În fiecare an, la data de 15 februarie, este sărbătorită Ziua națională a lecturii.
O propunere legislativă privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua națională a lecturii a fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, la 22 martie 2021, de mai mulți deputați și senatori, potrivit site-ului https://www.cdep.ro/
În expunerea de motive, inițiatorii au subliniat situația din România și motivele pentru care era necesară o propunere de încurajare a cititului. A fost aleasă data de 15 februarie pentru Ziua națională a lecturii deoarece reprezintă ziua de naștere a două mari personalități ale României: Titu Maiorescu și Spiru Haret. Totodată, au subliniat, în document, că România se confruntă cu un nivel tot mai scăzut de consum de carte. Ei au arătat că, potrivit statisticilor realizate la nivel național și european, românii, în special copiii și tinerii, ‘citesc foarte puțin’: ‘68,5% dintre români nu au citit măcar o carte în ultimul an; 20% dintre români citesc o dată pe lună și 8% citesc zilnic; 38,7% dintre persoanele de 15 ani nu înțeleg ceea ce citesc, 40% este rata analfabetismului funcțional în România și aproape 50% dintre absolvenții de studii liceale nu promovează examenul de Bacalaureat și au dificultăți la Evaluările naționale’, se mai arată pe https://www.cdep.ro/
La 14 iunie 2021, Senatul a adoptat proiectul de lege. For decizional, Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege la 21 decembrie 2021. În data de 14 ianuarie 2022, a fost promulgată de către președinte țării prin Decretul nr.54/2022, Legea nr.21 din 14 ianuarie 2022 privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua națională a lecturii. Legea nr.21/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 45 din 14 ianuarie 2022, se arată pe site-ul https://www.presidency.ro/.
‘Cu prilejul Zilei naționale a lecturii se pot organiza activități culturale, sociale și educaționale prin care se evidențiază importanța lecturii, în special în formarea copiilor și tinerilor. Autoritățile administrației publice centrale și locale, serviciile publice deconcentrate (…) cu atribuții în domeniile educației și culturii, precum și instituțiile de învățământ superior pot acorda sprijin material, financiar și logistic bibliotecilor, muzeelor, instituțiilor de învățământ, organizațiilor neguvernamentale, editurilor, precum și altor instituții cu atribuții în domeniile educației și culturii pentru organizarea de evenimente de încurajare a lecturii, în limita resurselor bugetare și logistice disponibile’, se arată în actul normativ.
Legea prevede ca muzeele, bibliotecile publice și instituțiile cu atribuții în domeniile educației și culturii pot acorda asistență de specialitate pentru manifestările organizate cu ocazia Zilei naționale a lecturii, în vederea încurajării lecturii. ‘În săptămâna care include Ziua națională a lecturii, în timpul desfășurării activităților didactice, unitățile de învățământ preuniversitar pot organiza activități de promovare și încurajare a lecturii’, mai prevede legea. De asemenea, potrivit actului normativ, cu ocazia acestei Zile, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune și Agenția Națională de Presă AGERPRES produc, difuzează sau redifuzează, după caz, emisiuni de promovare și încurajare a lecturii.
Publicitate
‘În ziua de 15 februarie, în timpul orelor de curs, personalul didactic împreună cu elevii pot desfășura activități de promovare și încurajare a lecturii. Institutul Cultural Român, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, ambasadele și consulatele României pot desfășura proiecte culturale și/sau educaționale dedicate Zilei naționale a lecturii, individual sau în colaborare cu asociații și fundații de profil, în limita resurselor bugetare și logistice disponibile’, se mai arată în lege.
Motto-ul primei ediții a Zilei naționale a lecturii, marcată în 2022, a fost ‘Citim împreună!’.
***
În 2025, cu prilejul Zilei naționale a lecturii, Institutul Cultural Român organizează la 14 februarie, prin Centrul Național al Cărții, evenimentul online ‘Retrospectiva anului editorial românesc 2024’, dedicat traducătorilor de limba română din întreaga lume și tuturor celor interesați de actualitatea literară din România, potrivit comunicatului ICR transmis AGERPRES. Moderator este scriitorul și jurnalistul Florin Iaru. Luminița Corneanu, scriitoare și publicistă, va contura o perspectivă asupra literaturii pentru copii și tineret, scriitoarea și jurnalista Ana Maria Sandu va face o incursiune în proza scurtă, scriitoarea și profesoara Oana Șerban va aduce în prim-plan aparițiile remarcabile din domeniul non-ficțiunii, poetul și jurnalistul Răzvan Țupa va prezenta volumele de poezie semnificative ale anului 2024, iar scriitorul și profesorul Radu Vancu va pune în lumină aparițiile relevante din sfera prozei. Criticul literar și profesorul Angelo Mitchievici, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din România, și traducătorul Peter Sragher, președintele Filialei București de Traduceri Literare din cadrul Uniunii Scriitorilor din România, vor comenta actualitatea literară în ansamblu.
Tot în ziua de 14 februarie, Muzeul Cărții și Exilului Românesc organizează, începând cu ora 13.00, cea de-a noua întâlnire din cadrul proiectului ‘Clubul de lectură pentru copii și adolescenți’. Cartea propusă spre lectură luna aceasta este ‘Micul prinț’ de Antoine de Saint- Exupery. Discuțiile se vor concentra pe tema călătoriei, a descoperirii de sine, a relațiilor interumane și a emoțiilor.
Primăria Municipiului București, prin Biblioteca Metropolitană București, aniversează Ziua națională a lecturii printr-o serie de activități cultural – educative. În data de 14 februarie, de la ora 18.00, Sediul Central ‘Mihail Sadoveanu’ găzduiește un spectacol lectură, susținut de studenții anului II ai Facultății de Arte – Universitatea Hyperion, Prof. Coord. Mariana Dănescu. Protagoniștii vor lectura fragmente din piesele de teatru ale binecunoscutului dramaturg și scriitor român Ion Băieșu. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. De asemenea, Ziua națională a lecturii este celebrată și în filialele BMB, prin diverse activități, cum ar fi ateliere de lectură, expoziții de carte, cluburi de lectură etc.
Concerte, ateliere de scris și spus povești, sesiuni aniversare, lecturi cinematografice, exerciții de stil, spectacole de poezie sunt câteva dintre evenimentele pe care Muzeul Național al Literaturii Române le-a pregătit cu ocazia Zilei naționale a lecturii. Datorită diversității publicului și a ofertei culturale, instituția sărbătorește lectura timp de cinci zile, în perioada 12 – 16 februarie 2025 atât la sediile MNLR, la cele ale partenerilor, cât și în școli și licee, potrivit https://mnlr.ro/.
Prin proiectul #SibiuMeuCITEȘTE, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu marchează și anul acesta Ziua națională a lecturii prin Săptămâna Lecturii, cuprinzând activități de promovare și conștientizare a lecturii în comunități din județul Sibiu. Săptămâna 10-14 februarie 2025 este dedicată organizării unor sesiuni de lectură, dezbateri și ateliere interactive destinate în mod special populației școlare, cu scopul de a încuraja lectura și a stimula interesul pentru cărți, potrivit unui comunicat de presă al Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu trimis AGERPRES.
Biblioteca Județeană ‘Mihai Eminescu’ Botoșani marchează Ziua națională a lecturii, de-a lungul întregii săptămâni, printr-o serie de activități dedicate promovării lecturii în rândul copiilor și adulților. AGERPRES
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Românii vor putea circula, în curând, neîntrerupt pe autostradă de la București până la Adjud, potrivit celor mai recente informații transmise de CNAIR și confirmate de ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.
Conform declarațiilor oficiale, la sfârșitul lunii noiembrie 2025 se estimează deschiderea circulației pe tronsonul A3 + A7, între București și Focșani, iar până la finalul anului, autostrada ar putea fi complet circulabilă până la Adjud.
Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat un ritm excelent de lucru pe lotul 3 al autostrăzii Ploiești – Buzău (Pietroasele – Municipiul Buzău), unde asocierea de constructori turci Nurol – Makyol are mobilizați 360 de muncitori și 239 de utilaje.
„Progresul fizic este de 85%. În acest ritm, estimăm că la sfârșitul lunii noiembrie vom da în trafic și cei 13,9 kilometri ai acestui lot, astfel încât să se poată circula neîntrerupt de la București la Focșani”, a declarat Cristian Pistol.
Și pe lotul 2 Domnești Târg – Răcăciuni al autostrăzii Focșani – Bacău (A7) lucrările avansează rapid. Pe tronsonul de aproximativ 17 kilometri dintre Domnești Târg și Adjud, stadiul fizic a depășit 90%, iar pe întregul lot peste 85%.
„Dacă vremea va permite menținerea ritmului actual, circulația până la Adjud va fi deschisă până la finalul anului”, a adăugat șeful CNAIR.
Publicitate
Astfel, Autostrada Moldovei (A7) prinde contur, devenind tot mai aproape de visul mult așteptat al moldovenilor: o legătură rapidă și sigură cu Capitala, este mesajul optimist transmis de autorități odată cu apropierea acestui moment istoric pentru infrastructura României.
Institutul Național de Statistică a publicat noi date îngrijorătoare despre nivelul de trai din România. Rata sărăciei relative a fost, în 2024, de 19%, ceea ce înseamnă că aproape 3,6 milioane de persoane trăiesc sub pragul sărăciei.
Potrivit definiției INS, sărăcia relativă se referă la ponderea persoanelor cu un venit mai mic de 60% din media veniturilor totale din țară. În termeni concreți, acești oameni nu dispun de resurse suficiente pentru a-și asigura un standard de viață minim acceptabil.
Consecințele sunt multiple: locuințe precare, acces limitat la servicii medicale, dar și bariere serioase în educație, cultură, sport și timp liber.
Raportul arată că femeile sunt ușor mai afectate decât bărbații, însă cei mai vulnerabili rămân copiii, unde rata sărăciei urcă la 26%, urmați de tinerii între 18 și 24 de ani, cu 22%.
Diferențele regionale sunt majore. Regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrează cea mai ridicată rată a sărăciei, de opt ori mai mare decât în zona București-Ilfov, unde veniturile sunt semnificativ mai ridicate.
INS atrage atenția că sărăcia în România rămâne una profundă, iar șansele de ieșire din această situație sunt reduse, în lipsa unor politici publice coerente care să sprijine categoriile vulnerabile.
Meteorologii au emis, duminică dimineață, un Cod galben de ceață pentru o parte din județul Botoșani, valabil până la ora 11:00. Fenomenul reduce semnificativ vizibilitatea și îngreunează circulația rutieră, mai ales în nordul și nord-estul județului.
Potrivit avertizării, ceața densă determină scăderea vizibilității sub 200 de metri, iar izolat chiar sub 50 de metri, afectând drumurile din localitățile Hudești, Coțușca, Suharău, Rădăuți-Prut, Păltiniș, Mileanca, Darabani, Viișoara și Concești.
Autoritățile recomandă prudență maximă la volan. Pentru prevenirea unor evenimente nedorite, șoferii sunt sfătuiți să reducă viteza, să folosească sistemul de iluminare, să păstreze distanța de siguranță între autovehicule și să evite manevrele riscante.
Reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani anunță că pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, pregătiți să intervină în sprijinul cetățenilor în cazul producerii unor situații de urgență.
Sfântul Nectarie s-a născut la 1 octombrie 1846, de ziua Acoperământului Maicii Domnului, în Silivria în nordul Greciei. Părinţii săi, oameni săraci, dar credincioşi, l-au botezat Anastasis (gr. „înviere”). Copilului i s-a oferit o frumoasă educaţie creştină, lucru evident mai târziu. Dornic să își continue studiile, la vârsta de 14 ani se hotărăşte sa plece la Constantinopol.
La plecarea vaporului este consemnată o primă minune. Fiind sărac, nu este primit de căpitan pe vas. Însă vaporul nu a reuşit sa pornească decât după ce Anastasis a fost lăsat să urce. Mai mult, în timpul călătoriei el potoleşte o furtună cu ajutorul cruciuliţei dăruite de bunica sa, în care era inserat un fragment din lemnul Sfintei Cruci.
În Constantinopol lucrează din greu pentru a se întreţine. Rămânând fără haine și pantofi, scrie o scrisoare, cu adresa: „Pentru Domnul nostru Iisus Hristos în ceruri”, pe care o da unui vecin negustor să o pună la poștă. Impresionat, negustorul îi răspunde în aceeaşi manieră, trimițându-i un pachet cu cele necesare și semnând: „De la Hristos
pentru Anastasis”. Până la vârsta de 20 de ani, Anastasis a lucrat ca pedagog și dascăl pentru clasele mici la Școala Metocului Sf. Mormânt și împletea munca și lecturile din Sfânta Scriptură șsi Sfinţii Părinţi cu participarea la slujbe.
La vârsta de 20 de ani se retrage în insula Hios, în satul Liti, unde este numit învățător. Când a împlinit 27 de ani, a intrat în obştea mănăstirii de aici, Nea Moni, fiind călugărit trei ani mai târziu, cu numele Lazar, de către mitropolitul Gheorghe de Hios. Acelaşi mitropolit îl va hirotoni diacon cu numele Nectarie. În aceasta mănăstire s-a remarcat ca un bun predicator. Ascultându-I, un om înstărit, Ioan Hiotis Horemis, se va oferi să îl ajute să își continue studiile. Astfel, a plecat la Atena, urmând timp de trei ani liceul, pe care l-a absolvit cu rezultate deosebite.
A urmat apoi și Facultatea de Teologie din Atena, pe care a terminat-o în 1886, urmând ca după absolvire să slujească în Egipt. În 1886, Nectarie a fost numit predicator principal al Patriarhiei alexandrine și este hirotonit preot. Timp de trei ani a slujit in Biserica „Sf. Nicolae” din Cairo. În 1889, Patriarhul Sofronie I-a hirotonit Mitropolit onorific de Pentapolis.
Sfântul s-a mutat la Domnul la 8 noiembrie 1920, la vârsta de 74 de ani, fiind înmormântat intr-o camera de lângă biserica ctitorita de el însuși. A cunoscut dinainte ziua mutării sale la Domnul, descriind momentul în cele mai mici detalii. Întins în sicriu, din trupul sau au început sa izvorască picături de mir.