Ziua Culturii Naţionale este marcată, în fiecare an, începând din 2011, la 15 ianuarie. Data de 15 ianuarie este aceea a naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).
Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale, actul normativ întrunind 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.
Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arăta: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.
Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010.
Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. În Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii scriitorului Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.
Publicitate
***
Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. Poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, Mihai Eminescu a fost catalogat de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
A debutat în ianuarie 1866, la vârsta de 16 ani, cu versuri dedicate lui Aron Pumnul, iar în 1868 scrie romanul „Geniu pustiu”, rămas neterminat şi apărut postum. În 1870 a început colaborarea la revista „Convorbiri literare”, unde îi este publicată, în acel an, poezia „Venere şi Madonă”. Membru activ al societăţii ”Junimea”, Eminescu a fost, începând din anul 1877, şi unul dintre redactorii renumiţi ai ziarului „Timpul”. Cu toate că a trăit numai 39 de ani, în acest răstimp a lăsat posterităţii o creaţie literară foarte amplă – poezii, proză, dramaturgie -, dar şi publicistică. Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (care însumează aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, la 25 ianuarie 1902.
Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti. La 17 iunie 1889 a fost înmormântat în Cimitirul Bellu. A fost ales, post-mortem, la 28 octombrie 1948, membru al Academiei Române, potrivit site-ului https://academiaromana.ro/.
***
Critici literari, despre Eminescu şi creaţia sa, citaţi în „Dicţionarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005):
* Perpessicius: „Un drum prin Daedalul manuscriselor eminesciene e o călătorie din cele mai aventuroase. Însă la capătul ei te aşteaptă, ca-n cel mai somptuos basm oriental, comorile norocosului Aladin. Nu-ţi trebuie vreo lampă fermecată. Din fiecare pagină o flacără jucăuşă îţi arată şi drumul, şi tezaurul. Aibi numai încredere. Apropie-te cu smerenie, şi sufletul poetului, prezent în fiece silabă şi-n fiecare stih oricât de tainic, îţi va vorbi şi va pune capăt îndoielilor tale. Nimic din ce-a căzut pe paginile acestea sacre n-a fost zvârlit la întâmplare. Aici şi piatra e fertilă. Orice sămânţă germinează. Apleacă-te şi-i vei culege rodul”.
* Edgar Papu: „Dacă străbatem creaţia eminesciană în toată scara alcătuirilor ei, de la zona filosofică până la cea lingvistică, ne întâmpină o infrangibilă unitate. Poetul nu s-a văzut niciodată constrâns să recurgă la vreo operaţie de ajustări forţate şi nu s-a străduit să acomodeze întreolaltă date incongruente, ci şi-a dirijat neîntrecuta laboriozitate artistică numai către prinderea din adânc a armonioaselor sale bătăi lăuntrice, care îmbinau într-un sunet unic ideea cu tonul verbal. Această unitate ireductibilă, neinterceptată de durităţi şi obstacole între diferitele planuri ale creaţiei sale, unitate care, dimpotrivă, pluteşte unduitor peste ele toate, ne dă indiciul unei autenticităţi excepţionale chiar în aria universală a poeziei”.
* Tudor Vianu: „O altă constelaţie spirituală este introdusă odată cu Eminescu şi ea asociază gândul metafizic cu sentimentul naturii, exotismul cu muzica: o îmbinare de tradiţii deosebite de acelea întrunite în constelaţia apuseană şi latină, singura pe care intelectualul român din veacul trecut o cunoştea înainte de Eminescu, dar care, după el, a revelat şirului de generaţii adăpate la izvorul adâncii şi turburătoarei inspiraţii noi, prezenţa unui univers moral deosebit. Această subită răsturnare de perspectivă a eliberat în sufletul nostru o provizie de forţe subiective, puternice şi proaspete”.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani au anunțat că au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a doi tineri din comuna Dimăcheni, acuzați de tentativă de omor în urma unui conflict violent petrecut pe un drum public din localitate.
Este vorba despre un bărbat de 23 de ani, cercetat pentru tentativă la omor calificat, lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice, precum și despre un tânăr de 25 de ani, acuzat de tentativă la omor și tulburarea ordinii și liniștii publice.
Alți trei bărbați, cu vârste între 24 și 25 de ani, tot din Dimăcheni, au fost trimiși în judecată în stare de libertate pentru infracțiuni de lovire sau alte violențe, tulburarea ordinii și liniștii publice, iar unul dintre ei și pentru distrugere.
Potrivit anchetatorilor, conflictul a avut loc în data de 19 noiembrie 2025, în jurul orei 17:00, când cei cinci s-ar fi agresat reciproc pe drumul public din satul Dimăcheni, provocând un scandal care a tulburat liniștea comunității.
În timpul altercației, unul dintre inculpați ar fi lovit două persoane cu o cheie metalică pentru roți în zona capului și a corpului, victimele necesitând între 28 și 35 de zile de îngrijiri medicale. Același agresor ar fi lovit o a treia persoană cu pumnii, aceasta având nevoie de aproximativ o săptămână de îngrijiri.
Un alt inculpat este acuzat că a lovit o persoană cu pumnii și cu un topor, provocând leziuni ce au necesitat 8–9 zile de îngrijiri medicale.
Publicitate
De cealaltă parte, trei dintre participanții la conflict l-ar fi agresat pe unul dintre inculpați, fără ca acesta să necesite îngrijiri medicale, iar unul dintre ei ar fi provocat distrugeri unui autoturism aparținând victimei.
Trimiterea în judecată reprezintă finalizarea anchetei penale și sesizarea instanței de judecată, etapă care nu înlătură în niciun fel principiul prezumției de nevinovăție, au transmis procurorii.
Cazul urmează să fie analizat de instanță, care va decide asupra vinovăției sau nevinovăției celor implicați, precum și asupra eventualelor pedepse.
Din luna februarie, indemnizația de hrană va fi acordată exclusiv profesorilor și angajaților din sistemul de educație care au salarii nete de cel mult 6.000 de lei, potrivit unui ordin publicat marți în Monitorul Oficial, relatează alba24.ro.
Până în prezent, pragul de acordare pentru indemnizația de hrană lunară era salariul de 8.000 de lei net, potrivit Ordinului ministrului Educației nr. 4.441/2024.
Indemnizația de hrană pentru personalul din învățământ
Ordinul ministrului Educației privind acordarea indemnizației de hrană personalului din sistemul de învățământ de stat nr. 3.185/2026 a fost publicat marți, 10 februarie, în Monitorul Oficial.
Potrivit documentului, pentru personalul din sistemul de învățământ de stat, acordarea indemnizației de hrană se stabilește prin raportare la salariul net cuvenit funcției de bază.
Indemnizația de hrană se acordă personalului din sistemul de învățământ de stat al cărui salariu lunar net format din drepturile salariale aferente funcției de bază, altele decât indemnizația de hrană, este de până la 6.000 lei inclusiv.
Măsurile se vor aplica începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii ianuarie 2026.
Publicitate
Potrivit Legii 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, care modifică art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, „ordonatorii de credite acordă lunar, pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net inclusiv, o indemnizație de hrană de 347 lei lunar”.
Mai mulți primari din județul Botoșani au fost distinși în cadrul Galei „Recunoașterea meritelor”, organizată de Asociația Comunelor din România (ACoR), eveniment care a evidențiat continuitatea și rezultatele administrației publice locale din mediul rural.
Anunțul a fost făcut de liderul PSD Botoșani, deputatul Doina Federovici, care a transmis un mesaj de apreciere pentru edilii recompensați pentru activitatea lor și pentru încrederea acordată de comunități prin realegeri succesive.
Trofeul și diploma de excelență „Primar de 6 stele” au fost acordate lui Marce Chelariu, primarul comunei Suharău, și lui Costel Romănescu, primarul comunei Păltiniș, ambii ajunși la al șaselea mandat. Distincția „Primar de 5 stele” i-a revenit lui Vasile Sasu, primarul comunei Durnești, pentru cele cinci mandate obținute în fruntea administrației locale.
Potrivit mesajului transmis, realegerea repetată reprezintă cea mai importantă confirmare a muncii unui primar, iar premiile acordate de ACoR reflectă profesionalismul, consecvența și implicarea în dezvoltarea comunităților rurale.
În cadrul aceleiași gale, comuna Corni, prin primarul Valerian Vărvăruc, a primit Ordinul de Merit și Trofeul „Nicolae Săbău”, ediția a XIX-a, pentru anul 2025, distincție acordată pentru contribuția la promovarea și păstrarea valorilor tradiționale ale satului românesc.
Deputatul Doina Federovici a felicitat public edilii distinși și a subliniat rolul colaborării în dezvoltarea localităților botoșănene.
Publicitate
„Realegerea într-un nou mandat reprezintă cea mai importantă validare a activității unui primar, iar aceste distincții confirmă profesionalismul, consecvența și implicarea în dezvoltarea comunităților locale. Felicitări tuturor primarilor distinși și mult succes în continuarea proiectelor dedicate locuitorilor”, a transmis liderul PSD Botoșani.
Liderul PSD susține că distincțiile acordate în cadrul Galei ACoR reconfirmă implicarea administrațiilor locale botoșănene atât în modernizarea comunităților, cât și în păstrarea identității tradiționale, direcții considerate esențiale pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural.
Un număr de 400 de elevi din clasele a VII-a și a VIII-a din județul Botoșani, alături de 200 de părinți, au participat astăzi, 10 februarie 2026, la conferința „Educația – element esențial împotriva drogurilor”, un eveniment dedicat conștientizării riscurilor asociate consumului de substanțe interzise.
Activitatea s-a desfășurat în două sesiuni distincte, prima, între orele 12:30 și 14:30, fiind destinată elevilor, iar cea de-a doua, programată în intervalul 16:00 – 17:30, adresându-se părinților. Conferința a fost organizată la inițiativa Asociației MLNR, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării.
Scopul principal al întâlnirii a fost creșterea gradului de informare privind pericolele consumului de droguri și evidențierea rolului decisiv pe care îl au educația, familia și comunitatea în prevenirea acestui fenomen. Participanții au primit informații utile, au adresat întrebări specialiștilor prezenți și au discutat despre modalități concrete de dezvoltare a unor comportamente responsabile și sănătoase.
Moderatorul conferinței a fost profesorul universitar doctor Cătălin Țone, care a facilitat dialogul dintre invitați și public, punând accent pe importanța comunicării deschise și a intervenției timpurii în situațiile de risc.
Prezența numeroasă a elevilor și părinților a demonstrat interesul tot mai mare al comunității pentru inițiativele de prevenție și necesitatea continuării unor astfel de demersuri educaționale, menite să ofere sprijin real tinerilor.
Inspectorul școlar general, prof. Bogdan Gheorghe Suruciuc, a subliniat, la finalul evenimentului, că educația rămâne cel mai puternic instrument de protejare a copiilor și adolescenților, iar combaterea consumului de droguri trebuie să se bazeze nu doar pe măsuri punitive, ci și pe informare corectă, dialog constant și colaborare între școală și familie.
Publicitate
„Le mulțumesc elevilor, părinților și specialiștilor implicați pentru deschiderea și responsabilitatea de care au dat dovadă. Inspectoratul Școlar Județean Botoșani va continua să susțină activități care promovează un mediu sigur, sănătos și echilibrat pentru fiecare copil”, a transmis acesta.
Organizatorii și-au reafirmat angajamentul de a continua programele dedicate protejării tinerilor și consolidării unui climat educațional în care informarea și dialogul să reprezinte principalele arme împotriva consumului de droguri.