Ziua Culturii Naţionale este marcată, în fiecare an, începând din 2011, la 15 ianuarie. Data de 15 ianuarie este aceea a naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).
Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale, actul normativ întrunind 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.
Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arăta: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.
Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010.
Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii scriitorului Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.
Publicitate
***
Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. Poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, Mihai Eminescu a fost catalogat de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
A debutat în ianuarie 1866, la vârsta de 16 ani, cu versuri dedicate lui Aron Pumnul, iar în 1868 scrie romanul „Geniu pustiu”, rămas neterminat şi apărut postum. În 1870 a început colaborarea la revista „Convorbiri literare”, unde îi este publicată, în acel an, poezia „Venere şi Madonă”. Membru activ al societăţii ”Junimea”, Eminescu a fost, începând din anul 1877, şi unul dintre redactorii renumiţi ai ziarului „Timpul”. Cu toate că a trăit numai 39 de ani, în acest răstimp a lăsat posterităţii o creaţie literară foarte amplă – poezii, proză, dramaturgie -, dar şi publicistică. Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (care însumează aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, la 25 ianuarie 1902.
Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti. La 17 iunie 1889 a fost înmormântat în Cimitirul Bellu. A fost ales, post-mortem, la 28 octombrie 1948, membru al Academiei Române, potrivit site-ului https://academiaromana.ro/.
***
Critici literari, despre Eminescu şi creaţia sa, citaţi în „Dicţionarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005):
* Perpessicius: „Un drum prin Daedalul manuscriselor eminesciene e o călătorie din cele mai aventuroase. Însă la capătul ei te aşteaptă, ca-n cel mai somptuos basm oriental, comorile norocosului Aladin. Nu-ţi trebuie vreo lampă fermecată. Din fiecare pagină o flacără jucăuşă îţi arată şi drumul, şi tezaurul. Aibi numai încredere. Apropie-te cu smerenie, şi sufletul poetului, prezent în fiece silabă şi-n fiecare stih oricât de tainic, îţi va vorbi şi va pune capăt îndoielilor tale. Nimic din ce-a căzut pe paginile acestea sacre n-a fost zvârlit la întâmplare. Aici şi piatra e fertilă. Orice sămânţă germinează. Apleacă-te şi-i vei culege rodul”.
* Edgar Papu: „Dacă străbatem creaţia eminesciană în toată scara alcătuirilor ei, de la zona filosofică până la cea lingvistică, ne întâmpină o infrangibilă unitate. Poetul nu s-a văzut niciodată constrâns să recurgă la vreo operaţie de ajustări forţate şi nu s-a străduit să acomodeze întreolaltă date incongruente, ci şi-a dirijat neîntrecuta laboriozitate artistică numai către prinderea din adânc a armonioaselor sale bătăi lăuntrice, care îmbinau într-un sunet unic ideea cu tonul verbal. Această unitate ireductibilă, neinterceptată de durităţi şi obstacole între diferitele planuri ale creaţiei sale, unitate care, dimpotrivă, pluteşte unduitor peste ele toate, ne dă indiciul unei autenticităţi excepţionale chiar în aria universală a poeziei”.
* Tudor Vianu: „O altă constelaţie spirituală este introdusă odată cu Eminescu şi ea asociază gândul metafizic cu sentimentul naturii, exotismul cu muzica: o îmbinare de tradiţii deosebite de acelea întrunite în constelaţia apuseană şi latină, singura pe care intelectualul român din veacul trecut o cunoştea înainte de Eminescu, dar care, după el, a revelat şirului de generaţii adăpate la izvorul adâncii şi turburătoarei inspiraţii noi, prezenţa unui univers moral deosebit. Această subită răsturnare de perspectivă a eliberat în sufletul nostru o provizie de forţe subiective, puternice şi proaspete”.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Un tânăr, în vârstă de 21 de ani, a ajuns la spital după ce s-a răsturnat cu autoturismul, pe un drum din localitatea Mănăstireni. S-a întâmplat noaptea trecută. Alarma a fost dată puțin după miezul nopții. În momentul producerii evenimentului, în mașină se aflau, în total, trei persoane.
La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare și o ambulanță SAJ. Aceștia au constatat faptul că mașina era răsturnată pe o parte și că toate persoanele erau ieșite din interior. Tânărul rănit a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.
Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor, fiind deconectate bornele bateriei.
Publicitate
Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.
Meteorologii au actualizat prognoza și au emis un nou Cod galben de ceață și polei, valabil până la ora 09:00, pentru o parte din județul Botoșani.
Din această cauză, pe drumurile din Dorohoi, Ungureni, Hudești, Coțușca, Suharău, Havârna, Vorniceni, Rădăuți-Prut, Ibănești, Șendriceni, Vârfu Câmpului, Cristinești, Avrămeni, Dersca, George Enescu, Manoleasa, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Vlăsinești, Broscăuți, Mileanca, Pomârla, Știubieni, Darabani, Drăgușeni, Nicșeni, Corlăteni, Leorda, Cândești, Cordăreni, Viișoara, Hănești, Brăești, Săveni, Concești, Văculești, Lozna, Mitoc, Dimăcheni, Adășeni și Bucecea se reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.
În funcție și de condițiile locale, fenomenul va favoriza formarea ghețușului.
Publicitate
✅️ Pentru evitarea producerii unor evenimente nedorite, vă recomandăm:
▪️conduceți prudent;
▪️reduceți viteza;
▪️măriți distanța dintre autovehicule;
▪️evitați orice manevră riscantă;
▪️dacă sunteți pietoni, fiți atenți la drum pentru a nu aluneca!
În situații de urgență, care vă pun în pericol viață sau bunurile, sunați imediat la 1️⃣1️⃣2️⃣!
Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.
Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.
Aceşti sfinți au pătimit pe timpul lui Deciu împăratul, în insula Creta şi nu erau toţi din acelaşi oraş, ci din mai multe părţi. Din mitropolia Gortinei erau cinci: Teodul, Satornin, Evpor, Ghelasie şi Evnichian; din Cnos, unul: Zotic; din Epinia Panormului, Agatopus; din Chionia Vasilide şi din Iraclia: Evarest şi Pompie.
Ei au fost daţi de necredincioşi ighemonului insulei, care a poruncit călăului să-i ducă la altarele idoleşti ca să jertfească. Vreme de treizeci de zile, Sfinţii au fost chinuiţi, batjocoriţi şi târâţi pe jos prin gunoaie, de necredincioşi, iar la 23 decembrie, au fost duşi la judecată. Au fost din nou bătuţi, loviţi cu pietre, pălmuiţi, scuipaţi, dar au rămas neînduplecaţi şi tari în credinţa Lui Hristos.
După ce au fost chinuiţi, dregătorul a dat osânda de moarte, prin sabie. Ei au făcut rugăciune şi ziceau: „Iartă Doamne, pe robii Tăi şi primeşte vărsarea sângelui nostru, pentru noi, pentru rudeniile şi prietenii noştri şi pentru toată ţara, ca să scape de întunericul nerecunoştinţei şi cu ochi curaţi să vadă credinţa cea bună şi să te cunoască pe tine, lumina cea adevărată, veşnice Împărat.
Aşa rugându-se i s-a tăiat fiecăruia capul, iar după tăiere, cunoscuţii au adunat Sfintele trupuri şi le-au îngropat cu cinste.
Duminică, partidele conduse de Marcel Ciolacu (PSD), Ilie Bolojan (PNL) și Kelemen Hunor (UDMR) au convenit asupra repartizării finale a ministerelor în viitorul Executiv. Noul Guvern Ciolacu va include 16 ministere, dintre care opt vor reveni PSD, șase PNL și două UDMR, relatează alba24.ro.
Ministerul Economiei va fi comasat cu cel al Digitalizării, nu cu cel al Energiei, cum a fost propunerea iniţială.
Duminică au fost stabiliți și șefii celor două camere ale Parlamentului. Camera Deputaţilor va fi condusă de Daniel Suciu (PSD), iar Senatul de Ilie Bolojan, preşedintele PNL.
Luni se vor face anunțurile oficiale iar președintele Iohannis va desemna şi premierul, ce va fi conform surselor Marcel Ciolacu.
Noul Guvern Ciolacu. Cum vor fi împărțite ministerele
PSD va avea opt ministere, după cum urmează:
Ministerul Apărării – Angel Tîlvăr
Ministerul Economiei şi Digitalizării – Bogdan Ivan
Ministerul Sănătății – Alexandru Rafila
Ministerul Muncii – Simona Bucura Oprescu
Ministerul Transporturilor – Sorin Grindeanu
Ministerul Culturii – Natalia Intotero
Ministerul Agriculturii – Florin Barbu
Ministerul Justiţiei – Radu Marinescu
PNL va avea șase ministere, după cum urmează:
Publicitate
Ministerul Afacerilor Interne – Cătălin Predoiu, care va avea și calitatea de vicepremier
Ministerul de Externe – Emil Hurezeanu (fost ambasador al României în Germania)
Ministerul Fondurilor Europene – Marcel Boloș
Ministerul Energiei – Sebastian Burduja
Ministerul Mediului – Mircea Fechet
Ministerul Educației și Cercetării – Daniel David (rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca)