Connect with us

Eveniment

10 mai 2024 – Ziua Independenţei Naţionale a României

Publicat

Publicitate

La 10 mai 2024 este aniversată Ziua Independenţei Naţionale a României, în baza Legii nr. 189 din 8 iulie 2021, potrivit www.cdep.ro.

La data de 18 aprilie 2016, în Biroul Camerei Deputaţilor a fost prezentată de deputatul PNL Gigel Sorinel Ştirbu propunerea de proiect legislativ pentru marcarea, în fiecare an, la data de 10 mai a Zilei Independenţei Naţionale a României. În 22 decembrie 2016, Senatul a adoptat proiectul de lege destinat instituirii acestei zile. La 7 iunie 2021, s-a desfăşurat dezbaterea asupra proiectului de lege, în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional, iar două zile mai târziu, la 9 iunie 2021, deputaţii au adoptat proiectul de lege cu 166 de voturi favorabile, 5 împotrivă şi 92 de abţineri, iar un deputat nu a votat, conform www.cdep.ro.

În motivarea proiectului de lege, iniţiatorii au subliniat faptul că este nevoie de ”restabilirea adevărului istoric şi reluarea tradiţiei istorice dintre anii 1866-1974, când era sărbătorită ziua de 10 mai drept Zi Naţională a României.” În plus, iniţiatorii fac trimitere la semnificaţiile datei de 10 mai, potrivit expunerii de motive: ”în 10 mai 1881, România a fost proclamată regat, cunoscând ulterior, timp de mai bine de jumătate de deceniu, o perioadă de prosperitate şi de progres economic şi social; în 10 mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământul în faţa Parlamentului Principatelor Unite; în 10 mai 1877, Senatul proclama independenţa statului român, când conducătorul statului român de la acea vreme, principele Carol I, a semnat proclamaţia ‘Independenţa absolută României’, conferindu-i astfel putere de lege”, indică www.cdep.ro.

Potrivit Articolului 2 (1), Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul, celelalte autorităţi publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale vor organiza manifestări cultural-artistice, cu ocazia sărbătoririi zilei prevăzute la Art. 1, respectiv Ziua Independenţei Naţionale a României. Fondurile necesare pentru organizarea manifestărilor prilejuite de sărbătorirea zilei de 10 mai pot fi asigurate din bugetele locale sau din bugetele autorităţilor publice centrale, precum şi ale instituţiilor publice, în limita alocaţiilor bugetare aprobate, conform textului legii.

Preşedintele României Klaus Iohannis a promulgat, prin Decretul nr. 811 din 8 iulie 2021, Legea nr. 189 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 681/9 iulie 2021, potrivit portalului Camerei Deputaţilor – www.cdep.ro.

***

Publicitate

Războiul ruso-turc (1877-1878) a fost pecetluit prin Pacea de la San Stefano, încheiată între părţile combatante, statele din sud-estul continentului european nefiind invitate să participe la discuţii. Guvernul României a declarat tratatul ”lipsit de orice valoare obligatorie pentru România”, înaintând un memoriu diplomatic în problema basarabeană, conform volumului ”Istoria militară a românilor” (Editura Militară, Bucureşti, 1992).

În tratat se menţiona recunoaşterea independenţei României, Serbiei şi Muntenegrului, autonomia Bulgariei şi autonomia Bosniei şi Herţegovina, iar Imperiul Otoman urma să plătească Rusiei despăgubiri de război şi să cedeze patru regiuni din Caucaz.

Articolul 5 al tratatului preciza în dreptul României recunoaşterea independenţei: ”Sublima Poartă recunoaşte independenţa României şi, (…) până la încheierea unui tratat direct între Turcia şi România, supuşii români se vor bucura de toate drepturile asigurate supuşilor celorlalte puteri europene”, potrivit volumului ”Texte şi Documente privind Istoria Modernă a Românilor 1774-1918” (coord: Iulian Oncescu, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2011). În dezacord cu prevederile Convenţiei semnate în aprilie 1877 de Rusia cu guvernul român, de această dată Rusia impunea statului român retrocedarea judeţelor Cahul, Ismail, Bolgrad din sudul Basarabiei, care fuseseră restituite anterior către Bucureşti prin Congresul de la Paris din 1856, indică volumul ”O Istorie Sinceră a Poporului Român” (Bucureşti, Univers Enciclopedic Gold, 2008). Protestele guvernului român nu au fost luate în seamă de guvernul rus; în jurul Bucureştiului au fost trimise două comandamente de cazaci, iar armata română s-a concentrat în Oltenia, menţionează ”Istoria militară a românilor”. Pe acest fond, România s-a alăturat celorlalte puteri europene şi a cerut anularea Tratatului preliminar de la San Stefano.

Monarhia austro-ungară şi Anglia, alături de Franţa şi Germania, au cerut organizarea unui congres internaţional care să abordeze situaţia apărută în Europa, după înfrângerea Imperiului Otoman. Astfel, s-a stabilit organizarea Congresului de la Berlin. Această reuniune, alături de Congresul de la Viena (1814) şi Congresul de la Paris (1856), se înscria în linia marilor conferinţe internaţionale ale secolului al XIX-lea, care prin măsurile adoptate aveau să îşi pună amprenta asupra continentului european. Întâlnirea celor şapte mari puteri (Austro-Ungaria, Franţa, Germania, Anglia, Italia, Rusia şi Imperiul Otoman) la congresul de la Berlin urmărea în primul rând revizuirea înţelegerilor de la San Stefano, care nemulţumeau celelalte puteri continentale şi Anglia, potrivit ”European Diplomacy in Crisis. Lessons From the Congress of Berlin of 1878”, autor Nina Markovic Khaze, în lucrarea ”Reform, Revolution and Crisis in Europe” (Routledge, 2019).

Marile puteri europene au organizat congresul de pace de la Berlin, gazdă fiind cancelarul Otto von Bismarck, sub forma unor sesiuni de lucru destinate problemelor majore ale continentului apărute în urma acestui conflict şi a semnării păcii de la San Stefano, care a generat şi mai mult interes din partea statelor europene pentru o reglementare internaţională prin negociere a rezultatelor războiului. Toate marile puteri aveau interese în Balcani, iar jocul de întâietate dintre acestea le obligau la negocierea unor înţelegeri acceptate, fără să invite în cadrul discuţiilor în calitate de state părţi şi naţiunile mici care au fost cobeligerante. Cancelarul Otto von Bismarck conducea lucrările, iar în situaţia în care apărea un blocaj pe o anumită temă, delegaţiile se retrăgeau pentru o negociere directă, urmând ca lucrările să fie reluate după obţinerea unui consens, conform lucrării ”Războiul pentru Independenţa României în context european (1875-1878)” (autor Nicolae Ciachir, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1977). Ministrul afacerilor străine Mihail Kogălniceanu a transmis o notă circulară la 16/28 martie 1878 agenţilor diplomatici români din străinătate, cerându-le acestora să protesteze faţă de hotărârile Tratatului de la San Stefano, indică sursa citată. Pentru o susţinere comună a cauzei, agentul diplomatic român la Belgrad a cerut demersuri conjugate alături de guvernul sârb la viitorul congres de pace de la Berlin. În 30 martie 1878, Kogălniceanu cerea, într-o notă trimisă în străinătate reprezentanţilor români, să facă toate demersurile necesare pentru obţinerea posibilităţii ca delegaţia română să îşi susţină cauza la Berlin în cadrul lucrărilor reuniunii.

Marile puteri urmăreau adjudecarea unei cât mai mari influenţe în Balcani pe spaţiul dominat anterior de Imperiul Otoman, dar în acelaşi timp nutreau ca niciuna dintre ele să nu obţină o întâietate strategică avantajoasă care să îi confere o poziţie prea dominantă în viitor. Anglia a ţesut o serie de acorduri cu Rusia, la 30 mai 1878, şi cu Austro-Ungaria, la 6 iunie 1878, şi milita activ pentru îndepărtarea influenţei sporite a Rusiei din Bulgaria şi trasarea graniţelor acestui stat cât mai departe de Constantinopol. Ministrul Mihail Kogălniceanu, la 22 mai 1878, a cerut marilor puteri posibilitatea ca delegaţia României să fie parte la lucrările reuniunii, însă delegaţiei române i s-a aprobat doar participarea cu vot consultativ la şedinţele în care erau abordate chestiunile de interes pentru guvernul de la Bucureşti. S-a acceptat astfel primirea delegaţiei române pentru citirea documentului în vederea susţinerii cauzei României. Diplomatul sârb Jovan Ristic, aflat la Berlin pentru susţinerea cauzei poporului sârb, sintetiza natura Congresului de la Berlin: ”marile puteri caută să profite cât mai mult pe seama celor mici, iar cele puternice pe seama celor slabe”, conform volumului ”Războiul pentru Independenţa României în context european (1875-1878)”.

Delegaţia României aducea ca argument hotărâtor aportul militar al armatei române la războiul ruso-turc, însă, cu excepţia Franţei, care a susţinut timid acest punct de vedere al participării delegaţiei României, dar s-a lovit de opoziţia clară a Rusiei în această problemă, restul marilor puteri s-au opus vehement sau au tratat firav acest deziderat. În context, s-a oferit reprezentanţilor trimişi ai României posibilitatea susţinerii în plenul congresului, la 19 iunie 1878, a unui document memoriu care să transmită public poziţia guvernului de la Bucureşti. Pentru întărirea poziţiei României, delegaţia română i-a înaintat şi lui Otto von Bismarck un memoriu în care erau specificate revendicările guvernului român: nicio parte din teritoriul în fiinţă să nu fie desprinsă de România; teritoriul să nu fie supus unui drept de trecere în profitul armatelor ruseşti; România, în baza titlurilor ei seculare, să reintre în posesiunea gurilor Dunării; independenţa să fie consfinţită în mod definitiv şi teritoriul să fie neutralizat; să primească despăgubiri de război proporţional cu forţele militare puse în luptă. Primul ministru Ion C. Brătianu şi ministrul afacerilor străine Mihail Kogălniceanu au refuzat orice declaraţie de supunere faţă de hotărârile Congresului care ar fi putut viza ştirbirea integrităţii şi suveranităţii naţionale, potrivit volumului ”Istoria militară a românilor” (Bucureşti, Editura Militară, 1992).

Lucrările congresului nu s-au concentrat prea mult asupra problemei româneşti; toate statele participante au fost de acord cu recunoaşterea independenţei României, inclusiv Turcia, însă au fost puse câteva condiţii: înlăturarea discriminărilor confesionale (prevederile Articolului 44 din tratat) şi cedarea către Rusia a porţiunii teritoriului celor trei judeţe din Basarabia, Cahul, Bolgrad şi Ismail, iar în schimbul acestui teritoriu Dobrogea şi gurile Dunării reveneau României (prevederile Articolelor 45 şi 46). Reprezentantul Angliei a cerut ca judeţele să rămână la România, dar delegatul rus Gorceakov l-a apostrofat imediat pe lordul Beaconsfield. Bismarck a subliniat că în această chestiune nu trebuie supărat ţarul, iar reprezentanţii Italiei şi Austro-Ungariei, Cort şi Andrassy, au precizat că s-a procedat dur cu România şi că trebuie să i se dea compensaţii. Pentru a nu intra în contrapondere cu punctul de vedere al delegaţiei Rusiei, delegaţia Franţei nu a susţinut în această speţă România, dar, ca să nu fie afectată popularitatea sa în rândul românilor, a cerut ca Dobrogea să se întindă dincolo de Silistra până la Cavarna. Această poziţie a fost susţinută de reprezentantul Italiei, Corti. După ce delegaţia României a părăsit Berlinul, ca urmare a poziţiilor exprimate de reprezentanţii marilor puteri, delegatul guvernului sârb Jovan Ristic a susţinut şi cauza României alături de cea a Serbiei în problema capitalizării tributului. Ristic arăta că cele două state nu au venit la Berlin pentru răscumpărarea independenţei, întrucât aceasta a fost câştigată prin luptă pe câmpul de război, iar hotărârile congresului, dacă încalcă interesele statelor mici, vor fi iluzorii, chiar dacă sunt adoptate de marile puteri, conform ”Războiul pentru Independenţa României în context european (1875-1878)”. Jovan Ristic menţiona că în discuţiile purtate cu diverşi delegaţi, rusul Şuvalov, Waddington al Franţei sau Corti al Italiei, toţi aceştia au apreciat elogiind eroismul românilor; soldaţii români s-au comportat strălucit pe câmpul de luptă, cucerind o serie de redute la Plevna.

În ziua semnării tratatului de la Berlin, la 1/13 iulie 1878, ministrul Mihail Kogălniceanu a transmis o circulară agenţilor diplomatici acreditaţi în străinătate în care stipula faptul că, ”în urma recunoaşterii de către marile puteri a absolutei sale suveranităţi, România trebuie să-şi recapete de acum încolo legăturile sale internaţionale”. Pe bază de reciprocitate, România transforma agenţiile sale diplomatice din străinătate în legaţii, conduse de miniştri extraordinari şi miniştri plenipotenţiari. Rusia, Austro-Ungaria şi Turcia au recunoscut imediat şi fără condiţii independenţa de stat a României, Italia – în anul 1879, însă Franţa, Anglia şi Germania au recunoscut independenţa statului român în 1880, condiţionând-o de acceptarea unor tranzacţii economice împovărătoare. Congresul de pace de la Berlin a consfinţit recunoaşterea internaţională a independenţei de stat a României, urmare a contribuţiei militare decisive şi a jertfei armatei române la operaţiunile războiului ruso-turc.

Consecinţele pe termen scurt ale hotărârilor de la Berlin au dus la recunoaşterea independenţei unor state şi la modificări de graniţe, la intrarea altor state sub protectoratul unor mari puteri, iar pe termen lung implicaţiile generate au influenţat organizarea teritorială în Europa de Sud-Est şi au sădit germenii care aveau să conducă, alături de alţi factori, la declanşarea Primului Război Mondial, indică lucrarea ”European Diplomacy in Crisis. Lessons From the Congress of Berlin of 1878”, autor Nina Markovic Khaze, în volumul ”Reform, Revolution and Crisis in Europe” (Routledge, 2019). AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Polițiștii rutieri, în trafic pe motocicletă

Publicat

Publicitate

Începând de astăzi, polițiștii rutieri vor fi prezenți în traficul din municipiul Botoșani și cu motocicleta din dotarea Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani.

Acest mijloc de deplasare le oferă o mobilitate crescută și posibilitatea de a interveni rapid în zonele aglomerate sau în situații care necesită reacție promptă.

Recomandăm tuturor conducătorilor auto să respecte regulile de circulație, să adopte un comportament preventiv la volan și să urmeze indicațiile polițiștilor rutieri!

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Mesaje și Urări de Paște 2025: Gânduri bune pentru cei dragi, de Sărbători

Publicat

Publicitate

Urări, felicitări, mesaje de Paști 2025: Ca în fiecare an, în preajma sărbătorilor de Paște dorim să transmitem un mesaj care să ne reprezinte, prietenilor şi cunoştinţelor. Vă prezentăm în continuare câteva variante din care vă puteţi inspira pentru a compune un mesaj ce poate fi transmis prin SMS, Facebook, internet.

Iisus a fost un crin printre spini, iar tu, prin dragostea lui, ai devenit un crin printre crini. Hristos a înviat!

O singură dată pe an e Paştele. O zi specială, îmbogăţită de aroma bucatelor tradiţionale şi parfumul florilor de primavară şi al tău! Paşte fericit!

Pentru unii, Paştele e un moment de întregire a familiei, în care îşi doresc pace şi bucurie. Pentru alţii, e o zi în care se distrează ceva mai mult sau scapă de serviciu ori de şcoală. Pentru mine e pur şi simplu o zi minunată, pe care vreau să o împărtăşesc cu voi. Paşte fericit!

Cei care se războiesc să aducă pace, cei care se urăsc să ştie să iubească, iar cei bogaţi să înveţe să dăruiască. Hristos a înviat!

Sper ca Paştele să-ţi întărească încrederea şi speranţa! Hristos a înviat!

Publicitate

Fie ca lumina Învierii Mântuitorului să vă inunde casa şi să vă aducă numai armonie, fericire şi multă iubire. Paşte fericit!

Fie ca bucuria Învierii Domnului să vă aducă în suflet linişte, pace şi fericirea de a petrece aceste clipe magice alături de cei dragi. Hristos a înviat!

Bucuria vine din lucruri mărunte. Liniştea vine din suflet. Lumina vine din inima fiecăruia. Paşte Fericit!

Fie ca sfânta sărbătoare a Învierii Domnului să-ţi aducă cele 4 taine divine: încredere, lumină, iubire, speranţă. Clipe de neuitat alături de cei dragi şi numai realizări!

E atâta lumină în jur, pentru fiecare dintre noi. Lasă lumina să intre în casa sufletului tău şi te vei simţi cu adevărat împlinit.

Aş vrea să petrecem Paştele împreună. Deşi ştiu că nu e posibil, îţi voi fi alături cu sufletul şi fie ca speranţa Învierii să mi te aducă aproape în curând! Paşte fericit!

Redescoperă sentimentele sincere ce ţi se adăpostesc în suflet, fii mai bun cu cei ce au nevoie de dragoste şi sprijin şi la fel de iubitor şi plin de caldură cum numai tu ştii să fii!

Un iepuraş cu boticul alb, a venit la voi în prag. Să v-aducă oul roşu, care să vă umple coşul. Hristos a înviat!

Anul acesta iepuraşul o să vină la tine încărcat cu bunătăţi şi o să-ţi dea plicul cu cei o sută de pupici de la mine.

M-a contactat iepuraşul şi mi-a zis că eu o să fiu cadoul tău de Paşte.

Iepuraşi nenumăraţi/ Să îţi sară buclucaş/ Drept pe covoraş.

16 iepuraşi: opt se spionează, cinci sunt la somnic şi frumos visează. Doi mai albiori dau cadouri de sărbători. Iar ultimul a citit: un nou PAŞTE FERICIT!

Sper să nu te ocolească iepuraşul nici anul acesta, deşi ştiu că nu ai fost atât de cuminte precum încerci să pari!

Iepuraşul mustăcios, e de Paşte norocos. Nu-ţi lasă cadou în ghete, are el alte secrete: pască, oul înroşit, cozonacul, mielul fript şi un Paşte fericit!

E totul gol, lipsit de miez. Nu e iubire, nu e crez, ce este bun e aruncat. E-o lume noua, în păcat că uiţi să ierţi ce-i de iertat chiar de HRISTOS A INVIAT!

Azi, in zi de sărbătoare sa coboare liniştea si pacea. Minunea invierii lui Iisus sa dainuie in inimile voastre, sa va lumineze viaţa si sa va aducă renaşterea credintei, sperantei, bucuriei cu bunătate şi căldura in suflete! Hristos a Înviat!

Lumina Sfintei Învieri sa pătrundă în sufletul si in inimile voastre bucurându-vă de minunea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos!

Învierea Domnului sa-ti umple sufletul de lumina, ochii de lacrimile bucuriei, mintea de gânduri frumoase si inima de iubire ! HRISTOS A INVIAT!

Dumnezeu sa va dea un curcubeu la fiecare furtuna, un zâmbet la fiecare lacrima, o binecuvântare la fiecare pas, o promisiune la fiecare grija si un raspuns la fiecare întrebare! Învierea Domnului sa îţi aducă în suflet bucurie si iubire. Paste fericit, alaturi de cei dragi!

Pastele este o promisiune pe care Dumnezeu o reînnoişte în fiecare primăvara. Fie ca promisiunea de Paste sa îţi umple inima de pace si bucurie! Paste fericit!

Copacii care cresc, florile care înfloresc si păsările care canta suav, îmi şoptesc ca Pastele e aici si iti doresc multa caldura in suflet, presarata cu fericire! Paste fericit!

Sa va bucure Dumnezeu, sa va dea sanatate, sa fiţi împreuna cat mai mult timp, iar bucuriile sa tina la distanta toate necazurile! Paste Fericit!

– Azi, în zi de sărbătoare să coboare liniştea şi pacea. Minunea Învierii lui Iisus să dăinuie în inimile voastre, să vă lumineze viaţa şi să vă aducă renaşterea credinţei, speranţei şi bucuriei cu bunătate şi căldură în suflet. Hristos a înviat!

– Lumina şi căldura Paştelui să ne încălzeasca sufletele, să ne lumineze minţile, să ne deschidă inimile spre iubire, credinţa şi iertare. Să fim mai buni, să ne bucurăm din plin de frumuseţea tuturor lucrurilor care ne înconjoară şi să dăruim iubire celor dragi. Sărbători Fericite!

– Hristos a înviat! Sărbătoarea Învierii Domnului binecuvântată de lumina sfântă să aducă sentimente calde, bogăţie sufletească şi bunăstare într-un ou înroşit de iubire şi într-un cozonac delicios precum voia bună.

– Fie ca Sfintele Sărbători să ne facă viaţa mai frumoasă, casa mai bogată şi masa înbelşugată. Fie ca Învierea Mântuitorului să ne facă să aducem lumină, căldură şi iubire în suflet.

– În noaptea învierii, când clopotele bat, eu îţi doresc din suflet „Hristos a înviat!”.

– „Dumnezeu S-a facut purtator de trup, pentru ca omul sa poata deveni purtator de duh” (Sfantul Atanasie cel Mare). De Paste fii mai intelegator, fii alaturi de cei dragi si fie ca bucuria Invierii Domnului sa iti umple viata. Hristos a inviat.

– Cei care se războiesc să aducă pace, cei care se urăsc să ştie să iubească, iar cei bogaţi să înveţe să dăruiască. Hristos a înviat!

– Sper ca Paştele să-ţi întărească încrederea şi speranţa! Hristos a înviat!

– Fie ca lumina Învierii Mântuitorului să vă inunde casa şi să vă aducă numai armonie, fericire şi multă iubire. Paşte fericit!

– Fie ca bucuria Învierii Domnului să vă aducă în suflet linişte, pace şi fericirea de a petrece aceste clipe magice alături de cei dragi. Hristos a înviat!

– Bucuria vine din lucruri mărunte. Liniştea vine din suflet. Lumina vine din inima fiecăruia. Paşte Fericit!

– Fie ca sfânta sărbătoare a Învierii Domnului să-ţi aducă cele 4 taine divine: încredere, lumină, iubire, speranţă. Clipe de neuitat alături de cei dragi şi numai realizări!

– E atâta lumină în jur, pentru fiecare dintre noi. Lasă lumina să intre în casa sufletului tău şi te vei simţi cu adevărat împlinit.

– Hristos a înviat! Fie ca lumina Învierii să îţi umple sufletul de speranţă, linişte, bucurie şi iubire!

– Aş vrea să petrecem Paştele împreună. Deşi ştiu că nu e posibil, îţi voi fi alături cu sufletul şi fie ca speranţa Învierii să mi te aducă aproape în curând! Paşte fericit!

  • – Redescoperă sentimentele sincere ce ţi se adăpostesc în suflet, fii mai bun cu cei ce au nevoie de dragoste şi sprijin şi la fel de iubitor şi plin de caldură cum numai tu ştii să fii!
    – Iepuraşul mustăcios, e de Paşte norocos. Nu-ţi lasă cadou în ghete, are el alte secrete: pască, oul înroşit, cozonacul, mielul fript şi un Paşte fericit!
  • – Un iepuraş cu boticul alb, a venit la voi în prag. Să v-aducă oul roşu, care să vă umple coşul. Hristos a înviat!
  • – Mai bine dau MESAJE DE PAŞTE decât să fac minute adiţionale. Mi-am dat salariul ca să umplu masa de bucate tradiţionale.
  • – Simte-te bine de Paşte şi înfruptă-te cu bucate. Bucură-te ca daltonistul când vede ouă colorate.
  • – Sper să nu te ocolească iepuraşul nici anul acesta, deşi ştiu că nu ai fost atât de cuminte precum încerci să pari!
  • – Un gând curat, un miel împănat, un ou înroşit, cozonac îndulcit, un vin de-ai bea, HRISTOS va Înviat!
  • – Paşte, mielul fericit, oul şade înroşit, de ruşine s-a scumpit, iar iubitul iepuroi să v-aducă euroi, fericire, sănătate, mult noroc şi spor la toate. Paşte fericit!
  • – Iepuraşul mustăcios, şi-a luat ciorapii pe dos şi mi-a zis în două şoapte, să-ţi dau un MESAJ DE PAŞTE
  • – Iepuraşi nenumăraţi/ Să îţi sară buclucaş/ Drept pe covoraş.
  • – Poti să te maturizezi, să te cultivi, dar nu vei putea renunţa niciodată la bunătăţile mesei de Paşte!
  • – 16 iepuraşi: opt se spionează, cinci sunt la somnic şi frumos visează. Doi mai albiori dau cadouri de sărbători. Iar ultimul a citit: un nou PAŞTE FERICIT!
  • – Umblă veste-n tot oraşul / Cum că vine iepuraşul / Să v-aducă pe-nserat / Paşte bun şi Luminat!.

-Fie ca sfintele sărbători de Paști să vă aducă lumină și liniște sufletească. Să vă vegheze îngerii iertării și păcii și frumoasa primăvară să vă intre în suflet.

-Fie ca sărbătorile pascale să vă găsească alături de cei dragi, în armonie și înțelegere. Să vă bucurați de minunea învierii și a iubirii, să vă intre lumina în case și în viață. Paște fericit.

-Hristos a înviat! Să fiți binecuvântați cu bogăție sufletească, cu iubire și cu speranță. Sărbătorile să vă aducă binemeritata pace și sănătate, dumneavoastră și celor dragi. Paște fericit.

-Sărbători frumoase, căldură și dragoste. Învierea să vă aducă mii de minuni, milioane de bucurii și dragoste infinită. Cu multă prețuire

-Clopotele Învierii să vestească o primăvară frumoasă, încărcată de bucurii și de speranțe, energie nouă și lumină caldă. Vă dorim din suflet să aveți parte de minuni și să prețuiți momentele frumoase alături de cei pe care îi iubiți.

-Iepurașul urecheat are cozonac de dat, ouă de încondeiat și lumina de vegheat. Ocupat cum este el, tot îti scrie-un bilețel, să-ți spună din suflețel să te bucuri de Prier.

-De Paști îți doresc să dai de oul încondeiat câștigător, de cozonacul cel mai pufos, să prinzi iepurașul de urechi și să-l scuturi bine de tot de cadouri, să fii înconjurat de prieteni!

-Îmi doresc ca primăvara asta să te am aproape și să îmi luminezi viața. Pentru mine, miracolul sărbătorii rămâne iubirea dintre oameni și puterea de a face lumea mai frumoasă prin dragoste. Paști minunate.

-Fie ca urările să vi se întoarcă înzecit! Să vi se întoarcă dragostea, gândurile bune și fiecare lucru minunat pe care îl faceți, să vă fie cei dragi alături și să vă bucurați de lumina învierii împreună.

-Pastele este o mareata promisiune prin care Domnul ne aduce in preajma renasterii noastre in fiecare an .Fie ca promisiunea Pastelui sa iti umple inima cu pace si bucurie ! Paste fericit !

-Fie ca Domnul sa te binecuvanteze cu ocazia preafericitei zile a Pastelui .Fie ca Invierea sa iti daruiasca un nou inceput, belsug , succes si fericire.Un Paste fericit !

-Iisus a venit pe lume pentru a ne darui viata , astfel incat fiecare dintre noi sa se bucure de clipele de traire de pe pamant si de vesnicia din in ceruri .
Un Paste fericit !

-„Fie ca toti barbatii si femeile de pe pamant sa se socoteasca nemuritori.Fie ca ei sa traiasca revelatia invierii lui Iisus.Fie ca oricare dintre ei sa poata spune nu numai „Cristos a inviat” , ci si ” Eu voi invia !”
Phillips Brooks

-Pastele ne daruieste veselie , Pastele ne ofera fericire .Pastele ne aduce nemarginita binecuvantare a Domnului , Pastele ne copleseste cu o proaspata iubire … Un Paste fericit si cele mai sincere urari de bine !

-Crucea purtata de Cristos ne dovedeste ca dragostea Domnului ajunge pana in cele mai nepatrunse profunzimi , ca ea se imparte fara nici o preferinta tuturor si dureaza o eternitate.
Fred Barlow

-”Iisus nu ne poate uita ; am fost incrustati cu totii in palmele mainilor lui.”
Lois Picillo

-Piatra ce inchidea mormantul lui Cristos a fost data de o parte nu pentru a-i permite lui Iisus sa iasa , ci pentru a le lasa pe femeile credincioase sa intre.
Peter Marshall

-Invierea lui Cristos mi-a oferit sansa sa dau vietii mele un sens si o semnificatie si sa pornesc mereu pe un nou drum , indiferent de ceea ce mi se intampla.
Robert Flatt

-Spiritul Pastelui este strabatut de speranta , dragoste si o viata implinita ! Un Paste fericit !

-Simtamantul daruit de Paste nu se sfarseste niciodata ; el este un semn al renasterii naturii si o promisiune a unei noi vieti in prietenie si dragoste.Un Paste fericit pentru cel mai bun prieten / cea mai buna prietena !

-Pomii infloriti , florile proaspat deschise si cantecul zglobiu al pasarilor , cu toate imi soptesc ca a sosit Pastele . Iti simt sufletul cald si aproape cu prilejul fiecarui Pasti , dar si a fiecarei zi din viata.Un Paste fericit !

-Iti doresc un Paste foarte fericit , dragoste din plin si cele mai bune urari.Fie ca zilele Pastelui si ale acestui an sa iti ofere o multime de fericire si bucurie in viata .Sa ai o viata imbelsugata in iubire si sa sarbatoresti Pastele de cel putin 100 de ori ! Un Paste fericit !

-Cristos a inviat daruindu-ne o noua viata , astfel incat fiecare dintre noi sa stie sa isi pretuiasca existenta si sa bucure de ea.Paste fericit !

-Invierea Domnului sa va sporeasca sanatatea si belsugul, sa va implineasca gandurile si sperantele. Paste Fericit!

-E-n somn de salcii un vis de rastignire, /E plans de miei si plaiuri cu verdeata,/Hristos sa va aduca lumina/In noaptea renuntarii la moarte pentru viata.

-Sarbatori senine si pace in suflet!

-Bucuria vine din lucruri marunte, Linistea vine din suflet, Caldura Sarbatorilor vine din inimile noastre!

-Lumina Sfintei Invieri sa patrunda in sufletul si in inimile voastre bucurandu-va de minunea Invierii lui Iisus!

-Dumnezeu sa va dea un curcubeu la fiecare furtuna, un zambet la fiecare lacrima, o binecuvantare la fiecare pas, o promisiune la fiecare grija si un raspuns la fiecare intrebare!

-In noaptea de inviere clopotele bat,/Iar eu iti spun cu drag: Hristos a Inviat!

-Fie ca spiritul Sfint al Sarbatorilor de Pasti sa va lumineze sufletele si casele!

-16 iepurasi: 8 se spioneaza,/5 sunt la somnic si frumos viseaza,/2 mai albiori dau cadou de Sarbatori,/Iar ultimul a citit: Un nou Paste fericit!

-Iubeste, iarta, cum EL te-a invatat,/Crede si uita tot ce-ai indurat./EL ti-e lumina, caci EL te-a creat./Sa nu uitam, numai EL ne-a salvat,/Hristos a inviat!

-Sunt zile cand trebuie sa ne reamintim sa fim mai buni, mai plini de dragoste, cu inima calda si mai deschisa, cand lumina sfanta coboara in casele si in inimile noastre…
PASTE FERICIT!

-In noaptea Invierii, cand clopotele bat,/Cu lumanari aprinse, cu sufletul curat,/Sa spunem impreuna… Hristos a inviat!

-Iisus sa iti ierte pacatele, lacrimile Maicii Domnului sa iti spele necazul din suflet, lumina Invierii sa iti readuca speranta. Hristos a inviat!

-Sarbatori fericite alaturi de cei dragi, sa aveti parte de multa caldura in suflet si in casa, bucurie in inima si multa sanatate si putere de munca.

-Taina invierii… ce nu am da sa o primim,/Doar prin iertare si iubire o gasim,/Un gand curat si luminat, afara clopotele bat,/Hristos a inviat!

-Sa-ti fie viata pufoasa ca un cozonac, fara griji ca a unui miel, colorata ca un ou de Pasti si luminoasa ca Ziua invierii!

-Ou inrosit, miel rumenit, cozonac marit, Paste fericit!

-Fie ca sfanta sarbatoare a invierii domnului sa-ti aduca cele 4 taine divine: incredere, lumina, iubire, speranta.

-Iepurasul mustacios/E de Paste norocos,/Nu-ti lasa cadou in ghete,/Are el alte secrete:/Pasca, oul inrosit, cozonac, mielul fript/Si un Paste Fericit!

-Umbla veste-n tot orasul cum ca vine iepurasul/Sa v-aduca pe-nserat/Paste bun si Luminat!

-In copaci prin vechi coroane/Seve urca in artere/S-ar parea ca-n tevi de orga/Suie slava de-nviere.

-Paste mielul fericit,/Oul șade inrosit,/De rușine s-a scumpit,/Iar iubitul iepuroi/Să-ti aducă euroi,/Fericire, sănătate, mult noroc si spor la toate.

Mesaje de Paști de pe internet

Sărbători fericite încărcate de lumină, seninătate, bucurie şi dragoste!

Căldură în suflet, familie reunită, sentimente împărtăşite, satisfacţie maximă şi baftă la ciocnit ouă!

Lumina Sfintei Învieri să îţi aducă bucurie, iubire şi o minune care să îţi schimbe viaţa în cel mai frumos mod posibil! Fie ca bucuria Învierii Domnului să vă aducă în suflet linişte, pace şi fericirea de a petrece aceste clipe magice alături de cei dragi. Hristos a înviat!

Sfânta sărbătoare de Paşte este un moment în care dragostea, pacea şi seninătatea se unesc în numele Domnului. Hristos a înviat!

Clipe de neuitat alături de cei dragi şi numai realizări! Sunt zile cand trebuie să ne reamintim să fim mai buni, mai plini de dragoste, cu inima caldă şi mai deschisă, când lumina sfântă coboară în casele şi în inimile noastre. Paşte Fericit!

Azi, în zi de sărbătoare să coboare liniştea şi pacea. Minunea Învierii lui Iisus să dăinuie în inimile voastre, să vă lumineze viaţa şi să vă aducă renaşterea credinţei, speranţei şi bucuriei cu bunătate şi căldură în suflet. Hristos a înviat!

Fie ca Învierea lui Iisus Hristos să ne inspire să fim mai buni, mai milostivi și să ajutăm mai mult pe cei din jurul nostru. Paște Fericit!

Paște fericit! Această perioadă să-și aducă multă fericire, sănătate și multe bucurii alături de cei dragi!

Fie ca lumina Învierii să vă lumineze calea să vă facă mai buni, mai iubitori și mai iertători cu cei din jur. Paște fericit!

Un gând curat, un miel împănat, un ou înroşit, cozonac îndulcit, un vin de-ai bea, HRISTOS va Învia!
Paște fericit!

Mesaje de Paște pentru familie

„Știu că nu ai fost cuminte, iepurașul nu mă minte, cadouri nu vei primi, dar eu tot te voi iubi!”

„La mine a venit de ceva timp iepurașul. Mulțumesc că exiști în viața mea!”

Aş vrea să petrecem Paştele împreună. Deşi ştiu că nu e posibil, îţi voi fi alături cu sufletul şi fie că speranţa Învierii să mi te aducă aproape în curând! Paşte fericit!

E totul gol, lipsit de miez. Nu e iubire, nu e crez, ce este bun e aruncat. E-o lume nouă, în păcat că uiţi să ierţi ce-i de iertat chiar de HRISTOS A ÎNVIAT!

Paștele este o promisiune pe care Dumnezeu o reînnoişte în fiecare primăvara. Fie că promisiunea de Paște să îţi umple inima de pace și bucurie! Paște fericit!

Fie că urările să vi se întoarcă înzecit! Să vi se întoarcă dragostea, gândurile bune și fiecare lucru minunat pe care îl faceți, să vă fie cei dragi alături și să vă bucurați de lumina învierii împreună.

Pomii înfloriți, florile proaspăt deschise și cântecul zglobiu al păsărilor, cu toate îmi șoptesc că a sosit Paștele. Îți simt sufletul cald și aproape cu prilejul fiecărui Paști, dar și a fiecărei zi din viață. Un Paște fericit!

Minunea Învierii să îţi aducă în suflet împăcare, armonie, iertare şi iubire! Paște fericit!

Lumina şi căldura Paştelui să vă încălzeasca sufletele, să vă lumineze minţile, să vă deschidă inimile spre iubire, credinţă, iertare şi să dăruim iubire celor dragi. Sărbători Fericite!

Pentru unii, Paştele e un moment în care îşi doresc pace şi bucurie. Pentru alţii, e o zi în care se distrează sau scapă de serviciu ori de şcoală. Pentru mine e pur şi simplu o zi minunată, pe care vreau să o împărtăşesc cu voi. Paşte fericit!

Citeste mai mult

Eveniment

Băiat de 15 ani, din Dorohoi, lăsat fără telefon de doi tineri într-un parc din oraș. Jandarmii i-au prins când încercau să-l vândă

Publicat

Publicitate

Vineri dimineață, jandarmii i-au restituit unui băiat în vârstă de 15 ani telefonul mobil, pe care doi tineri i l-au sustras cu forța în parcul de pe strada Duzilor din municipiul Dorohoi.

Semnalmentele furnizate de băiat au condus echipajul de jandarmerie spre zona Plevna, frecventată de cei bănuiți ca fiind autorii faptei.

Suspiciunile jandarmilor s-au confirmat în scurt timp, în fața unui bar fiind identificați, la ora 11.30, doi tineri, care încercau să vândă smartphone-ul sustras cu mai puțin de o oră în urmă.

Cei doi au fost conduși la sediul Poliției municipiului Dorohoi, unde băiatul în vârstă de 15 ani i-a recunoscut ca fiind cei care l-au deposedat de telefon, după ce l-au lovit când stătea pe o bancă din parc.

Jandarmii au întocmit actele de sesizare a organelor de urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, iar făptuitorii au rămas în custodia polițiștilor, în vederea continuării cercetărilor,

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Prognoza meteo pentru Paște și 1 Mai 2025: Temperaturi oscilante, ploi și furtuni. Cum va fi vremea până pe 19 mai

Publicat

Publicitate

Vremea de Paște și de 1 Mai 2025 aduce contraste termice notabile. În următoarea perioadă, temperaturile vor urca până la valori de 24-26 de grade Celsius, oferind o atmosferă de primăvară autentică, cu iz de vară timpurie. Totuși, nu vor lipsi episoadele de instabilitate atmosferică, cu ploi trecătoare.

Odată cu debutul lunii mai, valorile termice vor scădea semnificativ. Meteorologii anunță un început răcoros de lună, cu maxime de doar 16-18 grade Celsius. Oscilațiile de temperatură vor fi marcante, cu diferențe notabile de la o săptămână la alta, semn că primăvara încă își păstrează capriciile.

Perioada cea mai caldă va fi 21-23 aprilie, apoi vremea se mai răcește. Vor fi ploi în 24-27 aprilie, în majoritatea regiunilor.

Luna mai va începe cu temperaturi de 16-18 grade și ploi sau furtuni în majoritatea zonelor țării. Începe să se încălzească din 9-10 mai, până la valori peste 20 de grade. Apoi vor alterna perioade mai calde cu cele mai răcoroase, de la o zi la alta.

Mai sunt anunțate zile cu ploi sau furtuni în jurul datelor de 4-6 mai și după 9 mai, în toată țara, până la finalul intervalului.

În acest weekend, de Paște, sâmbătă temperaturile scad la 18-22 de grade, iar Duminică și luni vor fi maxime de 25-26 de grade. Sunt semnalate ploi doar vineri, în centru și la munte.

Publicitate

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a prezentat prognoza de vreme pentru următoarele patru săptămâni, până în 19 mai.

Vremea în săptămâna 21-27 aprilie

Valorile termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile nordice.

Regimul pluviometric se va situa în general în jurul celui normal pentru acest interval, în cea mai mare parte a țării.

Este posibilitatea unui ușor excedent în zona Carpaților Meridionali, Occidentali și în sud-vest. Va un ușor deficit în extremitatea de nord a teritoriului.

Vremea în săptămâna 28 aprilie – 4 mai

Temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă în toate regiunile.

Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval în regiunile sud-estice. În rest vor fi ușor deficitare, mai ales în regiunile vestice și nord-vestice.

Vremea în săptămâna 5-11 mai

Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a țării.

Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest interval în regiunile sud-estice și vestice, iar în rest va fi ușor deficitar.

Vremea în săptămâna 12-19 mai

Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specific pentru această săptămână în cea mai mare parte a țării.

Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi ușor deficitare în regiunile intracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending