Connect with us

Eveniment

10 martie: Lăsatul secului pentru carne și Duminica Înfricoșătoarei Judecăți dinaintea Postului Paștelui

Publicat

Publicitate

La 10 martie, conform calendarului ortodox, are loc Lăsatul secului pentru carne și Duminica Înfricoșătoarei Judecăți. Credincioșii se pregătesc pentru cel mai lung și riguros post din an. În această perioadă, în mediul rural, persistă unele obiceiuri și tradiții. Începând cu 11 martie, creștinii intră în săptămâna albă, cunoscută și sub numele de „a brânzei”, când se abțin de la consumul de carne. În acest interval, ceremoniile de nuntă sunt evitate, relatează alba24.ro.

În calendarul bisericesc, Lăsatul secului are două etape care conduc treptat către Postul Sfintelor Paști:

  • Duminica Înfricoșatei Judecăți (10 martie) – când se lasă sec de carne
  • Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (17 martie) – când se lasa sec de brânză, potrivit crestinortodox.ro.

Postul Paștelui 2024: Lăsatul secului de carne

Intrarea într-unul dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduite de Biserica Ortodoxă, este precedată, de fiecare dată, de ziua în care se lasă sec, aceasta fiind ultima zi în care se mai poate mânca ”de dulce”.

Postul Sfintelor Paşti, cel mai lung şi cel mai aspru dintre cele patru, este precedat însă de două etape care pregătesc intrarea propriu-zisă în post.

Este vorba de Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi, când se lasă sec de carne. Apoi, de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, anul acesta la 17 martie, când se lasă sec de brânză.

Sărbătoarea Sfintelor Paşti este celebrată întotdeauna într-o zi de duminică, astfel că lăsatul secului pentru acest post are loc tot într-o zi de duminică.

Publicitate

Sărbătoarea de lăsatul secului prezintă variaţii calendaristice, în funcţie de zonă. Este celebrată fie în duminica lăsatului sec de carne, fie în cea a lăsatului sec de brânză.

În unele zone, pregătirile încep din ziua de sâmbătă, care este marcată în special de obiceiuri legate de cultul morţilor.

Se fac parastase şi se dă mâncare de pomană. Se pregătesc tot felul de bunătăţi, se coace pâinea, apoi se fac plăcinţele cu mălai în frunze de varză, tăiţei cu nucă sau cu mac, poame coapte.

Duminică, toată familia se aşază la masă şi trebuie să mănânce pe săturate. De acum încolo nu se va mai putea mânca „de dulce”.

Lăsatul secului de carne. Obiceiuri și tradiții

Praznicul de duminică este împodobit, din moși-strămoși, de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să înfrâneze puterea de a păcătui.

În localități din sudul țării se obișnuiește ca gazda să lege o bucată de halviță cu o sfoară și începe să o plimbe prin fața tinerilor, organizați în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate.

Fiecare copil încearcă să prindă bucata de halviță cu gura. Majoritatea celor care participa la această tradiție ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoana care prinde halvița în gură o primește drept recompensă.

O altă datină care se păstrează și în zilele noastre este Legarea grânelor. Acest obicei se practică pentru că păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor.

Lăsatul secului de carne. Șezători și petreceri

În trecut, în această zi se ţineau cele mai mari şezători. Tinerii se adunau la o casă din sat, iar fetele aduceau gogoşi şi plăcinte calde. Era ultima noapte în care se mai puteau distra, până la Paşti.

În unele zone, sărbătoarea se asemăna cu Revelionul, se juca mult, se mânca şi se bea din abundenţă, potrivit Agerpres.

În Muntenia, petrecerea era familială. Cei mici veneau la cei mari, copiii la părinţi, finii la naşi şi aduceau câte un plocon. Sărutau mâna gazdei şi cereau iertare, pentru a intra împăcaţi cu toată lumea în Postul Mare.

În trecut, petrecerea avea loc sub cerul liber, de obicei pe un deal sau în locul cel mai înalt din zonă. Se aprindeau focuri rituale din paie sau lemne aduse de săteni.

Lăsatul secului are rolul de a marca victoria luminii asupra întunericului. Focul se numeşte „priveghi”. Fiind aprins înainte de Postul Mare, i se spune Priveghiul cel Mare.

Evanghelia Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi:

Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte pastorul oile de capre. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga.

Atunci va zice împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.

Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine.

Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat?

Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintre-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut.

Atunci va zice şi celor de-a stânga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui. Căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mânânc; însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi nu M-aţi primit; gol şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă, şi nu M-aţi cercetat.

Atunci vor răspunde şi ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit? El însă le va răspunde zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut.

Şi vor merge aceştia la osânda veşnică, iar drepţii la viaţa veşnică.

Săptămâna albă sau săptămâna brânzei

Renunţarea la mâncarea „de dulce” se face treptat la intrarea în acest post. Este precedat de o săptămână pregătitoare, cunoscută şi ca Săptămâna Albă sau a Brânzei (anul acesta în perioada 11-17 martie). Se mai pot consuma produse lactate, ouă şi peşte.

Această săptămână este situată între Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi (10 martie) şi Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (17 martie), Ziua următoare marcheazp intrarea propriu-zisă în Postul Sfintelor Paşti.

Săptămâna Albă aminteşte de vieţuirea primilor oameni în Rai, fără a consuma carne. Este astfel un îndemn la reaşezarea în starea paradisiacă din care am căzut,  potrivit crestinortodox.ro.

Ce înseamnă lăsatul secului. Sentimentul de căință

Cuvântul „sec”, din sintagma „lăsatul secului”, este înţeles ca fiind sinonim cu uscat, fără grăsime, de post.

Sfinţii Părinţi nu pun accentul doar pe mâncare, ci şi pe „seclum” (saeculum), adică pe lumea împătimită.

Amintesc că, pe perioada postului, omul cel vechi, cel păcătos trebuie să dispară treptat.

Un prim pas pe această cale este sentimentul de căinţă.

Postul îmbină astfel ambele elemente constitutive ale naturii omeneşti. Nu cu jumătăţi de măsură trebuie să se mulţumească credinciosul, ci trebuie să-L întâmpine pe Hristos cu întreaga sa natură: trup şi suflet.

Pregătirea pentru Postul Paștelui

Duminica lăsatului sec de brânză este Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. Amintește, astfel, înainte de intrarea în Postul Sfintelor Paşti, de căderea lui Adam din Rai prin păcat

  • adică prin despărţirea de Dumnezeu, omul pierzând astfel asemănarea cu El.

Duminica acestei ultime săptămâni ce precede Postul Păresimilor este cunoscută şi ca „Duminica Iertării”. Este ziua în care creştinii îşi cer iertare de la semenii lor. Își exprimă astfel dorinţa de a dobândi iertarea Domnului, o temă importantă a Postului Mare.

Ziua următoare, prima din Postul cel Mare, este numită şi Lunea Curată. Toţi credincioşii sunt pregătiţi să intre în post cu inima curată. Prin toate aceste rânduieli, Biserica îi poartă încet pe credincioşi către unirea cu Dumnezeu.

Postul Sfintelor Paşti ţine 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor. În fiecare sâmbătă, au loc slujbe pentru pomenirea morţilor, iar femeile duc la biserică prescuri.

În Sâmbăta Mare, dimineaţa, duc la biserică o prescură mai mare şi o sticlă de vin. Prescura urmează a fi tăiată în bucăţele mici, stropite cu vin, iar noaptea, după slujba de Înviere, acestea sunt împărţite credincioşilor.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

„Ordonanța trenuleț”, noi derogări. Liber la majorări salariale pentru cele mai bine plătite categorii de bugetari

Publicat

Publicitate

Noi derogări de la ”ordonanța trenuleț”: Guvernul dă liber, treptat, la majorări salariale pentru bugetarii de lux. Sunt vizați angajații Romgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica și Hidroelectrica, după ce alte derogări vizează angajații din domeniul transporturilor, cum ar fi RAR, CNAIR, ISCTR și altele, scrie alba24.ro.

Guvernul aprobă derogări de la ”ordonanța trenuleț” pentru care companiile ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, precum și filialele acestora, potrivit Hotnews.

Aceste companii pot acorda majorări salariale angajaților în acest an.

Aceasta după ce angajații mai multor companii din energie listate la bursă, precum Romgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica și Hidroelectrica, au amenințat că vor intra în grevă, mai scriu jurnaliștii publicației.

Alte derogări de la ordonanța trenuleț: Și Ministerul Transporturilor a pregătit un proiect prin care permite unor instituții publice finanțate integral din venituri proprii să majoreze salariile, potrivit Economedia.

După măsurile anunțate inițial, acum se stabilesc derogări de la ”ordonanța trenuleț” exact pentru categoriile cele mai bine plătite.

Publicitate

Austeritatea bugetară a durat, așadar, mai puțin de două luni, iar Guvernul pare că se pregătește astfel de următoarele alegeri, cele prezidențiale, care vor avea loc în luna mai.

”Ordonanța trenuleț” prevede că salariile de bază ale bugetarilor şi cuantumul sporurilor se vor menţine în anul 2025 la nivelul din noiembrie 2024, la fel ca şi valoarea indemnizaţiei de hrană şi a alocaţiei de stat pentru copii.

De asemenea, nu se vor mai acorda bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, conform proiectului de Ordonanţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicat duminică de Ministerul Finanţelor.

Aici găsiți ordonanța trenuleț explicată.

Citeste mai mult

Eveniment

Un bărbat de 40 de ani din Santa Mare s-a dus să ceară o datorie de la un vecin și l-a lovit cu bărdița în cap. A fost trimis în judecată

Publicat

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului H.C., în vârstă de 40 de ani, din comuna Santa Mare, jud. Botoșani, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de „tentativă la omor calificat” și „tulburarea ordinii și liniștii publice”.

S-a reţinut următoarea situație de fapt:

În ziua de 08.01.2025, în intervalul orar 21.30-22.00, pe fondul unei discuții contradictorii cu persona vătămată C.A.M., legată de restituirea unei sume de bani, inculpatul s-a deplasat la domiciliul unei alte persoane, de unde s-a înarmat cu o bărdiță, după care a mers la domiciliul persoanei vătămate, pe care a amenințat-o cu moartea și i-a aplicat o lovitură cu bărdița pe direcția cap/umăr, de care persoana vătămată s-a apărat cu brațul stâng, suferind o fractură pentru vindecarea căreia a necesitat 45-50 de zile de îngrijiri medicale.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Citeste mai mult

Eveniment

Luna pentru Viață „Fiecare viață contează” – 2025

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, 1 MArtie, debutează Luna pentru Viață „Fiecare viață contează” – 2025, o inițiativă dedicată promovării valorilor vieții și sprijinului acordat femeilor aflate în criză de sarcină. Pe parcursul acestei luni, parohii, asociații, instituții și comunități locale se implică activ în organizarea unor evenimente menite să crească gradul de conștientizare și solidaritate față de cei vulnerabili.

Activitățile desfășurate includ conferințe, dezbateri, concursuri, activități artistice și de creație, cateheze, campanii de conștientizare, proiecții de filme, ateliere pentru tineri și familii, precum și vizite și oferire de daruri mamelor, femeilor însărcinate și persoanelor vârstnice. De asemenea, sunt organizate târguri, ateliere de povești și campanii de informare, toate având scopul de a susține viața și pe cei aflați în situații dificile. Prin această inițiativă, comunitățile se unesc pentru a promova respectul pentru viață, sprijinul concret și empatia față de femeile care se confruntă cu o criză de sarcină, oferindu-le ajutor și resurse pentru a depăși provocările cu care se confruntă.

În această zi va fi lansat Imnul pentru viață, interpretat de bursierii înscriși în Proiectul de susținere la studii din Programul de solidaritate pentru familia cu mulți copii „Sfântul Stelian” și compus de Olivia Neagu, voluntar în cadrul Departamentului Pro Vita Iaşi. 

Citeste mai mult

Eveniment

Senat: 4 martie – dezbatere publică generată de propunerea legislativă care majorează pedepsele pentru șoferii drogați

Publicat

Publicitate

Inițiatorii propunerii legislative, care prevede că un șofer a comis o infracțiune atunci când în sângele său a fost depistată o substanță psihoactivă, organizează, pe 4 martie, la Senat, dezbaterea publică intitulată ‘Droguri. Toleranță zero’.

La această dezbatere vor participa senatori și deputați, reprezentanți ai instituțiilor interesate, medici cu diverse specializări, psihologi, reprezentanți ai DIICOT, ai Uniunii Naționale a Barourilor din România, alți specialiști și experți.

‘Mesajul proiectului inițiat este foarte clar: ‘Toleranță zero la droguri’. Totul pornește de la o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind stabilirea unor limite pentru a determina cazuistica condamnării în condițiile consumului de substanțe psihotrope și pentru a stabili dacă substanțele psihoactive afectează capacitatea de a conduce. În cadrul dezbaterii, vom analiza ce înseamnă să definim substanțele psihotrope și ce înseamnă consumul acestor substanțe. Pe lângă droguri, așa cum le numim noi, mai există și medicamente care conțin aceste substanțe și societatea civilă s-a alarmat că simplul consum de substanțe medicamentoase ar putea conduce la condamnarea celor care au condus sub influența lor’, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Comisiei de cultură din Senat, Cristian Niculescu-Țâgârlaș, unul dintre inițiatorii proiectului.

El a explicat că ‘orice medicament care conține astfel de substanțe are prevăzută în prospect interdicția de a conduce’.

‘Iar dacă vorbim de Xanax, de medicamente care se eliberează doar cu prescripție medicală pentru persoane cu tulburări anxioase, stări depresive sau alte afecțiuni, în momentul eliberării rețetei, medicul atenționează pacientul că nu are voie să conducă. Din punct de vedere legal, nu există diferență dacă fumezi un joint sau iei Xanax și conduci. Efectul este imposibilitatea de a conduce în mod normal, cu toate elementele care determină reflexele și, drept urmare, pui în pericol viața și siguranța celorlalți care se află în trafic sau în zone de posibilă interferență cu autoturismul condus de către persoana aflată sub influența substanțelor psihotrope’, a adăugat Niculescu-Țâgârlaș.

Senatorul a punctat că și ‘partea de media este foarte importantă pe latura de prevenție, pentru a informa și avertiza populația asupra riscului de a conduce după consumul de substanțe cu efecte psihotrope, pentru a nu intra în sfera infracțională’.

Publicitate

Pe 30 ianuarie, la Senat, ca primă Cameră sesizată, a fost depusă o inițiativă legislativă care prevede că un șofer a comis o infracțiune atunci când în sângele său a fost depistată o substanță psihoactivă. Propunerea legislativă de modificare a Codului penal a fost inițiată de mai mulți parlamentari, printre care se numără Alina Gorghiu, Robert Cazanciuc, Cristian Niculescu-Țâgârlaș și Daniel Fenechiu.

‘Conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanțe cu efecte psihoactive se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi’, prevede propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

În expunerea de motive a propunerii legislative se arată că ‘legiuitorul a considerat, dintotdeauna, gravă conduita persoanei care conduce autovehiculul ulterior consumului de substanțelor psihoactive, indiferent de cantitatea consumată sau de concentrația depistată în organism, având în vedere efectele pe care astfel de substanțe le produc asupra organismului. De aceea, pe fondul creșterii consumului de droguri, e necesară mărirea limitelor de pedeapsă de la 2 la 7 ani pentru a descuraja conducerea sub efectul unor droguri sau substanțe cu efecte psihoactive’.

În prezent, Codul penal pedepsește conducerea unui vehicul sub influența alcoolului/substanțelor psihoactive cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.

AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending