Connect with us

Actualitate

1 Mai în „Epoca de Aur”: Cum era sărbătorită în comunism Ziua Oamenilor Muncii: Omagii pentru ”conducătorul iubit”

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

De 1 Mai Muncitoresc Partidul Comunist organiza, cu mare atenție, toate ceremoniile, de la  defilările din centrul oraşului până la spectacolele patriotice de pe stadion. Totul trebuia să fie ca la carte și se făceau chiar și repetiții.

În acea perioadă era momentul reunirii elevilor atât de gimnaziu, cât şi de liceu şi al angajaţilor de la fabricile din județ.

Pentru defilările muncitorești muncitorii erau aduși în grupuri din timpul programului de lucru, li se dădeau pancarte cu sloganuri comuniste sau ceaușiste și erau puși să defileze prin fața tribunei oficiale.

Gărzile patriotice – muncitori prezentați drept ”soldați de elită”

Repetițiile erau mai aspre pentru ”gărzile patriotice”, formate din angajații de la fabricile din județ. Îmbrăcați în haine militare și dotați cu arme aceștia trebuiau să simuleze că sunt asemeni unei armate cu soldați bine pregătiți.

Cu armele în mână, barbații și femeile aduse direct din fluxul de producție  trebuiau să treacă în pas de defilare prin fața ștabilor de la județeana de partid.

Publicitate

Defilarea gărzilor patriotice trebui să fie ca la carte și pentru asta de multe ori ”soldații” erau amenințați.

Chiar dacă presa nu a consemnat cum se organizau acele momente, cei care le-au trăit au spus că plecau ori din faţa fabricii unde lucrau ori erau aduşi de la şcolile de unde învăţau să defileze prin faţa Tribunei tovarășilor de la PCR.

În perioada comunismului în presa scrisă, apărea, de exemplu, în 1985, că „Ziua de 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii a fost sărbătorită de cetăţenii din judeţul nostru într-o atmosferă de veselie şi entuziasm.”

Românii serveau Patria încolonați la defilare

În data de 1 mai, în perioada comunismului, toţi românii serveau patria în modul pe care Nicolae Ceauşescu şi l-a dorit, încolonaţi la defilare, frumos îmbrăcaţi, elevii purtând costumele de pionieri, iar muncitorii cu pancarte în mână, la care lucrau cu mult timp înainte de marele eveniment.

Era ziua în care nimeni nu muncea, dar erau obligaţi să defileze, chiar şi elevii care făceau şcoala în alte oraşe din judeţ erau aduși pentru această manifestare.

Defilarea muncitorilor şi a elevilor se oprea pe stadionul din oraş.

Cei care nu treceau de selecția activiștilor pentru defilare erau încolonați, primeau pancarte și erau plasați, ordonat, în rândurile celor care trebuiau să aplaude coloanele muncitorești.

Două săptămâni de repetiții

Muncitorii de la fabrici  erau scoşi  la „repetiții” cu două săptămâni înainte de 1 Mai .

Aceştia, la fel ca şi elevii, treceau prin faţa tribunei, de unde erau priviţi de fruntașii nomenclaturii P.C.R.

Nu oricine avea acces la tribuna oficială.

Cei mai bine cotați activiști aveau locuri rezervate în primul rând alături de prim-secretarul județului.

Eșalonul doi al nomenclaturii era plasați pe rândul următor, iar cei mai apreciați dintre aceștia erau acceptați în spatele primului secretar al județului.

Pentru celelalte locuri se ducea o aprigă ”bătălie” între directorii de intreprinderi socialiste, activiști de partid și alte personaje din protipendada comunistă, pentru că accesul la tribuna oficială reprezenta un simbol al influenței pe care aceștia o aveau la nivelul conducerii partidului.

Victoriile mărețe se sărbătoreau pe stadion

În anii în care P.C.R sărbătorea mari „victorii socialiste”, manifestările erau organizate pe stadion unde erau prezentate momente artistice grandioase ale șoimilor patriei, pionierilor, uteciștilor și  ale clasei muncitoare, cu dansuri tematice  pe fundalul muzicii patriotice.

Coregrafia era special făcută de profesori și supervizată de activiștii de partid. Fiecare mișcare, dar și aranjarea grupurilor de  dansatori erau analizate atent, pentru ca nu cumva să conțină elemente subversive sau să pună într-o lumină proastă partidul și prea iubiții conducători.

”Vibrantele omagii” aduse conducătorilor în presa locală

Ziarul comunist Unirea elogia pe pagini întregi marile realizări ale PCR și transmitea ”vibrante omagii” conducătorului iubit. În ziar se alocau spații și pentru muncitorii fruntași în întrecerea socialistă și erau evidențiate unitățile care își îndeplineau planul cincinal ”în patru ani și jumătate”.

 De 1 mai- liber la circulat cu mașina. Restul anului, o duminica da, una ba

De 1 Mai, partidul mai acorda o facilitate românilor: îi lăsa să circule cu mașinile, indiferent dacă aveau numere cu pare sau impare.

În perioada 1984-89 Ceaușescu a făcut ”ordine” în circulația autovehiculelor pe drumurile din România. Astfel românii au fost obligați să circule alternativ, sâmbăta și duminica, în funcție de terminația numărului de înmatriculare.

Mașinile cu ultimul număr par pe plăcuțele de înmatriculare nu aveau voie să se miște în weekendul în care circulau cele cu numere impare. În cazul în care ”Ziua Oamenilor Muncii” pica sâmbăta sau duminica, restricția era ridicată.

În plus de asta stațiile PECO aveau voie să livreze mai multă benzină decât în zilele normale. Cozile la stațiile de benzină erau de sute de metri și fiecare șofer care nu apuca rândul mai în față se ruga să nu se termine rația dată cu mărinimie de partid, până ajunge la pompă.

Vânzătorii de la stațiile de benzină erau și ei niște mici ”nababi” ai epocii alături de gestionarii de alimentare sau de baruri de unde se mai putea obține, ”pe sub mână”, o bară de salam, un pachet de unt sau o cutie de cafea.

Elevii, pregătiți cu poezii, cântece patriotice și dansuri tematice comuniste

De 1 mai, o atenție deosebită se acorda și elevilor. Aceștia erau pregătiți cu câteva săptămâni înainte de Ziua Oamenilor Muncii în curtea școlilor și pe stadion. Poezii, cântece patriotice și dansuri tematice.

Repetițiile erau zilnice și elevii erau scutiți de la cursuri. Totul trebuia să fie perfect până la 1 Mai.

În 1977, Ziarul „Unirea”- organul PCR județean, consemna că participanţii adunării festive au putut urmări cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 Mai un spectacol tematic muzical – coregrafic.

Formaţiile corale din Alba Iulia şi dansatorii Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia şi ai Liceului „Bethlen Gabor” din Aiud, ai Casei de Cultură din Ocna Mureş , Căminelor Culturale din Pianu de Jos şi Feisa, grupul folcloric al şcolarilor din Vinerea, taraful şi soliştii sindicatului învăţământ din Alba Iulia şi recitatorii casei de cultură a sindicatelor au deschis spectacolul cu un imn glorios închinat muncii libere şi creatoare, „Cântecul de 1 Mai” al compozitorului Ciprian Porumbescu.

În anul 1985, Ziarul „Unirea” scria că „Ziua de 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii a fost sărbătorită de cetăţenii din judeţul nostru într-o atmosferă de veselie şi entuziasm.”

Aceştia au sărbătorit la serbările câmpeneşti, unde „şi-au dat concurs” formaţiile artistice ale caselor de cultură, ale întreprinderilor, liceelor şi şcolilor generale.

Conduşi de Ceauşescu, partid, popor şi ţară întâmpinăm a muncii măreaţă sărbătoare

Prin 1988, adunarea festivă din consacrată Zilei Muncitoreşti s-a desfăşurat la Casa de Cultură a Sindicatelor din municipiu, în cadrul spectacolului sugestiv numit „Conduşi de Ceauşescu, partid, popor şi ţară întâmpinăm a muncii măreaţă sărbătoare”.

Adalbert Cserni

În cadrul acestui spectacol pe scenă îşi făceau apariţia copii şi tineri îmbrăcaţ în costume populare specifice zonei din care veneau, costume pioniereşti şi pentru dansuri moderne şi în „costume sobre de cor”.

De asemenea, a fost adus şi nelipsitul omagiu „celui mai iubit fiu al României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşei sale de viaţă şi luptă revoluţionară, academician doctor inginer Elena Ceauşescu”, dar şi muncitorilor din întreaga ţară cu un cântec, a căror versuri erau următoarele:

„În strînsă unitate, Partid, Popor şi Ţară

Avînd un brav erou conducător

Înfăptuind a muncii măreaţă primăvară

Păşim cutezător spre viitor

Ni-i Ceauşescu simbol de virtute

Îndemnul lui clarvăzător mereu

În epopeea muncii pe-ntrecut

Îl vor uma la bine şi la greu

Alături, frunte de savant deplină

Elena Ceauşescu – zi de zi

Avem aceste flamuri de lumină

Spre-a le urma mereu şi-a birui”.

Alături de oficialitățiile comuniste ale vremii, în tribuna oficială se aflau și fruntașii clasei muncitoare:”fruntașii în producție, inovatorii, care prin eforturile lor au contribuit la îndeplinirea programului de producție”.

Pentru a-si demonstra superioritatea fata de vechiul regim partidul lanseaza dupa nationalizare intrecerile socialiste de productie de toate felurile: individuale, colective, între fabricile din judet, cu fabricile din alte judete etc.

Muncitorii sunt încurajați să lucreze nebunește fiind evidentiați în public la gazetele de perete obligatorii în toate secțiile fabricii și în toate instituțiile publice. Ele se doreau a fi un fel de mini ziare iar responsabilii lor erau aspru criticați dacă nu își făceau treaba foarte bine.

În epocă, fruntașii clasei muncitoare, erau răsplătăți de către organalele de partid comuniste cu Medalia Muncii, și era oferită acelora care obțineau realizări considerate deosebite în diferite domenii de activitate.

După manifestație, la mici și bere

La finalul defilărilor de 1 Mai, toată lumea se îndrepta spre pădure, pentru o porţie de mici şi bere în mijlocul naturii.

Sursa: alba24.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Cum va fi vremea săptămâna viitoare. În sfârșit avem temperaturi specifice pentru mijlocul lunii ianuarie la Botoșani. Chiar și puțină zăpadă

Publicat

acum 5 minute

duminică, 12.01.2025

de

Publicitate

În sfârșit avem temperaturi specifice pentru mijlocul lunii ianuarie la Botoșani. Vremea va fi închisă pe parcursul săptămânii viitoare la nivelul întregii țări, cu intensificări ale vântului, precipitații mixte și valori termice apropiate de cele specifice perioadei, potrivit prognozei pe șapte zile, publicată de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), citat de agerpres.ro.

Temperatura maximă nu va depăși 6 grade Celsius la nivelul țării, iar minima va coborî în depresiuni până la -14 grade Celsius.

Astfel, în țară, în intervalul 12 ianuarie, ora 8:00 – 13 ianuarie, ora 8:00, valorile termice vor fi apropiate de normele perioadei în majoritatea zonelor. Temperaturile maxime se vor încadra în general între -3 și 5 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -11 și 0 grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări în nord-vestul, nordul și centrul țării, precum și în extremitatea de sud și sud-est.

Temporar va ninge slab la munte, în special în Munții Apuseni și în nordul Carpaților Orientali, în Maramureș, local în Transilvania și în nordul Crișanei și al Moldovei, iar în Dobrogea și posibil în sud-estul Munteniei, pe arii restrânse vor fi precipitații mixte. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în Carpații Orientali și Meridionali, în special la altitudini mari unde vor fi viteze în general de 60 – 70 km/h viscolind zăpada, iar ziua pe suprafețe mici, temporar în sud-vestul Olteniei, sudul Transilvaniei, precum și în zona subcarpatică a Moldovei și Munteniei. Izolat se va semnala ceață.

În perioada 13 ianuarie, ora 8:00 – 14 ianuarie, ora 8:00, în țară valorile termice diurne vor fi comparabile cu cele din ziua precedentă, însă noaptea va fi mai rece, local geroasă îndeosebi în Maramureș și Transilvania. Astfel, temperaturile maxime se vor încadra în general între -3 și 5 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -11 și 0 grade, mai coborâte în depresiunile Carpaților Orientali, spre -14…-13 grade Celsius. Cerul va fi variabil în vestul teritoriului, iar în rest va prezenta înnorări temporare. Va ninge slab, pe arii restrânse la munte, în Moldova și sudul Transilvaniei, iar în celelalte regiuni, doar cu totul izolat vor fi posibile fulguieli. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări, ziua în zona montană înaltă, în Moldova, Dobrogea și jumătatea estică a Munteniei, unde vor fi viteze în general de 40 – 50 km/h și pe arii restrânse și în regiunile vestice, iar noaptea doar pe litoral și în zona Carpaților de Curbură. Pe spații mici se va semnala ceață asociată cu depunere de chiciură.

În zilele 14 ianuarie, ora 8:00 – 15 ianuarie, ora 8:00, valorile termice se vor situa în jurul normelor climatologice specifice pentru această dată la nivelul țării. Ziua, cerul va fi variabil, cu unele înnorări în regiunile sudice, iar noaptea nebulozitatea se va extinde treptat în jumătatea nordică, dar numai izolat va ninge slab. Vântul va sufla slab și moderat, local cu ușoare intensificări în zona montană înaltă. Temperaturile maxime se vor încadra între -4 și 4 grade Celsius, iar noaptea va fi geroasă, pe alocuri în Transilvania și depresiunile subcarpatice din nordul Olteniei, cu temperaturi minime ce se vor situa în general între -13 și -3 grade. Pe arii restrânse, în special în vest și centru, dimineața și noaptea, se va semnala ceață asociată cu depunere de chiciură.

Publicitate

În intervalul 15 ianuarie, ora 8:00 – 16 ianuarie, ora 8:00, în cea mai mare parte a țării valorile termice vor fi în continuare apropiate de normalul climatologic caracteristic pentru mijlocul lunii ianuarie. Cerul va fi variabil, temporar cu unele înnorări în nordul, centrul și estul teritoriului, unde pe arii restrânse se vor semnala precipitații slabe predominant sub formă de ninsoare și lapoviță, ce pot favoriza și depunerile de polei. Vântul va sufla slab și moderat, temporar cu intensificări în zona montană înaltă. Temperaturile maxime se vor încadra între -3 și 6 grade, iar cele minime vor fi cuprinse în general între -8 și 0 grade. Pe alocuri, dimineața și noaptea, îndeosebi în vest și centru se va semnala ceață asociată cu depunere de chiciură.

Potrivit ANM, tendința evoluției vremii în perioada 16 ianuarie, ora 8:00 – 19 ianuarie, ora 8:00, arată valori termice vor fi în creștere treptată, astfel mai ales în sud și est, acestea se vor situa peste mediile multianuale specifice pentru această perioadă. Probabilitatea pentru precipitații slabe va fi mai ridicată în nordul, centrul și nord-estul țării.

Citeste mai mult

Eveniment

La Botoșani suntem mai puțini față de anii ’90, dar numărul celor care au depășit 85 de ani este de trei ori mai mare

Publicat

acum 27 de minute

duminică, 12.01.2025

de

Publicitate

Județul Botoșani a pierdut aproape 80.000 de locuitori în ultimii 35 de ani însă numărul celor care au depășit vârsta de 85 de ani este de trei ori mai mare decât în anii ‘90.

Dacă în 1990 populația județului Botoșani era de 464839 persoane, la ultimul recensământ, cel făcut în urmă cu doi ani, în județ mai aveau domiciliul stabil 390405 de persoane, ceea ce arată că față de ultimul an al României lui Ceaușescu populația a scăzut cu peste 75.000 de persoane, arată Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Botoșani, Anuarul Statistic al județului Botoșani din 2023.

Trăim însă mai mult, sau cel puțin asta arată cifrele centralizate de autoritățile de la Botoșani.

Dacă în anii 90 în județ trăiau un număr de 2927 de persoane care aveau 85 de ani şi peste această vârstă, în prezent numărul persoanelor care au ajuns să depășească vârsta de 85 de ani este de trei ori mai mare, ceea ce ar indica statistic faptul că s-au schimbat foarte mult condițiile de trai în nordul României.

Practic în județ trăiesc astăzi aproape 9000 de vârstinici care au depășit vârsta de 85 de ani, mai arată datele centralizate.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

Alex Bodea și Ciprian Mureșan. Ilustrat, tipărit, copiat, învățat – o expoziție propusă de galeriile Plan B (Cluj – Berlin) și Lutnița (Chișinău) și îngrijită de Mihai Pop la Memorialul Ipotești

Publicat

acum 2 ore

duminică, 12.01.2025

de

Publicitate

Expoziția propusă în spațiul Galeriei Horia Bernea aduce împreună doi artiști clujeni, activi pe scena internațională de artă, legați prin interesul lor pentru carte. În practicile lor, cartea este văzută, deopotrivă, ca obiect ce trebuie atent construit (și deconstruit), desenat și ilustrat, tipărit și apoi copiat pentru a fi înțeles pe deplin, dar și ca arhivă inepuizabilă de conținuturi esențiale în munca artistică.

Practica lui Ciprian Mureșan e axată pe binomul desen – carte, compunând și reformulând raporturile dintre ele și relația noastră cu cartea, înțeleasă adesea ca o materie sculpturală și procesuală, o acumulare tridimensională de semne și timpuri.

La Alex Bodea, falsele ilustrații (chiar dacă termenul e impropriu) amintesc de edițiile bibliofile ale secolului XIX: privite mai atent, desenele sunt în esență ilustrații ale vieții de zi cu zi, ce încă nu au ajuns între paginile cărții, imagini populate de personaje aflate în căutarea unui text căruia să îi răspundă și care – din perspectiva opusă – să le ilustreze.

Întreaga practică artistică a lui Alex Bodea (n. 1981) este construită în jurul unei puternice dorințe de a relata. În timp ce narațiunile pe care le construiește explorează o varietate enciclopedică de teme, ele provin din experiența ei ca femeie est-europeană care trăiește o viață nomadă în Europa. Fiecare proces de mutare și schimbare, de țară sau de locuință, a determinat-o să-și reevalueze și să-și reconstruiască sensul identității. În acest proces complicat, dureros, dar și recompensator, Alex Bodea s-a bazat pe capacitatea de a absorbi complet un nou mediu, în special, în aspectele sale vizuale. În acest context, noile anturaje îi servesc drept un imbold pentru colectarea indiciilor vizuale, prin explorarea extensivă a locului și prin observație directă, similar unui reporter stradal. Întorcându-se în atelier, Alex Bodea transformă aceste indicii fie în viniete simple, construite în jurul unuia sau a două personaje surprinse într-o acțiune singulară, fie în compoziții narative complexe, cu mai multe personaje și planuri de acțiune. Subiectele pe care le abordează în povestirile ei vizuale sunt abundente, datorită călătoriilor constante și sentimentului de dislocare, cu teme generale, traductibile între culturile lumii. (text: Galeria Lutnița)

Opera lui Ciprian Mureșan (n. 1977) aprofundează relația dintre artă și istoria socială printr-o practică conceptuală care problematizează noțiunile de valoare și autor, așa cum le cunoaștem în mod tradițional. Desenele și obiectele sale reconstruiesc și deconstruiesc simboluri iconice ale culturii vizuale occidentale, examinând modul în care straturile istorice modelează înțelegerea contemporană. Ștergând și rescriind aceste imagini familiare, Mureșan explorează modul în care istoria poate fi reinterpretată și reimaginată. Practica lui Mureșan evidențiază modul în care simbolurile culturale, adesea de la sine înțelese, pot fi transformate prin intervenție artistică, a transmis Memorialul Ipotești într-un comunicat.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Câte zile LIBERE și minivacanțe vor avea românii până la finele anului 2025

Publicat

acum 2 ore

duminică, 12.01.2025

de

Publicitate

Guvernul României a decis să aprobe o zi liberă suplimentară pentru anul în curs, extinzând astfel numărul total al zilelor libere legale. Această măsură vizează atât bugetarii, cât și alți angajați care beneficiază de zile libere conform legislației muncii, oferindu-le astfel oportunitatea de a se bucura de mai multe perioade de relaxare și timp petrecut alături de familie.

Odată cu această decizie, românii vor avea, în total, șapte minivacanțe în 2025. Acestea sunt distribuite strategic pe parcursul anului, astfel încât să coincidă cu sărbători naționale și religioase sau cu alte zile semnificative, permițând angajaților să se bucure de pauze extinse fără a afecta major fluxul de muncă, relatează alba24.ro.

Următoarea minivacanță este în perioada 24-26 ianuarie, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor. Vor fi libere ziua de vineri (24 ianuarie) și cele din weekend (25-26 ianuarie).

Apoi va fi minivacanța de patru zile de Paște 2025. Vinerea Mare va fi în 18 aprilie și Paștele ortodox și cel catolic, în 20 aprilie. Va fi liberă și a doua zi de Paște.

Pentru sărbătoarea de 1 Mai, ce pică joia, Guvernul a aprobat ziua-punte de vineri, 2 mai, pentru legătura cu weekendul.

Zile libere 2025. Minivacanțele

În continuare, bugetarii și unii angajați din mediul privat, în funcție de decizia firmelor, vor beneficia de următoarele zile libere în 2025:

Publicitate
  • 18 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
  • 20 – 21 aprilie (duminică şi luni) – Paştele ortodox și catolic (minivacanță de patru zile, vineri-luni)
  • 1 mai (joi) – Ziua Muncii; 2 mai – vineri, zi-punte decisă de Guvern (minivacanță de patru zile, joi-duminică)
  • 1 iunie (duminică) – Ziua Copilului
  • 8 – 9 iunie (duminică şi luni) – Rusaliile (minivacanță de trei zile, sâmbătă-luni)
  • 15 august (vineri) – Sfânta Maria (minivacanță de trei zile, vineri-duminică)
  • 30 noiembrie (duminică) – Sfântul Andrei
  • 1 decembrie (luni) – Ziua Naţională a României (minivacanță de trei zile, sâmbătă-luni)
  • 25 şi 26 decembrie (joi şi vineri)- prima şi a doua zi de Crăciun (minivacanță de patru zile, joi-duminică)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending