Connect with us
Publicitate

Eveniment

10 mai 2024 – Ziua Independenţei Naţionale a României

Publicat

Publicitate

La 10 mai 2024 este aniversată Ziua Independenţei Naţionale a României, în baza Legii nr. 189 din 8 iulie 2021, potrivit www.cdep.ro.

La data de 18 aprilie 2016, în Biroul Camerei Deputaţilor a fost prezentată de deputatul PNL Gigel Sorinel Ştirbu propunerea de proiect legislativ pentru marcarea, în fiecare an, la data de 10 mai a Zilei Independenţei Naţionale a României. În 22 decembrie 2016, Senatul a adoptat proiectul de lege destinat instituirii acestei zile. La 7 iunie 2021, s-a desfăşurat dezbaterea asupra proiectului de lege, în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional, iar două zile mai târziu, la 9 iunie 2021, deputaţii au adoptat proiectul de lege cu 166 de voturi favorabile, 5 împotrivă şi 92 de abţineri, iar un deputat nu a votat, conform www.cdep.ro.

În motivarea proiectului de lege, iniţiatorii au subliniat faptul că este nevoie de ”restabilirea adevărului istoric şi reluarea tradiţiei istorice dintre anii 1866-1974, când era sărbătorită ziua de 10 mai drept Zi Naţională a României.” În plus, iniţiatorii fac trimitere la semnificaţiile datei de 10 mai, potrivit expunerii de motive: ”în 10 mai 1881, România a fost proclamată regat, cunoscând ulterior, timp de mai bine de jumătate de deceniu, o perioadă de prosperitate şi de progres economic şi social; în 10 mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământul în faţa Parlamentului Principatelor Unite; în 10 mai 1877, Senatul proclama independenţa statului român, când conducătorul statului român de la acea vreme, principele Carol I, a semnat proclamaţia ‘Independenţa absolută României’, conferindu-i astfel putere de lege”, indică www.cdep.ro.

Publicitate

Potrivit Articolului 2 (1), Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul, celelalte autorităţi publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale vor organiza manifestări cultural-artistice, cu ocazia sărbătoririi zilei prevăzute la Art. 1, respectiv Ziua Independenţei Naţionale a României. Fondurile necesare pentru organizarea manifestărilor prilejuite de sărbătorirea zilei de 10 mai pot fi asigurate din bugetele locale sau din bugetele autorităţilor publice centrale, precum şi ale instituţiilor publice, în limita alocaţiilor bugetare aprobate, conform textului legii.

Preşedintele României Klaus Iohannis a promulgat, prin Decretul nr. 811 din 8 iulie 2021, Legea nr. 189 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 681/9 iulie 2021, potrivit portalului Camerei Deputaţilor – www.cdep.ro.

***

Publicitate

Războiul ruso-turc (1877-1878) a fost pecetluit prin Pacea de la San Stefano, încheiată între părţile combatante, statele din sud-estul continentului european nefiind invitate să participe la discuţii. Guvernul României a declarat tratatul ”lipsit de orice valoare obligatorie pentru România”, înaintând un memoriu diplomatic în problema basarabeană, conform volumului ”Istoria militară a românilor” (Editura Militară, Bucureşti, 1992).

În tratat se menţiona recunoaşterea independenţei României, Serbiei şi Muntenegrului, autonomia Bulgariei şi autonomia Bosniei şi Herţegovina, iar Imperiul Otoman urma să plătească Rusiei despăgubiri de război şi să cedeze patru regiuni din Caucaz.

Articolul 5 al tratatului preciza în dreptul României recunoaşterea independenţei: ”Sublima Poartă recunoaşte independenţa României şi, (…) până la încheierea unui tratat direct între Turcia şi România, supuşii români se vor bucura de toate drepturile asigurate supuşilor celorlalte puteri europene”, potrivit volumului ”Texte şi Documente privind Istoria Modernă a Românilor 1774-1918” (coord: Iulian Oncescu, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2011). În dezacord cu prevederile Convenţiei semnate în aprilie 1877 de Rusia cu guvernul român, de această dată Rusia impunea statului român retrocedarea judeţelor Cahul, Ismail, Bolgrad din sudul Basarabiei, care fuseseră restituite anterior către Bucureşti prin Congresul de la Paris din 1856, indică volumul ”O Istorie Sinceră a Poporului Român” (Bucureşti, Univers Enciclopedic Gold, 2008). Protestele guvernului român nu au fost luate în seamă de guvernul rus; în jurul Bucureştiului au fost trimise două comandamente de cazaci, iar armata română s-a concentrat în Oltenia, menţionează ”Istoria militară a românilor”. Pe acest fond, România s-a alăturat celorlalte puteri europene şi a cerut anularea Tratatului preliminar de la San Stefano.

Publicitate

Monarhia austro-ungară şi Anglia, alături de Franţa şi Germania, au cerut organizarea unui congres internaţional care să abordeze situaţia apărută în Europa, după înfrângerea Imperiului Otoman. Astfel, s-a stabilit organizarea Congresului de la Berlin. Această reuniune, alături de Congresul de la Viena (1814) şi Congresul de la Paris (1856), se înscria în linia marilor conferinţe internaţionale ale secolului al XIX-lea, care prin măsurile adoptate aveau să îşi pună amprenta asupra continentului european. Întâlnirea celor şapte mari puteri (Austro-Ungaria, Franţa, Germania, Anglia, Italia, Rusia şi Imperiul Otoman) la congresul de la Berlin urmărea în primul rând revizuirea înţelegerilor de la San Stefano, care nemulţumeau celelalte puteri continentale şi Anglia, potrivit ”European Diplomacy in Crisis. Lessons From the Congress of Berlin of 1878”, autor Nina Markovic Khaze, în lucrarea ”Reform, Revolution and Crisis in Europe” (Routledge, 2019).

Marile puteri europene au organizat congresul de pace de la Berlin, gazdă fiind cancelarul Otto von Bismarck, sub forma unor sesiuni de lucru destinate problemelor majore ale continentului apărute în urma acestui conflict şi a semnării păcii de la San Stefano, care a generat şi mai mult interes din partea statelor europene pentru o reglementare internaţională prin negociere a rezultatelor războiului. Toate marile puteri aveau interese în Balcani, iar jocul de întâietate dintre acestea le obligau la negocierea unor înţelegeri acceptate, fără să invite în cadrul discuţiilor în calitate de state părţi şi naţiunile mici care au fost cobeligerante. Cancelarul Otto von Bismarck conducea lucrările, iar în situaţia în care apărea un blocaj pe o anumită temă, delegaţiile se retrăgeau pentru o negociere directă, urmând ca lucrările să fie reluate după obţinerea unui consens, conform lucrării ”Războiul pentru Independenţa României în context european (1875-1878)” (autor Nicolae Ciachir, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1977). Ministrul afacerilor străine Mihail Kogălniceanu a transmis o notă circulară la 16/28 martie 1878 agenţilor diplomatici români din străinătate, cerându-le acestora să protesteze faţă de hotărârile Tratatului de la San Stefano, indică sursa citată. Pentru o susţinere comună a cauzei, agentul diplomatic român la Belgrad a cerut demersuri conjugate alături de guvernul sârb la viitorul congres de pace de la Berlin. În 30 martie 1878, Kogălniceanu cerea, într-o notă trimisă în străinătate reprezentanţilor români, să facă toate demersurile necesare pentru obţinerea posibilităţii ca delegaţia română să îşi susţină cauza la Berlin în cadrul lucrărilor reuniunii.

Marile puteri urmăreau adjudecarea unei cât mai mari influenţe în Balcani pe spaţiul dominat anterior de Imperiul Otoman, dar în acelaşi timp nutreau ca niciuna dintre ele să nu obţină o întâietate strategică avantajoasă care să îi confere o poziţie prea dominantă în viitor. Anglia a ţesut o serie de acorduri cu Rusia, la 30 mai 1878, şi cu Austro-Ungaria, la 6 iunie 1878, şi milita activ pentru îndepărtarea influenţei sporite a Rusiei din Bulgaria şi trasarea graniţelor acestui stat cât mai departe de Constantinopol. Ministrul Mihail Kogălniceanu, la 22 mai 1878, a cerut marilor puteri posibilitatea ca delegaţia României să fie parte la lucrările reuniunii, însă delegaţiei române i s-a aprobat doar participarea cu vot consultativ la şedinţele în care erau abordate chestiunile de interes pentru guvernul de la Bucureşti. S-a acceptat astfel primirea delegaţiei române pentru citirea documentului în vederea susţinerii cauzei României. Diplomatul sârb Jovan Ristic, aflat la Berlin pentru susţinerea cauzei poporului sârb, sintetiza natura Congresului de la Berlin: ”marile puteri caută să profite cât mai mult pe seama celor mici, iar cele puternice pe seama celor slabe”, conform volumului ”Războiul pentru Independenţa României în context european (1875-1878)”.

Delegaţia României aducea ca argument hotărâtor aportul militar al armatei române la războiul ruso-turc, însă, cu excepţia Franţei, care a susţinut timid acest punct de vedere al participării delegaţiei României, dar s-a lovit de opoziţia clară a Rusiei în această problemă, restul marilor puteri s-au opus vehement sau au tratat firav acest deziderat. În context, s-a oferit reprezentanţilor trimişi ai României posibilitatea susţinerii în plenul congresului, la 19 iunie 1878, a unui document memoriu care să transmită public poziţia guvernului de la Bucureşti. Pentru întărirea poziţiei României, delegaţia română i-a înaintat şi lui Otto von Bismarck un memoriu în care erau specificate revendicările guvernului român: nicio parte din teritoriul în fiinţă să nu fie desprinsă de România; teritoriul să nu fie supus unui drept de trecere în profitul armatelor ruseşti; România, în baza titlurilor ei seculare, să reintre în posesiunea gurilor Dunării; independenţa să fie consfinţită în mod definitiv şi teritoriul să fie neutralizat; să primească despăgubiri de război proporţional cu forţele militare puse în luptă. Primul ministru Ion C. Brătianu şi ministrul afacerilor străine Mihail Kogălniceanu au refuzat orice declaraţie de supunere faţă de hotărârile Congresului care ar fi putut viza ştirbirea integrităţii şi suveranităţii naţionale, potrivit volumului ”Istoria militară a românilor” (Bucureşti, Editura Militară, 1992).

Lucrările congresului nu s-au concentrat prea mult asupra problemei româneşti; toate statele participante au fost de acord cu recunoaşterea independenţei României, inclusiv Turcia, însă au fost puse câteva condiţii: înlăturarea discriminărilor confesionale (prevederile Articolului 44 din tratat) şi cedarea către Rusia a porţiunii teritoriului celor trei judeţe din Basarabia, Cahul, Bolgrad şi Ismail, iar în schimbul acestui teritoriu Dobrogea şi gurile Dunării reveneau României (prevederile Articolelor 45 şi 46). Reprezentantul Angliei a cerut ca judeţele să rămână la România, dar delegatul rus Gorceakov l-a apostrofat imediat pe lordul Beaconsfield. Bismarck a subliniat că în această chestiune nu trebuie supărat ţarul, iar reprezentanţii Italiei şi Austro-Ungariei, Cort şi Andrassy, au precizat că s-a procedat dur cu România şi că trebuie să i se dea compensaţii. Pentru a nu intra în contrapondere cu punctul de vedere al delegaţiei Rusiei, delegaţia Franţei nu a susţinut în această speţă România, dar, ca să nu fie afectată popularitatea sa în rândul românilor, a cerut ca Dobrogea să se întindă dincolo de Silistra până la Cavarna. Această poziţie a fost susţinută de reprezentantul Italiei, Corti. După ce delegaţia României a părăsit Berlinul, ca urmare a poziţiilor exprimate de reprezentanţii marilor puteri, delegatul guvernului sârb Jovan Ristic a susţinut şi cauza României alături de cea a Serbiei în problema capitalizării tributului. Ristic arăta că cele două state nu au venit la Berlin pentru răscumpărarea independenţei, întrucât aceasta a fost câştigată prin luptă pe câmpul de război, iar hotărârile congresului, dacă încalcă interesele statelor mici, vor fi iluzorii, chiar dacă sunt adoptate de marile puteri, conform ”Războiul pentru Independenţa României în context european (1875-1878)”. Jovan Ristic menţiona că în discuţiile purtate cu diverşi delegaţi, rusul Şuvalov, Waddington al Franţei sau Corti al Italiei, toţi aceştia au apreciat elogiind eroismul românilor; soldaţii români s-au comportat strălucit pe câmpul de luptă, cucerind o serie de redute la Plevna.

În ziua semnării tratatului de la Berlin, la 1/13 iulie 1878, ministrul Mihail Kogălniceanu a transmis o circulară agenţilor diplomatici acreditaţi în străinătate în care stipula faptul că, ”în urma recunoaşterii de către marile puteri a absolutei sale suveranităţi, România trebuie să-şi recapete de acum încolo legăturile sale internaţionale”. Pe bază de reciprocitate, România transforma agenţiile sale diplomatice din străinătate în legaţii, conduse de miniştri extraordinari şi miniştri plenipotenţiari. Rusia, Austro-Ungaria şi Turcia au recunoscut imediat şi fără condiţii independenţa de stat a României, Italia – în anul 1879, însă Franţa, Anglia şi Germania au recunoscut independenţa statului român în 1880, condiţionând-o de acceptarea unor tranzacţii economice împovărătoare. Congresul de pace de la Berlin a consfinţit recunoaşterea internaţională a independenţei de stat a României, urmare a contribuţiei militare decisive şi a jertfei armatei române la operaţiunile războiului ruso-turc.

Consecinţele pe termen scurt ale hotărârilor de la Berlin au dus la recunoaşterea independenţei unor state şi la modificări de graniţe, la intrarea altor state sub protectoratul unor mari puteri, iar pe termen lung implicaţiile generate au influenţat organizarea teritorială în Europa de Sud-Est şi au sădit germenii care aveau să conducă, alături de alţi factori, la declanşarea Primului Război Mondial, indică lucrarea ”European Diplomacy in Crisis. Lessons From the Congress of Berlin of 1878”, autor Nina Markovic Khaze, în volumul ”Reform, Revolution and Crisis in Europe” (Routledge, 2019). AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Aceasta este realitatea cu totul revoltătoare de pe strada Hatman Arbore, chiar în orașul Botoșani

Publicat

Publicitate

Imaginați-vă cum ar fi să aveți nevoie de ajutor medical de urgență, dar ambulanța să nu poată ajunge la voi din cauza stării drumului… Să nu poți să ieși din curte atunci când plouă, pentru că de drumuri nu s-a mai interesat nimeni de cel puțin 4 ani de zile! Aceasta este realitatea cu totul revoltătoare de pe strada Hatman Arbore, chiar în orașul Botoșani.

Aici ne aduce mentalitatea PSD-istă, a proiectelor condiționate de numărul de voturi. Cu necesitatea și dreptul fiecărui botoșănean de a trăi decent cum rămâne, dragi PSD-iști? Sau chiar vă interesează doar confortul propriu, să mai stați în funcții alte câteva mandate bune, până vă asigurați că ați agonisit destul pentru viața pe care v-o doriți? Pentru mine nu există ideea de “e doar o mână de oameni, pentru ce atâtea eforturi?”, adică mentalitatea unui om care a uitat complet sensul și responsabilitatea rolului pe care îl are. Pe mine unul mă interesează oamenii, nu dacă mă vor vota sau nu. Asta înseamnă să fii în folosul cetățenilor, asta înseamnă să fii în administrație.

Nu există ceva ce detest mai mult decât să văd regiuni din județ lăsate pur și simplu de izbeliște, în voia sorții, doar pentru că cei din PSD, deci nu pot să nu-l menționez și pe Cosmin Andrei, au considerat că respectivele comunități nu aduc suficiente voturi… E un dispreț crunt față de comunitate și cu siguranță nu e ceva ce veți vedea la mine în următorii 4 ani.

Publicitate

Eu unul vreau sa demonstrez botoșănenilor că există și politică pentru oameni, nu doar pentru voturi și interese.

PS – Cosmin, după ce termini campania electorală și o să îți dai seama că la PSD Botoșani se cântă cântecul de lebădă, te aștept să găsim o soluție pentru situația asta! Vreau o rezolvare URGENT!

#continuamschimbarea #ValeriuIftime

Publicitate

CMF 11240002

Citeste mai mult

Eveniment

Polițiștii din Botoșani au amendat mai multe persoane pentru că au continuat să facă propagandă electorală

Publicat

Publicitate

Angajații Ministerului Afacerilor Interne au preluat în pază cele 433 de secții de votare din județul Botoșani, fără incidente.

 

Cei peste 1.300 de polițiști, jandarmi, pompieri și polițiști de frontieră s-au asigurat că materialele necesare votării au ajuns în siguranță la secțiile de votare și au început misiunea de pază și protecție a acestora.

Publicitate

 

Până în acest moment la nivelul județului nostru au fost înregistrate 22 de semnalări de continuare a propagandei electorale, dintre care 11 nu s-au confirmat, cinci sunt în curs de verificare, iar în șase dintre cazuri au fost aplicate sancțiuni contravenționale cu amendă în valoare totală de 7.500 de lei.

 

Publicitate

Incidentele electorale vizau postarea pe rețelele de socializare a unor mesaje cu caracter electoral, deși acest lucru este interzis.

 

*

Publicitate

Conform art. 55 lit. t) din Legea nr. 370 din 20 septembrie 2004, pentru alegerea Președintelui României, constituie contravenții, dacă acestea nu constituie infracțiuni: „*continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia..()”*

 

Potrivit Deciziei nr. 4546/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în România, *rețelele de socializare sunt considerate spațiu public*.

 

Astfel, continuarea promovării electorale în afara perioadei permise de lege este *interzisă, inclusiv în aceste medii*, conform legislației în vigoare.

 

Efectivele Ministerului Afacerilor Interne rămân mobilizate și pe parcursul acestei nopți pentru prevenirea și gestionarea oricărui tip de incident care are legătură cu procesul electoral.

Citeste mai mult

Eveniment

Procesiune în Protopopiatul Dorohoi: Sfinții lui Dumnezeu, izvoare de tămăduire și binecuvântare

Publicat

Publicitate

În perioada 1-8 decembrie, Protopopiatul Dorohoi organizează o procesiune duhovnicească deosebită, sub genericul „Sfinții lui Dumnezeu – izvoare de tămăduire și binecuvântare”. Credincioșii din zona Dorohoi și împrejurimi vor avea ocazia să se închine la moaștele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina și ale Sfântului Cuvios Mucenic Efrem cel Nou, aduse de la Mănăstirea „Sfânta Treime” din Știubieni, Protopopiatul Săveni.

Itinerariul procesiunii:

– 01 decembrie – Catedrala Dorohoi (Cercul Misionar „Sfântul Nicolae”)

Publicitate

– 02 decembrie – Biserica „Sfântul Nicolae” Leorda (Cercul Misionar „Sfântul Spiridon”)

– 03 decembrie – Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” Dersca II (Cercul Misionar „Sf. Dumitru”)

– 04 decembrie – Biserica „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil” Ibănești (Cercul Misionar „Sf. Arhangheli”)

Publicitate

– 05 decembrie – Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Broscăuți (Cercul Misionar „Sf. Împărați Constantin și Elena”)

– 06 decembrie – Biserica „Pogorârea Sf. Duh” Dumeni (Cercul Misionar „Pogorârea Duhului Sfânt”)

– 07 decembrie – Biserica „Sfântul Ioan” Bucecea (Cercul Misionar „Sf. Ioan Botezătorul”)

Publicitate

– 08 decembrie – Biserica „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil” Hilișeu Horia (Cercul Misionar „Adormirea Maicii Domnului”)

Programul zilnic al procesiunii:

– Seara: Primirea Sfintelor Moaște și oficierea slujbei Vecerniei unită cu Litia.

– Dimineața: Sfânta Liturghie și Taina Sfântului Maslu săvârșite de preoții Cercului Misionar.

– Ziua: Închinare la Sfintele Moaște și citirea Acatistelor Sfinților Nectarie și Efrem cel Nou.

Procesiunea se înscrie în tematica declarată de Sfântul Sinod pentru anul 2024 – „Anul comemorativ al tuturor Sfinților Tămăduitori fără de arginți”.

Prin mijlocirea Sfinților taumaturgi, această procesiune reprezintă o oportunitate de întărire în credință, de dobândire a binecuvântării și de sporire a comuniunii între preoți, parohii și credincioși.

Citeste mai mult

Eveniment

Alegeri prezidențiale 2024: 13 candidați la funcția de președinte al României. Cine sunt și care sunt programele politice propuse

Publicat

Publicitate

Alegeri prezidențiale 2024: 13 candidați sunt înscriși în cursa pentru funcția de președinte al României. Dintre ei, 9 sunt din partea unor partide politice, iar patru sunt candidați independenți. Românii îşi vor alege noul preşedinte al ţării, duminică, 24 noiembrie 2024. Va avea loc primul tur al alegerilor prezidenţiale, scrie alba24.ro.

Alegătorii vor primi un singur buletin de vot, iar pentru ca votul să fie luat în considerare şi să fie declarat valid, ştampila trebuie pusă o singură dată pe un singur candidat.

Prezentarea candidaților în funcţie de poziţia lor pe buletinul de vot, potrivit Mediafax.

Publicitate

Elena Lasconi – USR

Elena Lasconi are 52 de ani şi este candidatul pentru alegerile prezidenţiale din partea USR. Se află la al doilea mandat în calitate de primar al municipiului Câmpulung şi este preşedintele formaţiunii USR.

Anterior, Elena Lasconi a avut o carieră în televiziune de peste 20 de ani.

Programul politic al Elenei Lasconi:

Publicitate

 

  • Reforme administrative: reorganizarea administraţiilor locale
  • Educaţie: desfiinţarea ISJ, finanţări per elev
  • Securitate: combaterea traficului de droguri şi întărirea DNA
  • Economie: Taxe zero până la 1.200 de lei din salariul minim de 3.700 de lei, mai puţină birocraţie; combaterea sărăciei în rândul tinerilor; dreptul de redirecţionare a 50% din taxa obligatorie către un asigurator privat

George Simion – AUR

George Simion are 38 de ani şi candidează din partea partidului AUR. El a candidat independent la alegerile europarlamentare din 2019 şi în prezent este deputat şi preşedinte al formaţiunii.

Anterior, el a organizat mai multe marşuri unioniste începând cu anul 2004, în România şi Republica Moldova, iar în prezent este declarată persoană non grata de către Chişinău şi Kiev.

Publicitate

Este cunoscut pentru scandalurile în care a fost implicat în anii de pandemie, dar şi pentru cele care au avut loc în Parlament. Se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui George Simion:

Programul său politic este cunoscut sub numele de „Planul Simion”, iar printre temele abordate se numără: sănătatea, familia, agricultura, resursele naturale ale României, reducerea taxelor, încurajarea natalităţii şi tratament egal în relaţia cu statul. Cu toate acestea, iniţiativa prin care s-a remarcat cel mai mult a fost cea a oferirii de locuinţe cu 35.000 de euro plus TVA, care se pot lua prin credite pe o perioadă de 25 de ani.

Marcel Ciolacu – PSD

Marcel Ciolacu are 56 de ani şi candidează din partea Partidului Social Democrat. Acesta este preşedintele formaţiunii din 2019, după ce Viorica Dăncilă a demisionat din fruntea partidului, iar în prezent este premierul României.

Anterior, candidatul din partea PSD a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Marcel Ciolacu:

  • Economic: salariul minim brut va fi de 1300 de euro pe lună, pensia minimă 415 euro până în 2029; menţinerea impozitului pe profit la 16% şi cel pe profit la 10%; TVA îngheţat la 19%; scăderi de taxe pentru salariile sub 5.700 de lei brut, respectiv 8.500 de lei până în 2029; 0 impozit pe venit pentru tinerii sub 26 de ani cu salariul minim
  • Infrastructură şi industrie: investiţii în educaţie, sănătate şi utilităţi publice; 2.000 de km de autostradă până în 2029; autostrăzi finanţare prin PNRR; 128 de trenuri electrice

Nicolae Ciucă – PNL

Nicolae Ciucă este candidatul Partidului Naţional Liberal şi are vârsta de 57 de ani. El a avut o carieră în armată, iar întrarea sa pe scena politică s-a produs în anul 2015, odată  cu numirea sa în calitate de şef al Statului Major al Apărării al Armatei Române. Ulterior, a fost ministrul al Apărării, senator, preşedinte PNL şi prim-ministru al ţării, iar în prezent este preşedintele Senatului României.

Se află la prima sa candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Nicolae Ciucă:

  • Economic: creşterea salariului mediu net de la 5.000 la 7.000 de lei; spijinirea mediului de afaceri şi a antreprenorilor; stimularea antreprenoriatului rural; creşterea contribuţiei la Pilonul 2 de Pensii la 6%
  • Social-sănătate: fonduri din PNRR pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate; combaterea abandonului şcolar, extinderea programului „Masă sănătoasă” şi sporirea gradului de independenţă în mediul universitar
  • Extern: aderarea deplină a României la Schengen

Kelemen Hunor – UDMR

Kelemen Hunor candidează din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Are 57 de ani şi are şase mandate de deputat consecutive, încă din anul 2000, fiind preşedintele UDMR din 2011. A devenit profesor de filosofie în 1998 şi a lucrat şi în presă.

Kelement Hunor candidează pentru a patra oară la preşedinţia României, după ce a mai fost în cursa pentru Cotroceni în 2009, 2014 şi 2019.

Programul politic al lui Kelemen Hunor:

  • Economic: Introducerea salariului de performanţă; eliminarea taxelor de tip schimbare buletin sau extras de carte funciară; fără tarife în plus pentru colectarea selectivă; sprijinirea mamelor şi copiilor prin reducerea contribuţiilor la asigurările de sănătate
  • Social-educaţie: reducerea numărului de ore de şcoală pe săptămână pentru elevi; construirea de creşe şi locuinţe sociale

Mircea Geoană – candidat independent

Mircea Geoană are 66 de ani şi candidează independent la alegerile prezidenţiale din 2024. A avut o carieră în inginerie, diplomaţie şi politică, ascensiunea sa producându-se odată cu intrarea sa în PSD în 2001. A candidat în anul 2009 la alegerile prezidenţiale, pe care le-a pierdut la limită faţă de Traian Băsescu, iar în perioada 2019-2024 a fost secretar general adjunct la NATO.

Candidează pentru a doua oară la alegerile prezidenţiale, însă este prima dată în calitate de candidat independent.

Programul politic al lui Mircea Geoană:

  • Depolitizarea administraţiei
  • Iniţiative pentru o economie competitivă şi digitalizată
  • Educaţia şi Sănătatea – domenii prioritare
  • Consolidarea rolului internaţional al României

Ana Birchall – candidată independentă

Ana Birchall are 51 de ani şi candidează independent la alegerile prezidenţiale. Până să intre în politică, Birchall a avut o carieră de avocat în SUA. A fost ministru al Justiţiei şi ministru pentru Afaceri Europene.

  • Digitalizarea sectoarelor publice
  • Reforma aparatului politic şi a Justiţiei
  • Combaterea corupţiei
  • Legi care favorizează capitalul românesc

Alexandra Bertalan-Păcuraru – candidată ADN

Alexandra Bertalan-Păcuraru are 37 de ani şi candidează din partea Alternativei pentru Demnitate Naţională (ADN).

Ea are o carieră în domeniul jurnalismului, fiind fiica omului de afaceri Maricel Păcuraru, proprietarul Realitatea Plus. Anterior, ea nu a mai deţinut o funcţie politică şi se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al Alexandrei-Bertalan Păcuraru:

  • Economic: pensii şi salarii aduse la nivelul UE; investitorii să fie scutiţi 5 ani de impozitul pe profit, care se să se ducă în investiţiile în cercetare
  • Educaţie şi cultură: reintroducerea disciplinei în şcoli, componentă patriotică în şcoli şi accent pe cultura naţională
  • Industrie: reindustrializare, exploatarea resurselor naturale, redeschiderea de mine
  • Politic şi Justiţie: depolitizarea instituţiilor statului, reformarea Justiţiei

Sebastian Popescu – candidat PNR

Sebastian Popescu are 42 de ani şi candidează din partea Partidullui Noua Românie (PNR). Acesta este preşedintele formaţiunii începând cu anul 2015 şi se află la a doua sa candidatură pentru alegerile prezidenţiale, după ce prima dată a fost în cursa pentru Cotroceni în 2019.

Programul politic al lui Sebastian Popescu:

  • Reforme: modernizarea sistemului medical şi accesibilitatea lui indiferent de poziţia socială; programă şcolară adaptată noilor vremuri şi creşterea fondurilor pentru Educaţie; sprijinirea tinerilor antreprenori şi joburi bine plătite; oprirea tăierilor ilegale a pădurilor
  • Ce îşi propune ca obiective: unirea Republicii Moldova cu România; recuperarea tezaurului românesc; îmbunătăţirea sistemului de justiţie; susţinerea Armatei

Călin Georgescu – candidat independent

Călin Georgescu are 62 de ani şi candidează independent în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni. El are o activitate politică încă dinainte de anii 2000, iar în 2020 a fost propunerea AUR pentru funcţia de premier. Se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Călin Georgescu:

  • Economic: reducerea dependenţei de importuri, sprijinirea fermierilor, sporirea producţiei interne de alimente şi energie; facilităţi fiscale pentru producătorii români
  • Social: sprijinirea micilor producători; locuri de muncă în agricultură

Cristian Diaconescu – candidat independent

Cristian Diaconescu are 65 de ani şi este un alt candidat independent la alegerile prezidenţiale din 2024. Are o carieră politică lungă, făcând parte din mai multe formaţiuni politice de-a lungul timpului. A avut şi o carieră diplomatică solidă în MAE şi este unul dintre fondatorii Partidului Mişcarea Populară (PMP). Este prima sa candidatură în cursa pentru Cotroceni.

Programul politic al lui Cristian Diaconescu:

  • Modernizarea statului
  • Transparentizarea proceselor birocratice
  • Parteneriate strategice cu Turcia şi Polonia
  • Obţinerea independenţei energetice
  • Combarea ratei de şomaj în rândul tinerilor şi consolidarea relaţiei dintre mediul universitar şi piaţa muncii

Cristian Terheş – candidat PNCR

Cristian Terheş are 45 de ani şi candidează din partea Partidului Naţional Conservator Român. A fost membru al mai multor partide politice într-un timp scurt, printre care şi PSD şi AUR. În prezent, el se află la al doilea mandat de europarlamentar. Mai multe informaţii despre activitatea sa profesională nu sunt cunoscute, întrucât CV-ul său nu este public, aşa cum îi cere statutul de europarlamentar.

Programul politic al lui Cristian Terheş:

  • Finalizarea procesului de aderare deplină a României la Spaţiul Schengen
  • O imagine mai bună a ţării în relaţiile externe

Silviu Predoiu – candidat PLAN

Silviu Predoiu are 66 de ani şi este candidatul Partidului Liga Acţiunii Naţionale (PLAN). Activitatea profesională a acestuia a fost în SIE, iar din această cauză, multe informaţii din biografia sa lipsesc. El este preşedintele PLAN şi se află la prima candidatură la alegerile prezidenţiale.

Programul politic al lui Silviu Predoiu:

  • Reorganizarea administrativ-teritorială a României
  • Menţinerea alocării a minim 2% din PIB pentru apărare
  • Exploatarea resurselor naturale (petrol, gaze naturale)
  • Economic: reduceri de taxe ale salariilor; creşterea veniturilor bugetare

Pe buletinul de vot vor fi 14 candidaţi, incluzându-l pe Ludovic Orban – candidat din partea partidului Forţa Dreptei. Cu toate acestea, el a anunţat pe 18 noiembrie că se retrage din cursa pentru Cotroceni şi că o va susţine pe candidata USR, Elena Lasconi.

Preşedintele României împarte puterea executivă cu Guvernul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending