Connect with us

Eveniment

10 martie: Lăsatul secului pentru carne și Duminica Înfricoșătoarei Judecăți dinaintea Postului Paștelui

Publicat

Publicitate

La 10 martie, conform calendarului ortodox, are loc Lăsatul secului pentru carne și Duminica Înfricoșătoarei Judecăți. Credincioșii se pregătesc pentru cel mai lung și riguros post din an. În această perioadă, în mediul rural, persistă unele obiceiuri și tradiții. Începând cu 11 martie, creștinii intră în săptămâna albă, cunoscută și sub numele de „a brânzei”, când se abțin de la consumul de carne. În acest interval, ceremoniile de nuntă sunt evitate, relatează alba24.ro.

În calendarul bisericesc, Lăsatul secului are două etape care conduc treptat către Postul Sfintelor Paști:

  • Duminica Înfricoșatei Judecăți (10 martie) – când se lasă sec de carne
  • Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (17 martie) – când se lasa sec de brânză, potrivit crestinortodox.ro.

Postul Paștelui 2024: Lăsatul secului de carne

Intrarea într-unul dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduite de Biserica Ortodoxă, este precedată, de fiecare dată, de ziua în care se lasă sec, aceasta fiind ultima zi în care se mai poate mânca ”de dulce”.

Postul Sfintelor Paşti, cel mai lung şi cel mai aspru dintre cele patru, este precedat însă de două etape care pregătesc intrarea propriu-zisă în post.

Este vorba de Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi, când se lasă sec de carne. Apoi, de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, anul acesta la 17 martie, când se lasă sec de brânză.

Sărbătoarea Sfintelor Paşti este celebrată întotdeauna într-o zi de duminică, astfel că lăsatul secului pentru acest post are loc tot într-o zi de duminică.

Publicitate

Sărbătoarea de lăsatul secului prezintă variaţii calendaristice, în funcţie de zonă. Este celebrată fie în duminica lăsatului sec de carne, fie în cea a lăsatului sec de brânză.

În unele zone, pregătirile încep din ziua de sâmbătă, care este marcată în special de obiceiuri legate de cultul morţilor.

Se fac parastase şi se dă mâncare de pomană. Se pregătesc tot felul de bunătăţi, se coace pâinea, apoi se fac plăcinţele cu mălai în frunze de varză, tăiţei cu nucă sau cu mac, poame coapte.

Duminică, toată familia se aşază la masă şi trebuie să mănânce pe săturate. De acum încolo nu se va mai putea mânca „de dulce”.

Lăsatul secului de carne. Obiceiuri și tradiții

Praznicul de duminică este împodobit, din moși-strămoși, de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să înfrâneze puterea de a păcătui.

În localități din sudul țării se obișnuiește ca gazda să lege o bucată de halviță cu o sfoară și începe să o plimbe prin fața tinerilor, organizați în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate.

Fiecare copil încearcă să prindă bucata de halviță cu gura. Majoritatea celor care participa la această tradiție ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoana care prinde halvița în gură o primește drept recompensă.

O altă datină care se păstrează și în zilele noastre este Legarea grânelor. Acest obicei se practică pentru că păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor.

Lăsatul secului de carne. Șezători și petreceri

În trecut, în această zi se ţineau cele mai mari şezători. Tinerii se adunau la o casă din sat, iar fetele aduceau gogoşi şi plăcinte calde. Era ultima noapte în care se mai puteau distra, până la Paşti.

În unele zone, sărbătoarea se asemăna cu Revelionul, se juca mult, se mânca şi se bea din abundenţă, potrivit Agerpres.

În Muntenia, petrecerea era familială. Cei mici veneau la cei mari, copiii la părinţi, finii la naşi şi aduceau câte un plocon. Sărutau mâna gazdei şi cereau iertare, pentru a intra împăcaţi cu toată lumea în Postul Mare.

În trecut, petrecerea avea loc sub cerul liber, de obicei pe un deal sau în locul cel mai înalt din zonă. Se aprindeau focuri rituale din paie sau lemne aduse de săteni.

Lăsatul secului are rolul de a marca victoria luminii asupra întunericului. Focul se numeşte „priveghi”. Fiind aprins înainte de Postul Mare, i se spune Priveghiul cel Mare.

Evanghelia Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi:

Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte pastorul oile de capre. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga.

Atunci va zice împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.

Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine.

Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat?

Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintre-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut.

Atunci va zice şi celor de-a stânga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui. Căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mânânc; însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi nu M-aţi primit; gol şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă, şi nu M-aţi cercetat.

Atunci vor răspunde şi ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit? El însă le va răspunde zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut.

Şi vor merge aceştia la osânda veşnică, iar drepţii la viaţa veşnică.

Săptămâna albă sau săptămâna brânzei

Renunţarea la mâncarea „de dulce” se face treptat la intrarea în acest post. Este precedat de o săptămână pregătitoare, cunoscută şi ca Săptămâna Albă sau a Brânzei (anul acesta în perioada 11-17 martie). Se mai pot consuma produse lactate, ouă şi peşte.

Această săptămână este situată între Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi (10 martie) şi Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (17 martie), Ziua următoare marcheazp intrarea propriu-zisă în Postul Sfintelor Paşti.

Săptămâna Albă aminteşte de vieţuirea primilor oameni în Rai, fără a consuma carne. Este astfel un îndemn la reaşezarea în starea paradisiacă din care am căzut,  potrivit crestinortodox.ro.

Ce înseamnă lăsatul secului. Sentimentul de căință

Cuvântul „sec”, din sintagma „lăsatul secului”, este înţeles ca fiind sinonim cu uscat, fără grăsime, de post.

Sfinţii Părinţi nu pun accentul doar pe mâncare, ci şi pe „seclum” (saeculum), adică pe lumea împătimită.

Amintesc că, pe perioada postului, omul cel vechi, cel păcătos trebuie să dispară treptat.

Un prim pas pe această cale este sentimentul de căinţă.

Postul îmbină astfel ambele elemente constitutive ale naturii omeneşti. Nu cu jumătăţi de măsură trebuie să se mulţumească credinciosul, ci trebuie să-L întâmpine pe Hristos cu întreaga sa natură: trup şi suflet.

Pregătirea pentru Postul Paștelui

Duminica lăsatului sec de brânză este Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. Amintește, astfel, înainte de intrarea în Postul Sfintelor Paşti, de căderea lui Adam din Rai prin păcat

  • adică prin despărţirea de Dumnezeu, omul pierzând astfel asemănarea cu El.

Duminica acestei ultime săptămâni ce precede Postul Păresimilor este cunoscută şi ca „Duminica Iertării”. Este ziua în care creştinii îşi cer iertare de la semenii lor. Își exprimă astfel dorinţa de a dobândi iertarea Domnului, o temă importantă a Postului Mare.

Ziua următoare, prima din Postul cel Mare, este numită şi Lunea Curată. Toţi credincioşii sunt pregătiţi să intre în post cu inima curată. Prin toate aceste rânduieli, Biserica îi poartă încet pe credincioşi către unirea cu Dumnezeu.

Postul Sfintelor Paşti ţine 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor. În fiecare sâmbătă, au loc slujbe pentru pomenirea morţilor, iar femeile duc la biserică prescuri.

În Sâmbăta Mare, dimineaţa, duc la biserică o prescură mai mare şi o sticlă de vin. Prescura urmează a fi tăiată în bucăţele mici, stropite cu vin, iar noaptea, după slujba de Înviere, acestea sunt împărţite credincioşilor.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază. Guvernul nu prelungește măsura, din octombrie

Publicat

Publicitate

Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază: măsura ar urma să nu mai fie prelungită, din octombrie. Adică prețurile la mai multe alimente ar putea crește.

Informația a fost prezentată inițial de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, pe rețelele de socializare.

Acesta s-a referit sâmbătă, într-o postare pe Facebook, despre ”zvonuri” privind faptul că ”plafonarea adaosului comercial în cazul alimentelor de bază, care ar urma să fie ridicată de la 1 octombrie”.

”Voi cere urgent clarificări partenerilor de guvernare, pentru că este o decizie pe care nu am discutat-o în Coaliție și cu care PSD nu poate fi de acord. Specialiștii spun că ridicarea plafonării ar crește imediat inflația cu încă 2-3 puncte procentuale, consumul ar scădea, iar puterea de cumpărare a românilor se va prăbuși”, a scris Grindeanu.

Precizări din partea Guvernului

”Decizia neprelungirii plafonării prețurilor la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare.

Coaliția a decis, fără nicio opinie contrară, că prelungirea din urmă cu trei luni a plafonării urma să fie ultima deoarece a provocat distorsiuni economice atât la nivelul producătorilor, cât și al comercianților.

Publicitate

Săptămâna viitoare premierul va avea discuții cu reprezentanții retailerilor pentru a se asigura că neprelungirea plafonării nu va provoca creșteri importante de prețuri”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Ioana Ene Dogioiu, pentru G4Media.

Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază

Guvernul a aprobat, în 27 iunie, prelungirea cu trei luni a măsurii de plafonare a adaosului comercial pentru alimentele de bază. Măsura va expira în 30 septembrie, dacă între timp nu se ia altă decizie.

Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost aplicată din august 2023 și prelungită succesiv. Aceasta a vizat combaterea creșterii excesive a prețurilor și a fost aplicată pentru 14 grupe de produse alimentare,  listă ce a fost ulterior extinsă.

Lista alimentelor cuprinde:

  • pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialități;
  • lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT;
  • brânză telemea de vacă vrac;
  • iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;
  • făină albă de grâu ‘000’ până la 1 kg;
  • mălai până la 1 kg;
  • ouă de găină calibrul M;
  • ulei de floarea-soarelui până la 2 l;
  • carne proaspătă pui;
  • carne proaspătă porc;
  • legume proaspete vrac;
  • fructe proaspete vrac;
  • cartofi proaspeți albi vrac;
  • zahăr alb tos până la 1 kg;
  • smântână – 12% grăsime;
  • unt până la 250 grame;
  • magiun până la 350 grame.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: A fost inaugurat noul sediu al ISU Botoșani și al Detașamentului de Pompieri Botoșani

Publicat

Publicitate

Astăzi, 13 septembrie, a fost inaugurat noul sediu al ISU Botoșani și al Detașamentului de Pompieri Botoșani. Acest moment important marchează finalizarea unei investiții esențiale pentru siguranța comunității și pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale salvatorilor.

 

Proiectul face parte din programul „Îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre”, finanțat prin acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Bugetul inițial de 50 de milioane de euro a fost suplimentat, în 2023, cu încă 92 de milioane de euro, pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii dedicate situațiilor de urgență.

 

*Clădirea din Botoșani este a șaptea finalizată dintr-un total de 35 de sedii* esențiale pentru pregătirea și intervenția în caz de urgență, care urmează să fie modernizate sau reconstruite în perioada următoare.

 

Publicitate

Noul sediu, modern și funcțional, include atât spații administrative, cât și facilități specializate pentru instruirea personalului. Realizarea acestuia a fost posibilă prin colaborarea dintre Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și partenerii implicați – Banca Mondială, echipa de construcție, proiectantul și dirigintele de șantier.

 

Astfel de investiții contribuie nu doar la îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru pompieri, ci și la consolidarea capacității de răspuns rapid și eficient în situații critice.

 

*INFORMAȚII SUPLIMENTARE*

 

Proiectul de consolidare, mansardare și refuncționalizare a sediului Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al județului Botoșani și a Detașamentului de Pompieri Botoșani a avut ca obiectiv principal creșterea rezistenței structurale printr-o intervenție de întărire a fundației și a structurii de rezistență. În paralel cu aceste lucrări, clădirea a fost modernizată și extinsă prin adăugarea unei mansarde.

 

Lucrările de consolidare și modernizare au demarat în octombrie 2023, având o valoare a contractului de execuție de 30.609.088,31 lei (TVA inclus), iar valoarea totală a investiției se ridică la 32.871.084,96 lei (TVA inclus).

 

*❗ STAREA CLĂDIRII înainte de demolare*

 

Clădirea în care își desfășura activitatea ISU Botoșani se afla într-o stare avansată de degradare și nu mai corespundea cerințelor actuale privind rezistența și stabilitatea structurilor. În urma expertizei tehnice, construcția a fost încadrată în clasa a II-a de risc seismic (RS), categorie atribuită imobilelor care prezintă vulnerabilitate ridicată și pot suferi avarii majore în cazul unui cutremur.

 

*❗ NOUA CONSTRUCȚIE*

Obiectivul este alcătuit dintr-o clădire administrativă cu o suprafață construită de 606 mp și o suprafață desfășurată totală de 3.241,55 mp. Construcția are regim de înălțime cu subsol parțial, parter, trei etaje și mansardă, fiind alcătuită dintr-un singur corp, realizat pe structură de cadre din beton armat.

 

În spațiile destinate Detașamentului de Pompieri Botoșani se regăsesc birourile personalului, o zonă pentru servirea mesei, spații de depozitare și încăperi tehnice necesare funcționării clădirii, precum și camere de odihnă, vestiare și grupuri sanitare. Sediul ISU Botoșani include birouri, oficii și grupuri sanitare amenajate la fiecare nivel.

 

Clădirea a fost proiectată conform celor mai noi standarde de eficiență energetică și este dotată cu panouri solare pentru producerea apei calde și furnizarea de energie electrică. Acoperișul este realizat din șarpantă metalică, cu învelitoare din panouri tip sandwich cu miez de vată minerală.

 

Accesul între etaje se face prin case de scară, dar și printr-un lift nou, amplasat la exterior.

 

De asemenea, pe acoperiș au fost instalate două antene de comunicații, menite să asigure funcționarea optimă a activităților operative.

 

*❗ DESPRE PROIECT*

 

Proiectul „Îmbunătățirea managementului riscurilor de dezastre” (P166302) face parte din Acordul de împrumut încheiat între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la 1 august 2018 și ratificat prin Legea nr. 307 din 20 decembrie 2018. Ulterior, acestui acord i s-a adăugat un nou împrumut pentru finanțare adițională, semnat la 25 mai 2023 și ratificat prin Legea nr. 331 din 7 noiembrie 2023.

 

Valoarea inițială a împrumutului a fost de 50 de milioane de euro, la care s-au adăugat 92 de milioane de euro prin finanțarea suplimentară.

 

În total, inițiativa prevede intervenții asupra a 35 de obiective din cadrul unităților subordonate IGSU, incluzând lucrări de demolare, construcție, consolidare și modernizare.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Ziua Porților Deschise la Detașamentul de Pompieri Botoșani: O zi a curajului și a bucuriei alături de comunitate

Publicat

Publicitate

Astăzi, 13 septembrie, de Ziua Pompierilor din România și cu ocazia inaugurării noului sediu al ISU Botoșani, porțile Detașamentului de Pompieri Botoșani s-au deschis pentru comunitate. Evenimentul a adunat sute de botoșăneni care au dorit să cunoască îndeaproape lumea salvatorilor și să trăiască, pentru câteva ore, emoția unei meserii în care curajul și solidaritatea sunt esențiale.

 

Experiențe de neuitat pentru copii

 

Cei mici au fost vedetele zilei. Au urcat în autospecialele de intervenție, au probat casca și haina de protecție și au descoperit cum funcționează furtunul cu apă. Tiroliana și mașinuțele electrice de pompieri au fost atracțiile principale, dar nu au lipsit nici activitățile creative și educative:

– la atelierul de colorat și puzzle, copiii și-au pus imaginația la încercare, construind, piesă cu piesă, imaginea salvatorilor;

Publicitate

– pe traseul aplicativ, inspirat din antrenamentele reale, micuții au trecut contracronometru prin obstacole, demonstrând agilitate și curaj.

 

Atelierul de prim ajutor – lecții pentru viață

 

Un moment deosebit l-a constituit participarea la atelierul de prim ajutor, susținut de pompieri și de voluntarii din programul național „Salvator din Pasiune”. Copiii și adulții au învățat cum să reacționeze în situații critice, cum să acorde primul ajutor și au exersat manevre salvatoare, inclusiv metoda Heimlich, folosită atunci când o persoană se îneacă. Emoția a fost cu atât mai mare cu cât participanții au putut pune în practică aceste gesturi simple, dar care pot salva vieți.

 

📖 Educație pentru siguranță

 

Pompierii au discutat cu botoșănenii despre prevenirea incendiilor, riscurile folosirii necorespunzătoare a instalațiilor electrice și comportamentul corect în caz de cutremur, inundație sau alte situații de urgență. Au fost distribuite materiale informative din campaniile naționale de siguranță și promovate platforma fiipregatit.ro și aplicația DSU, utile pentru pregătirea populației.

 

🎖️ Meseria de pompier – între pasiune și responsabilitate

 

Un alt punct de interes a fost standul pregătit de colegii de la Resurse Umane, unde vizitatorii au aflat detalii despre ce înseamnă să fii pompier, care sunt condițiile de recrutare și pașii necesari pentru a urma această carieră. Mulți tineri au ascultat cu emoție poveștile salvatorilor aflați în serviciu și au aflat cum își pot transforma visul de a deveni pompier într-o realitate.

 

O sărbătoare pentru întreaga familie

 

Evenimentul a fost completat de activități interactive și jocuri pentru copii, care a adus zâmbete și voie bună. Părinții, bunicii și copiii au trăit împreună emoția unei zile speciale, transformând „Ziua Porților Deschise” într-o adevărată sărbătoare a comunității.

 

Ziua Porților Deschise la Detașamentul de Pompieri Botoșani a demonstrat încă o dată că pompierii nu sunt doar salvatori, ci și prieteni, educatori și modele pentru cei mici. A fost o zi în care emoția s-a împletit cu bucuria și cunoașterea, întărind legătura dintre pompieri și comunitatea pe care o protejează.

Citeste mai mult

Eveniment

13 septembrie – Ziua pompierilor

Publicat

Publicitate

La 13 septembrie 2025 este marcată Ziua pompierilor.

Celebrarea acestei zile la nivel național are rolul de a evidenția la nivel public eroismul pompierilor militari în bătălia din Dealul Spirii împotriva forțelor otomane, pentru apărarea Revoluției de la 1848.

Anul revoluționar 1848, manifestat amplu în Europa, a cuprins deopotrivă și Principatele Române. În Țara Românească, mișcarea revoluționară a început în iunie 1848.

Pentru a înăbuși mișcarea de revoltă din Țara Românească, la 13 septembrie 1848, forțele otomane conduse de generalul Fuad Pașa au intrat în București, potrivit volumului ‘Istoria României în Date’ (2003).

Locotenența Domnească a dat ordin, la 12 septembrie 1848, colonelului Radu Golescu, comandant al Regimentului 2 Infanterie și șef al garnizoanei Capitalei, să desfășoare, în ziua următoare, subunități în Dealul Spirii, pentru a întâmpina forțele otomane formate din aproape 6.000 de ostași, potrivit www.isualba.ro.

La 13 septembrie 1848, înainte de sosirea forțelor otomane, a avut loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 Infanterie, contribuind astfel la întărirea moralului și dăruirii ostașilor români. Convinși de iminența declanșării conflictului armat cu forțele otomane, ostașii Companiei de Pompieri au cerut să se alăture trupelor la cazarma din Dealul Spirii.

Publicitate

În acea zi s-a desfășurat bătălia din Dealul Spirii, ultima confruntare armată de pe teritoriul românesc între contingente militare ale Țării Românești și otomane, conform www.isubif.ro. Compania de Pompieri București, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu, a luptat eroic în fața unui adversar net superior numeric. Bătălia a rămas în istorie drept ‘baia de sânge de la București’, peste jumătate din efectivul companiei de pompieri murind în luptă.

 

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

Actul eroic de la 13 septembrie 1848 reprezintă una dintre cele mai importante date din istoria armei pompierilor. Este celebrată drept Ziua pompierilor, fiind marcată prin Hotărârea de Guvern nr. 492/1997. În amintirea actului eroic din Dealul Spirii, la 13 septembrie 1901, a fost dezvelit Monumentul Eroilor Pompieri din București, realizat de sculptorul Wladimir Hegel, în fața clădirii Arsenalului Armatei.

Anual sunt organizate manifestări la nivel central și național pentru marcarea zilei pompierilor. Pe plan extern, pompierii români au intervenit în diferite misiuni de sprijinire a unor unități similare din state ale Uniunii Europene și din NATO. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending