Ziua Culturii Naţionale este marcată, în fiecare an, începând din 2011, la 15 ianuarie. Data de 15 ianuarie este aceea a naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).
Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale, actul normativ întrunind 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.
Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arăta: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.
Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010.
Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii scriitorului Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.
Publicitate
***
Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. Poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, Mihai Eminescu a fost catalogat de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
A debutat în ianuarie 1866, la vârsta de 16 ani, cu versuri dedicate lui Aron Pumnul, iar în 1868 scrie romanul „Geniu pustiu”, rămas neterminat şi apărut postum. În 1870 a început colaborarea la revista „Convorbiri literare”, unde îi este publicată, în acel an, poezia „Venere şi Madonă”. Membru activ al societăţii ”Junimea”, Eminescu a fost, începând din anul 1877, şi unul dintre redactorii renumiţi ai ziarului „Timpul”. Cu toate că a trăit numai 39 de ani, în acest răstimp a lăsat posterităţii o creaţie literară foarte amplă – poezii, proză, dramaturgie -, dar şi publicistică. Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (care însumează aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, la 25 ianuarie 1902.
Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti. La 17 iunie 1889 a fost înmormântat în Cimitirul Bellu. A fost ales, post-mortem, la 28 octombrie 1948, membru al Academiei Române, potrivit site-ului https://academiaromana.ro/.
***
Critici literari, despre Eminescu şi creaţia sa, citaţi în „Dicţionarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005):
* Perpessicius: „Un drum prin Daedalul manuscriselor eminesciene e o călătorie din cele mai aventuroase. Însă la capătul ei te aşteaptă, ca-n cel mai somptuos basm oriental, comorile norocosului Aladin. Nu-ţi trebuie vreo lampă fermecată. Din fiecare pagină o flacără jucăuşă îţi arată şi drumul, şi tezaurul. Aibi numai încredere. Apropie-te cu smerenie, şi sufletul poetului, prezent în fiece silabă şi-n fiecare stih oricât de tainic, îţi va vorbi şi va pune capăt îndoielilor tale. Nimic din ce-a căzut pe paginile acestea sacre n-a fost zvârlit la întâmplare. Aici şi piatra e fertilă. Orice sămânţă germinează. Apleacă-te şi-i vei culege rodul”.
* Edgar Papu: „Dacă străbatem creaţia eminesciană în toată scara alcătuirilor ei, de la zona filosofică până la cea lingvistică, ne întâmpină o infrangibilă unitate. Poetul nu s-a văzut niciodată constrâns să recurgă la vreo operaţie de ajustări forţate şi nu s-a străduit să acomodeze întreolaltă date incongruente, ci şi-a dirijat neîntrecuta laboriozitate artistică numai către prinderea din adânc a armonioaselor sale bătăi lăuntrice, care îmbinau într-un sunet unic ideea cu tonul verbal. Această unitate ireductibilă, neinterceptată de durităţi şi obstacole între diferitele planuri ale creaţiei sale, unitate care, dimpotrivă, pluteşte unduitor peste ele toate, ne dă indiciul unei autenticităţi excepţionale chiar în aria universală a poeziei”.
* Tudor Vianu: „O altă constelaţie spirituală este introdusă odată cu Eminescu şi ea asociază gândul metafizic cu sentimentul naturii, exotismul cu muzica: o îmbinare de tradiţii deosebite de acelea întrunite în constelaţia apuseană şi latină, singura pe care intelectualul român din veacul trecut o cunoştea înainte de Eminescu, dar care, după el, a revelat şirului de generaţii adăpate la izvorul adâncii şi turburătoarei inspiraţii noi, prezenţa unui univers moral deosebit. Această subită răsturnare de perspectivă a eliberat în sufletul nostru o provizie de forţe subiective, puternice şi proaspete”.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Temperaturile în Botoșani vor începe să scadă vizibil începând cu joi, arată prognoza meteo. Astăzi, vremea rămâne caldă, cu maxime de 26-27 °C și nopțile destul de blânde, având minime de aproximativ 13-15 °C. Cerul este senin sau parțial noros, fără precipitații semnificative.
De joi, însă, climatul va suferi schimbări: maximele diurne vor scădea spre 16-17 °C, iar nopțile și diminețile vor fi mult mai reci – minime estimate între 5-7 °C. Aceste condiţii ar putea favoriza apariţia brumei în zonele joase sau în depresiuni, unde răcirea este mai accentuată.
Pe parcursul weekendului și la începutul săptămânii viitoare temperatura de zi va oscila între 14-17 °C, iar noaptea se va menține rece, minime în jur de 4-7 °C. Probabilitatea de ploaie rămâne redusă, potrivit surselor, dar cerul va fi mai mult noros.
Meteorologii recomandă precauţie în special dimineaţa și noaptea – îmbrăcăminte adecvată pentru temperaturi joase și evitarea expunerii prelungite în aer liber dacă se manifestă brumă sau ceață.
Primăria Bălușeni a început marți, 23 septembrie 2025, lucrările de asfaltare a drumului care duce către cimitirul din satul reședință. Anunțul a fost făcut de primarul Doroftei Claudiu, care a transmis mulțumiri locuitorilor pentru înțelegerea de care dau dovadă pe perioada derulării intervențiilor.
„Astăzi am început lucrările de asfaltare a drumului către cimitirul din satul Bălușeni. Vă mulțumim pentru sprijin și răbdare”, a transmis edilul, subliniind că investiția era așteptată de mult timp, mai ales că drumul era folosit intens de comunitate.
Inițiativa vine ca parte a unui program mai amplu de modernizare a infrastructurii rutiere din comună. În timp ce utilajele lucrează la Bălușeni, oamenii din celelalte sate își exprimă speranța că și drumurile lor vor fi reabilitate în perioada următoare.
„Sperăm că o să rezolvați și la Coșuleni”, a transmis un localnic, amintind că accesul în sat este îngreunat din cauza gropilor. Alții întreabă de situația drumului din Pârlita, unde oamenii spun că așteaptă de ani buni o veste privind asfaltarea.
Primarul a precizat că lucrările vor continua în funcție de resursele financiare și de planul de investiții aprobat pentru acest an, dar nu a avansat un termen clar pentru intervențiile din celelalte localități.
Reabilitarea drumurilor comunale rămâne una dintre cele mai importante priorități pentru administrația locală, având în vedere că legăturile dintre sate sunt esențiale pentru transportul elevilor, al produselor agricole și pentru accesul la servicii medicale sau administrative.
Coaliția de la guvernare a ajuns la un acord asupra unei inițiative: persoanele diagnosticate cu cancer vor avea dreptul să retragă toți banii strânși la Pilonul 2 de pensii la momentul pensionării, relatează alba24.ro.
În prezent, suma maximă pe care o poate retrage un client al Pilonului 2 este de 30% din total, restul banilor fiind eșalonați pe parcursul mai multor ani.
Propunerea liberalilor prevede ca pacienții oncologici incluși în programele naționale de sănătate, precum și bolnavii aflați în stadiu terminal, cu o speranță de viață mai mică de 12 luni, să poată retrage integral, la cerere, banii acumulați în fondurile private de pensii, sub formă de plată unică.
„Bolnavii de cancer trebuie să aibă posibilitatea de a-şi retrage integral banii acumulaţi în fondurile private de pensii.
Astăzi am introdus în Parlament, alături de colega mea Gabriela Horga, un amendament (…) prin care pacienţii oncologici (…) pot primi, la cerere, 100% din banii acumulaţi sub formă de plată unică”, a declarat senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, inițiatoarea proiectului.
Pe unul dintre cele mai circulate artere ale municipiului Botoșani, în zona industrială de pe Calea Națională, lucrările la infrastructura rutieră continuă într-un ritm susținut în această perioadă, pentru scoaterea șinelor de tramvai.
Primarul Cosmin Andrei a anunțat că echipele intervin acum la dezafectarea vechii infrastructuri pentru transportul cu tramvaiul și se pregătesc să aplice stratul de binder, urmând ca la final să fie turnat și stratul de uzură.
„Continuăm dezvoltarea!”, a transmis edilul, subliniind că reabilitarea acestei artere este una dintre prioritățile administrației. Investiția vine după ce, în urmă cu doi ani, toate șinele de tramvai de pe strada Primăverii au fost scoase, pentru a permite modernizarea completă a carosabilului și fluidizarea traficului.
Lucrările pe Calea Națională au loc mai ales pe timp de noapte, măsură apreciată de botoșăneni. „Este bine că se lucrează noaptea. Este imposibil să se lucreze ziua, la ce ambuteiaje se creează în orele de vârf. Oricum, se simte că s-a dezafectat șina de tramvai și toate celelalte. Sper să avem noroc cu vremea ca să se poată turna măcar asfalt provizoriu”, a transmis un locuitor din zonă.
Un alt botoșănean propune și o soluție punctuală pentru fluidizarea traficului: „La intersecția cu strada Manolești Deal ar fi util un giratoriu provizoriu până la finalizare, când poate se va face unul permanent, pentru a permite și celor care vin de pe Pacea să intre mai ușor pe Calea Națională.”
Autoritățile susțin că intervențiile sunt complexe, dar necesare, având în vedere starea carosabilului și traficul intens din această zonă a municipiului. Șoferii sunt îndemnați să circule cu prudență și să respecte restricțiile impuse pe perioada desfășurării lucrărilor.