Connect with us

Eveniment

1 Mai – Ziua internaţională a muncii. Cum a apărut sărbătoarea. Semnificații

Publicat

Publicitate

La 1 mai este sărbătorită anual, în peste 90 de ţări din întreaga lume, Ziua internaţională a muncii, cunoscută şi sub denumirile de Ziua muncii sau Ziua internaţională a muncitorilor.

Această zi reprezintă un tribut adus muncitorilor din întreaga lume pentru sacrificiile lor în vederea obţinerii unor drepturi sociale şi economice, potrivit https://leagueofindia.com/.

Ziua de 1 Mai este zi nelucrătoare în cele mai multe state, între care şi România. În multe alte ţări, însă, Ziua internaţională a muncii este prilejul perfect folosit de sindicatele mai multor categorii profesionale de a face cunoscute revendicările lor sociale sau profesionale.

În 1884, în cadrul Convenţiei naţionale de la Chicago, Federaţia Organizaţiilor Meşteşugăreşti şi a Uniunilor Sindicale (mai târziu, Federaţia Americană a Muncii) a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca durata unei zile legale de muncă să aibă opt ore sau săptămâna de lucru să aibă 48 de ore. Muncitorii aveau dreptul doar la o singură zi de odihnă pe săptămână, arată www.calagenda.fr. În anul următor, Federaţia şi-a reiterat proclamaţia declarând că aceasta va fi susţinută de greve şi demonstraţii.

Muncitori de pe tot cuprinsul Statelor Unite au organizat manifestaţii în ziua de 1 mai 1886, pentru a-şi susţine cauza. Cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde au participat aproximativ 90.000 de muncitori, dintre care circa 40.000 erau în grevă. Însă, trei zile mai târziu, în Piaţa Haymarket din Chicago, unde numărul greviştilor ajunsese la peste 65.000, lucrurile au escaladat şi poliţia a intervenit cu brutalitate. S-au înregistrat morţi şi răniţi. În 1889, revendicările muncitorilor americani au ajuns în Franţa.

La 20 iulie 1889, cu prilejul primului Congres al Internaţionalei a II-a, întrunit la Paris, s-a stabilit ca la data de 1 mai să fie sărbătorită Ziua internaţională a muncii, cu acest prilej fiind organizate demonstraţii pentru a marca evenimentele tragice de la Chicago, dar şi de a determina autorităţile să accepte ziua de lucru de opt ore, se arată pe https://maitron.fr/. Între 1890 şi 1891 au avut loc manifestaţii în SUA şi în mai multe ţări europene.

Publicitate

Ziua internaţională a muncii a fost recunoscută drept un eveniment anual, oficial, la cel de-al doilea Congres al Internaţionalei a II-a din 1891, de la Bruxelles. De atunci, an de an, la 1 Mai, muncitorii au avut prilejul să-şi exprime public cererile privitoare la condiţii mai bune de muncă şi la salarii decente, potrivit http://indiatoday.intoday.in/.

În SUA, această zi se sărbătoreşte în prima zi de luni a lunii septembrie. În 1894, preşedintele american Grover Cleveland (1885-1889; 1893-1897), îngrijorat de ameninţarea politică a acestei sărbători create de socialişti, a decretat marcarea evenimentului în această zi. Preşedintele Dwight D. Eisenhower (1953-1961) a continuat aceeaşi politică, declarând această zi drept Ziua loialităţii în SUA, potrivit https://yeu.ca/. Canada sărbătoreşte, de asemenea, Ziua muncii în prima zi de luni a lunii septembrie, conform www.thecanadianencyclopedia.ca.

Ziua de 1 Mai a fost marcată, în România, începând din 1890, prin organizarea de petreceri câmpeneşti. În 1945, la Bucureşti, au avut loc primele demonstraţii muncitoreşti organizate la noi în ţară, iar ultimele s-au desfăşurat în 1971. Astăzi, această zi este sărbătorită prin concerte, ieşiri la iarbă verde sau diverse activităţi festive, etc.

sursa: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Autostrăzile A7 și A8, esențiale pentru nord-estul țării, pe lista proiectelor prioritare ale Ministerului Finanțelor

Publicat

Publicitate

Ministerul Finanțelor a publicat lista actualizată a proiectelor de investiții publice semnificative. Documentul centralizează proiectele cu o valoare totală de peste 100 milioane lei, ierarhizate conform metodologiilor de selecție și prioritizare.

Publicarea acestei liste reprezintă un instrument de monitorizare a eficienței cheltuielilor de capital și a impactului acestora în economie.

În prezent, portofoliul monitorizat cuprinde 195 de proiecte, cu o valoare totală de 457,7 miliarde lei, ierarhizate după punctajul obținut în urma evaluării indicatorilor tehnico-economici.

În cadrul procesului de ierarhizare realizat la nivelul ordonatorilor principali de credite, următoarele obiective de investiții ocupă poziții prioritare:

Infrastructură Rutieră: Autostrada A7 (Ploiești – Pașcani), Autostrada A1 (Secțiunile Sibiu – Pitești) și Autostrada A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni);
Infrastructură Feroviară: Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad și reabilitarea liniei Brașov – Sighișoara;
Sănătate: Construcția celor trei Spitale Regionale de Urgență (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și a unităților spitalicești noi finanțate prin programe strategice;
Transport Urban: Extinderea rețelei de metrou prin Magistrala 6 (Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă);
Mediu și Managementul Apelor: Proiecte de protecție a zonei costiere și amenajări hidrotehnice în bazinele hidrografice cu risc ridicat de inundații.
„​Ministerul Finanțelor monitorizează permanent execuția acestor proiecte pentru a asigura o alocare bugetară optimă și pentru a sprijini ordonatorii de credite în atingerea jaloanelor de performanță. Prioritizarea corectă permite direcționarea resurselor către proiectele cu cea mai mare rată de rentabilitate socială și economică”, au punctat reprezentanții Ministerului Finanțelor.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Sergiu Negulici, expoziție interactivă. Eveniment organizat în cadrul Zilelor Eminescu

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” invită, în cadrul Zilelor Eminescu, la o expoziție interactivă. Artistul Sergiu Negulici va transforma holul de la etaj al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani într-un spațiu de traversare și tensiune, situat la granița dintre realități aparent incompatibile.

Instalația propusă funcționează ca o fisură între lumi: un spațiu aparent steril, construit din folii de plastic transparente, care invadează holul teatrului ca un crack house improvizat, fragil și tensionat. Pe această piele artificială, desenele realizate cu spray apar ca niște gesturi brute, personaje și forme care nu caută ordine, ci suprapunere.

Plasticul devine o membrană – vezi prin el, dar nu ești niciodată complet înăuntru sau în afară. Desenele mari, libere se ciocnesc de formele decupate din poliester expandat, pictate agresiv, ca niște relicve ale unei alte realități. Totul există simultan: strada și interiorul, precaritatea și instituția, jocul și ritualul.

Este o estetică a lumii în lume, construită din straturi succesive, unde spațiul nu mai este un fundal, ci un organism traversat de imagini. Practica desenului stradal se mută aici într-un mediu controlat doar aparent, iar transparența nu clarifică, ci amplifică ambiguitatea. Rezultatul este o instalație care nu se privește, ci se traversează – un loc unde lumile mari și mici coexistă în același spațiu, fără să se anuleze.

Sergiu Negulici (n. 1974) este artist digital și regizor de animație. Și-a început cariera în timp ce studia la secția de sculptură a Universității Naționale de Arte București și, în paralel, lucra în primul studio de post-producție deschis în România după Revoluția din 1989. După o practică de aproape 18 ani, timp în care a avut posibilitatea de a experimenta tehnici și soluții grafice foarte variate, i s-a oferit posibilitatea de a crea o echipă cu care să realizeze 40 de minute din lungmetrajul animat Muntele magic, o coproducție România-Franța-Polonia, în regia Ancăi Damian. Ulterior, a primit sprijinul CNC pentru a realiza scurtmetrajul de animație Splendida moarte accident, film multipremiat internațional (Premiul pentru debut la Festivalul Internațional de Film de Animație de la Annecy, Marele Premiu al orașului Espinho la Festivalul CINANIMA din Portugalia, Marele Premiu la Festivalul Internațional de Animație de la Hiroshima, Japonia etc.). Din 2016, conduce propriul studio de animație, Reniform Production. Pandemia i-a oferit ocazia să-și mute întreaga activitate la Câmpulung Muscel, unde ține atelierul Sektainsecta, desfășurând o practică artistică participativă.

(comunicat de presa)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

O școală din Botoșani, printre unitățile cu activitate suspendată din cauza vremii

Publicat

Publicitate

Alte 31 de unități de învățământ din nouă județe au desfășurat cursuri online sau au avut, vineri, activitatea suspendată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, a informat Ministerul Educației și Cercetării.

Este vorba despre câte două unități de învățământ din județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Arad, Iași și Maramureș, șase unități din Mehedinți, zece din Alba, trei din Dolj și una din Botoșani.

Ministerul Educației și Cercetării reamintește că, potrivit informațiilor primite joi, în județul Hunedoara activitatea didactică este afectată, vineri, în 103 unități de învățământ (40 cu activitatea didactică suspendată, 26 în sistem hibrid și 37 în format online), iar în toate școlile din municipiul Bistrița cursurile se desfășoară online, în baza deciziei Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.

De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării a precizat că joi aproximativ 62.000 de elevi și preșcolari au învățat online sau au avut cursurile suspendate din cauza vremii nefavorabile.

Potrivit unui centralizator făcut public joi de Ministerul Educației și Cercetării, în total, în cursul zilei de joi, activitatea didactică a fost suspendată sau s-a desfășurat online în 186 de unități de învățământ din țară. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Peste 35 milioane de lei plătiți de AJPIS Botoșani pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului și stimulent de inserție

Publicat

Publicitate

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Botoșani a virat fondurile necesare pentru plata principalelor beneficii de asistență socială aferente lunii decembrie 2025, destinate unui număr de 81.790 de beneficiari, în valoare totală de 35.127.630 de lei.

Plățile pentru alocații, indemnizații de creștere a copilului și stimulent de inserție au fost efectuate din data de 8 ianuarie 2026 pentru beneficiarii care au optat pentru primirea sumelor în cont bancar.

De asemenea, aproximativ 10, 6 milioane de lei vor fi virați, începând cu 14 ianuarie 2026, de către AJPIS Botoșani, pentru plata drepturilor a 29.326 de persoane cu dizabilități.

Începând cu 21 ianuarie 2026, vor fi efectuate plățile și pentru celelalte beneficii de asistență socială, după cum urmează: alocație lunară de hrană pentru persoanele cu HIV/SIDA, alocație de plasament, indemnizație lunară de hrană pentru persoanele cu TBC și venit minim de incluziune.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending