Connect with us
Publicitate

Eveniment

15 august – Ziua Marinei Române

Publicat

Publicitate

Ziua Marinei Române este sărbătorită în fiecare an la 15 august, odată cu sărbătoarea creştină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni.

Tradiţia sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria – Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Române a fost instituită prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004, iar în anul 2009 această zi a fost declarată sărbătoare naţională.

Potrivit site-ului www.navy.ro, Ziua Marinei Române a fost consacrată ca sărbătoare a marinarilor români la 15 august 1902, fiind strâns legată de sărbătoarea religioasă a Sfintei Maria, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. La acea dată, evenimentul a fost marcat în Portul Constanţa, la bordul Crucişătorului ”Elisabeta”, printr-un Te-Deum oficiat în prezenţa ministrului de război, Dimitrie A. Sturdza, urmat de serbarea marinărească propriu-zisă. De atunci, manifestările au crescut în amploare de la an la an. În anul 1912, manifestarea a fost pusă sub Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regina Elisabeta, iar la 15 august 1936, în cadrul serbărilor, a fost botezat primul submarin românesc, ”Delfinul”.

În 1945, această zi festivă a fost marcată şi la Bucureşti, unde s-a bucurat de prezenţa membrilor Comisiei Aliate de Control, care au participat la deschiderea expoziţiei Marinei în localul Subsecretariatului de Stat al Marinei din Bucureşti, dar şi la manifestările organizate pe Lacul Herăstrău, unde, după oficierea unei slujbe religioase, s-au arborat drapelele României şi ale Naţiunilor Unite.

În perioada 1949-1953, Ziua Marinei a însemnat, de fapt, marcarea Zilei Flotei URSS, în ultima duminică din luna iulie, diminuarea ceremonialului, ca semnificaţie, fiind determinată de intenţia conducerii de atunci de a schimba data sărbătorii. Conform Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 309 din 29 august 1953, începând cu anul 1954, s-a celebrat Ziua Marinei Militare a Republicii Populare Române în prima duminică a lunii august. Decretul nr. 309/1953 a fost abrogat prin Decretul nr. 203/1960, care stipula sărbătorirea Zilei Marinei Republicii Populare Române, ca sărbătoare militară şi populară, tot în prima duminică a lunii august.

Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 382 din 28 septembrie 2004, a fost abrogat Decretul Marii Adunări Naţionale nr. 203/1960.

Publicitate

Potrivit prezentei legi, Ziua Marinei Române se sărbătoreşte anual la data de 15 august, fiind o sărbătoare civilă şi militară, marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter evocator, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare şi religioase organizate de Ministerul Apărării Naţionale şi de Ministerul Administraţiei şi Internelor.

În 2024, oraşele Constanţa, Mangalia, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Bucureşti sunt gazdele manifestărilor organizate de Forţele Navale Române, cu prilejul sărbătoririi Zilei Marinei Române. În perioada 6-15 august sunt prezentate publicului exerciţii demonstrative, expoziţii de tehnică şi armament, ateliere interactive, activităţi culturale cu specific marinăresc, precum şi concerte de muzică militară, după cum se menţionează într-un comunicat de presă al Statului Major al Forţelor Navale din 7 august 2024.

La 14 august este planificată o ceremonie militară şi religioasă pentru comemorarea eroilor marinari, care va fi urmată de ceremonia de acordare a Drapelului de Luptă Comandamentului Componentei Navale “Viceamiral Ioan Georgescu” şi de conferire a unor decoraţii şi distincţii militare personalului care s-a remarcat în activitatea profesională.

Publicitate

Exerciţiul naval întrunit “Forţele Navale Române 2024” va fi prezentat la 15 august, orele 10.00-12.00, publicului de pe faleza din faţa Comandamentului Flotei din Constanţa, iar de la ora 20:30, marinarii militari se vor retrage cu torţe, în acordurile Muzicii Militare a Forţelor Navale. Seara se va încheia cu un spectacol de artificii oferit de Primăria Municipiului Constanţa, care va putea fi urmărit din zona Piaţa Ovidiu – Portul Turistic Tomis.

La Mangalia, Săptămâna Spiritualităţii marinăreşti va fi marcată, în perioada 10-15 august, printr-o serie de activităţi culturale, care vor avea loc la Cercul Militar şi la Muzeul Marinei, iar la 14 august, orele 09.00-11.00 se desfăşoară o ceremonie militară şi religioasă în memoria eroilor marinari, în Portul Turistic, la Monumentul Marinarului şi Constructorului Naval. În ziua de 15 august, Ziua Marinei Române este marcată, în Portul Turistic Mangalia, prin exerciţiul naval întrunit “Forţele Navale Române 2024”, jocuri şi concursuri marinăreşti, expoziţie de tehnică militară şi ateliere interactive, care vor avea loc între orele 10.00-14.00, iar seara, de la ora 19.30, evenimentul se încheie cu spectacol de muzică populară, urmat de retragerea cu torţe a marinarilor militari, conform comunicatului de presă amintit.

În Bucureşti Ziua Marinei Române este marcată în printr-o ceremonie militară şi religioasă, organizată la 15 august, orele 9.00-10.00, la Monumentul Eroilor Marinari din Parcul “Regele Mihai I” (Parcul Herăstrău, zona debarcader). AGERPRES

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Prefectul Județului Botoșani, Sorin Cornilă, a fost DEMIS. Dan Nechifor se întoarce la Prefectura Botoșani

Publicat

Publicitate

Prefectul Județului Botoșani, Sorin Cornilă a fost schimbat în această seară de către Guvernul condus de Marcel Ciolacu, conform informării de presă privind actele normative adoptate în ședința Guvernului României din 11 septembrie 2024.

Nu mai puțin de 37 de hotărâri de guvern au fost luate în discuție în această după amiază de Guvernul României, iar între ele a fost și eliberarea din funcție a prefectului de Botoșani, Sorin Cornilă.

De asemenea, o altă hotărâre a fost emisă  și pentru numirea pe această funcție a unui alt prefect.

Este vorba de întoarcerea pe acest post a fostul prefect al județului, Dan Nechifor, unul dintre cei mai buni finanțiști din județul Botoșani, cu o carieră de invidiat în finanțele județului.

Citeste mai mult

Eveniment

Aparent INEXPLICABIL, încă 10 lideri ai PNL părăsesc barca liberalilor de la Botoșani

Publicat

Publicitate

Filiala Botoșani a PNL, partidul preluat de Valeriu Iftime la mijlocul acestui an, suferă pierderi după pierderi de capital uman, atât înainte, cât și după alegerile din 9 iunie.

Dacă înainte de alegerile locale pierdea nu mai puțin de 12 primari din comunele din județul Botoșani, primari aflați acum în barca PSD, astăzi, nu mai puțin de zece lideri ai Biroul Politic Municipal al PNL Botoșani au demisionat.

Alături de Daniel Câșlariu, care și-a anunțat demisia încă de ieri, pe lista demisionarilor se află Cristian Alexuc, Daniel Condurache, Andreea Ursu, Iulian Rotaru, Florin Acsinte, Constantin Ispir, Alina Ignat, Liviu Mihalache și chiar prim vicepreședintele Ștefan Silion.

În această toamnă demisia celor zece membri ai Biroului Politic Municipal al PNL este cel mai dur atac față de politica liberalilor de la nivel local, unde, în afară de obținerea funcției de președinte al C.J. Botoșani de către Valeriu Iftime, liberalii lui Ciucă par să piardă teren pe toate fronturile.

Citeste mai mult

Eveniment

Poliția Locală Botoșani, amenzi pentru vânzătorii de… struguri. Vindeau ciorchinii direct din autoutilitare

Publicat

Publicitate

În zilele de 10 și 11 septembrie 2024, polițiștii locali din cadrul Compartimentului Activitate Comercială au desfășurat acțiuni punctuale în piețele de pe raza municipiului Botoșani, cu scopul de a verifica modul în care comercianții, producători agricoli de legume și fructe, precum și persoanele juridice care desfășoară astfel de activități respectă legislația privind stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor agricole, precum și regulamentul de organizare și funcționare a piețelor.

În parcările adiacente piețelor, s-a urmărit prevenirea și constatarea faptelor de comercializare a produselor agricole direct din autovehicule.

Astfel, în parcarea din str. Armeană nr. 2 au fost surprinse 13 persoane în timp ce comercializau struguri direct din autoutilitare. Având în vedere cele constatate, polițiștii locali au dispus măsuri de sancționare conform prevederilor art. 32, lit. g din H.C.L. nr. 292/2017 – Regulament de organizare a circulației rutiere pe raza municipiului Botoșani, cuantumul amenzilor fiind de 4800 lei.

“Potrivit art. 32 lit. g) din actul normativ mai sus amintit este interzisă vânzarea oricăror produse, pe suprafeţele destinate circulaţiei pietonilor, parcărilor cu plata şi trotuarelor aferente sau direct din vehicule fără acordul Primăriei municipiului Botoşani, fapta fiind sancționată cu amendă de la 100 lei la 400 lei”, a transmis Poliția Locală Botoșani, într-un comunicat.

Citeste mai mult

Eveniment

Vara din 2024, cea mai FIERBINTE înregistrată vreodată în România. Luna august, cea mai caldă din 1901 până în prezent

Publicat

Publicitate

Vara 2024 este cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată în România, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Vara acestui an a fost cea mai caldă vară din istorie, cu o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius, relatează alba24.ro.

În cadrul unei caracterizări climatologice, ANM a precizat faptul că luna august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).

Potrivit meteorologilor, fenomene extreme au fost înregistrate în localitățile Ampoița și Meteș din comuna Meteș. Este vorba despre grindină de mari dimensiuni, de 3 – 3,5 cm.

Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România

Vara anului 2024 a fost cea mai caldă vară din România, din intervalul 1901-2024, având o temperatură medie pe țară de 24,2 grade Celsius. Astfel, a fost depășit recordul anterior, respectiv vara anului 2012. Atunci, temperatura medie sezonieră pe țară a avut valoarea de 23,5 grade Celsius, arată raportul emis de ANM.

În ultimele două decenii, temperatura medie pe țară în anotimpul de vară a depășit frecvent 22 grade Celsius. Potrivit meteorologilor, tendința generală de evoluție a temperaturii în acest anotimp este crescătoare.

Publicitate

Temperatura medie a lunii august 2024 a avut valori cuprinse între 9,2 grade Celsius la stația meteorologică Vf. Omu și 27,4 grade Celsius la Alexandria.

Cele mai mari valori, peste 26 grade Celsius, s-au înregistrat în jumătatea sudică a Olteniei, pe areale extinse din Muntenia, în sudul, vestul și nord-vestul Banatului, în centrul și sud-vestul Crișanei și în sudul Moldovei.

Mediile lunare de temperatură au fost cuprinse între 24 și 26 grade Celsius în cea mai mare parte a Crișanei, în nordul Olteniei, în nordul și estul Munteniei, în cea mai mare parte a Dobrogei, în Delta Dunării, pe areale din sudul, estul și nord-estul Moldovei, în sudul și estul Banatului și izolat, în Maramureș și Transilvania.

Publicitate

Temperatura medie lunară a aerului pe țară din august 2024 a avut valoarea de 24,5 grade Celsius. Astfel, august 2024 a fost cea mai caldă lună august înregistrată în România din 1901 până în prezent, media pe țară fiind cu 2,9 grade Celsius mai mare față de mediana intervalului de referință standard (1991 – 2020).

Zile tropicale, cu temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius

Zile tropicale (temperatura maximă ≥ 30 grade Celsius ) s-au înregistrat pe tot teritoriul țării, cu excepția zonei montane.

Cele mai multe zile tropicale (peste 25) s-au înregistrat în cea mai mare parte a Olteniei și a Banatului, în vestul, centrul și sudul Munteniei, în vestul Crișanei și local, în estul și sud-estul Moldovei și în nord-vestul Dobrogei.

Între 16 – 25 zile tropicale s-au înregistrat în estul Câmpiei Române și în aproape toate zonele de deal și de podiș. În centrul și vestul Moldovei, în estul Deltei Dunării, pe areale extinse din Transilvania și în majoritatea zonelor submontane, numărul de zile tropicale a fost cuprins în general între 6 și 15.

Sub 6 zile tropicale s-au înregistrat în sudul litoralului, în extremitatea estică a Deltei Dunării și în unele zone submontane și depresiuni intramontane.

În august 2024 s-a înregistrat un număr maxim de zile tropicale de 31 de zile, afectând peste 60% din totalul suprafeței țării. Astfel, august 2024 se poziționează pe primul loc în topul lunilor cu cele mai multe zile tropicale, alături de lunile august ale anilor 1992, 2003, 2008, 2018 și 2022.

Potrivit ANM, totuși, în anii 2012 și 2017, deși numărul maxim de zile tropicale a fost mai mic (28, respectiv 26 zile), suprafața afectată a depășit 80% din teritoriul României și temperaturile maxime înregistrate au avut valori mai mari decât în acest an.

Zile caniculare, cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius

Numărul de zile caniculare (temperatura maximă ≥ 35 grade Celsius) a fost unul foarte ridicat, iar în extremitatea sud-vestică a țării a depășit 20 de zile.

Un număr de zile cuprins între 11 – 20 s-a înregistrat în Oltenia și Muntenia, în sudul Moldovei, în Banat și Crișana.

În nordul-estul Munteniei, în zona deluroasă din nordul Olteniei și al Munteniei și în Dealurile de Vest s-au înregistrat între 6 – 10 zile, iar în zonele de luncă din Moldova, în Câmpia Jijiei și local, în Transilvania, între 1 – 5 zile caniculare.

În august 2024 numărul maxim lunar de zile caniculare a fost de 21 de zile, iar suprafața afectată în această lună de prezența zilelor caniculare a depășit 50% din teritoriul țării. Și în anul 2007 s-au înregistrat 21 de zile, dar suprafața afectată a depășit 70%. În anul 2012 au fost înregistrate cele mai multe zile caniculare (23 zile). În perioada 1981 – 2024, anii în care s-a înregistrat un număr mare de zile caniculare în august (12 – 20 zile) sunt 1987, 1988, 2000, 2015, 2017, 2021, 2022 și 2023.

Vara 2024, cea mai fierbinte înregistrată în România. Nopți tropicale

Nopți tropicale (temperatura minimă ≥ 20 grade Celsius) s-au înregistrat între 20 – 25, pe litoral și în Delta Dunării, ca efect al regimului termic moderat al mării (inerție termică ridicată a apei), scăzând treptat odată cu distanța față de mare și ajungând la 11 – 20 de nopți în centrul Dobrogei.

Local, s-a înregistrat un număr ridicat de nopți tropicale (16 – 20) și în extremitatea sud-vestică a țării, în centrul Crișanei și izolat, în Câmpia Română și în sudul extrem al Moldovei.

La est de Subcarpații de Curbură, în zonele deluroase din vestul țării și din Moldova (Cotnari), ca urmare a prezenței inversiunilor termice și a proceselor de foehnizare a aerului în aceste regiuni, numărul de nopți tropicale rămâne unul ridicat (peste 10 nopți).

Valori cuprinse între 6 și 10 nopți au fost înregistrate în estul Moldovei, în Muntenia, Banat și Crișana. Cele mai puține nopți tropicale, cuprinse între 1 – 5, sunt înregistrate pe areale extinse din Moldova, în nordul și estul Munteniei, în nordul și sudul Olteniei, în nord-vestul Transilvaniei, estul Banatului și pe areale restrânse din Maramureș.

În august 2024 numărul maxim lunar de nopți tropicale a fost de 27 de nopți, iar suprafața afectată în această lună de prezența nopților tropicale a depășit 40% din teritoriul țării, la fel ca în august 2010.

Anii în care s-a înregistrat un număr maxim de nopți tropicale ridicat (24 – 26 zile) sunt 1992, 2001, 2018, 2022 și 2023. Totuși, suprafața afectată a fost mai redusă (10 – 15%) în acești ani, cu excepția anului 2023, când a depășit 40% din suprafața totală a țării.

Două valuri de căldură înregistrate în luna august 2024

În august 2024 au fost înregistrate două valuri de căldură. Primul a fost de scurtă durată, în primele 3 zile ale lunii, fiind o continuare a valului de căldură început în luna precedentă.

Cel de-al doilea val de căldură a avut o durată maximă de 17 zile, afectând peste 80% din suprafața totală a țării, fiind cel mai lung val de căldură înregistrat în august (1981 – 2024) și având o temperatură maximă a aerului de 41,0 grade Celsius.

Astfel, august 2024 se remarcă printr-o durată prelungită a valului de căldură și o extindere semnificativă a suprafeței afectate, însă nu și prin valorile cele mai mari ale temperaturii maxime a aerului.

Valul de căldură în care s-au înregistrat cele mai mari temperaturi maxime s-a produs în august 2012, având durata de 15 zile și temperatura maximă pe durata valului de 43,4 grade Celsius. Anii în care au fost înregistrate valuri de căldură cu durata de 10 – 15 zile sunt 2001, 2002, 2012, 2021, 2022 și 2023.

Astfel, se poate observa o creștere a intensității și frecvenței valurilor de căldură în ultimii ani, mai ales după anul 2000.

Precipitații și fenomene extreme

Cantitatea totală de precipitații din luna august 2024 a avut valori sub 40 mm în cea mai mare parte a țării. Valori între 41 – 75 mm, s-au înregistrat pe areale extinse din Moldova, Transilvania și Dobrogea, în estul Maramureșului, în Delta Dunării și în unele zone montane.

Local, în zona montană, cantitatea lunară de precipitații a avut valori între 76 – 100 mm. Pe litoral s-au înregistrat cantități lunare ce au depășit 100 mm și izolat, 300 mm. Pe areale extinse din Câmpia Română și din Câmpia de Vest, cantitățile lunare de precipitații au avut în general valori sub 10 mm.

Cea mai mare valoare, respectiv 343,6 mm, s-a înregistrat la stația meteo Mangalia (jud. Constanța). Cea mai mare valoare a cantității maxime de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 234,7 mm și s-a înregistrat tot la stația meteo Mangalia. Astfel, a fost depășită cantitatea maximă absolută pe țară înregistrată în 24 de ore, respectiv 224,0 mm (Drobeta-Turnu Severin, 12 iulie 1999).

August 2024 a fost o lună cu manifestări severe ale vremii, pe fondul instabilității atmosferice accentuate. Astfel, pe parcursul lunii s-au înregistrat căderi de grindină, preponderent în Muntenia, Oltenia și Transilvania.

Au fost identificate 21 de localități în care a fost raportată prezența grindinei, datele fiind preluate din surse multiple și validate ulterior.

Cele mai multe cazuri de grindină au fost raportate în județul Călărași.

Cel mai mare diametru maxim al greloanelor de grindină a fost de 4,0 cm și a fost raportat în județul Călărași, localitatea Luica (comuna Luica).

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending