie pe o perioadă de maximum 24 de luni de la data facturării.

Practic, dacă energia electrică produsă în calitate de prosumator este egală cu energia electrică consumată de dumneavoastră, atunci nu ar trebui să fiți impactat de finalizarea schemei de plafonare-compensare. În cazul în care, balanța indică un auto-consum mai mare decât producția, atunci pentru diferență veți plăti prețul final pe care îl regăsiți în contractul de furnizare.

În cazul în care energia electrică produsă de dumneavoastră este cantitativ mai mare decât cea consumată în intervalul de facturare (de obicei lunar), prețul pe care îl veți primi pentru această energie ar trebui să fie egal cu prețul energiei electrice active din contractul de furnizare”, explică reprezentanții ANRE.

Pentru prosumatorii cu putere instalată de peste 200 kW și până în 400 kW, furnizorii sunt obligați să achiziționeze energia electrică produsă și livrată la un preț egal cu prețul mediu ponderat înregistrat în Piața pentru Ziua Următoare în luna în care a fost produsă energia respectivă.

ANRE precizează însă că această calitate de prosumator presupune același furnizor și, în cazul în care doresc să schimbe contractul, atunci trebuie să analizată cu mare atenție balanța de energie electrică livrată versus energia electrică consumată, pentru a vedea dacă, per total, într-un an, există deficit sau surplus de energie electrică, și astfel să stabilească ce este mai convenabil pentru ei.

sursa: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending