De 1 Mai Muncitoresc Partidul Comunist organiza, cu mare atenție, toate ceremoniile, de la defilările din centrul oraşului până la spectacolele patriotice de pe stadion. Totul trebuia să fie ca la carte și se făceau chiar și repetiții.
În acea perioadă era momentul reunirii elevilor atât de gimnaziu, cât şi de liceu şi al angajaţilor de la fabricile din județ.
Pentru defilările muncitorești muncitorii erau aduși în grupuri din timpul programului de lucru, li se dădeau pancarte cu sloganuri comuniste sau ceaușiste și erau puși să defileze prin fața tribunei oficiale.
Gărzile patriotice – muncitori prezentați drept ”soldați de elită”
Repetițiile erau mai aspre pentru ”gărzile patriotice”, formate din angajații de la fabricile din județ. Îmbrăcați în haine militare și dotați cu arme aceștia trebuiau să simuleze că sunt asemeni unei armate cu soldați bine pregătiți.
Cu armele în mână, barbații și femeile aduse direct din fluxul de producție trebuiau să treacă în pas de defilare prin fața ștabilor de la județeana de partid.
Publicitate
Defilarea gărzilor patriotice trebui să fie ca la carte și pentru asta de multe ori ”soldații” erau amenințați.
Chiar dacă presa nu a consemnat cum se organizau acele momente, cei care le-au trăit au spus că plecau ori din faţa fabricii unde lucrau ori erau aduşi de la şcolile de unde învăţau să defileze prin faţa Tribunei tovarășilor de la PCR.
În perioada comunismului în presa scrisă, apărea, de exemplu, în 1985, că „Ziua de 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii a fost sărbătorită de cetăţenii din judeţul nostru într-o atmosferă de veselie şi entuziasm.”
Românii serveau Patria încolonați la defilare
În data de 1 mai, în perioada comunismului, toţi românii serveau patria în modul pe care Nicolae Ceauşescu şi l-a dorit, încolonaţi la defilare, frumos îmbrăcaţi, elevii purtând costumele de pionieri, iar muncitorii cu pancarte în mână, la care lucrau cu mult timp înainte de marele eveniment.
Era ziua în care nimeni nu muncea, dar erau obligaţi să defileze, chiar şi elevii care făceau şcoala în alte oraşe din judeţ erau aduși pentru această manifestare.
Defilarea muncitorilor şi a elevilor se oprea pe stadionul din oraş.
Cei care nu treceau de selecția activiștilor pentru defilare erau încolonați, primeau pancarte și erau plasați, ordonat, în rândurile celor care trebuiau să aplaude coloanele muncitorești.
Două săptămâni de repetiții
Muncitorii de la fabrici erau scoşi la „repetiții” cu două săptămâni înainte de 1 Mai .
Aceştia, la fel ca şi elevii, treceau prin faţa tribunei, de unde erau priviţi de fruntașii nomenclaturii P.C.R.
Nu oricine avea acces la tribuna oficială.
Cei mai bine cotați activiști aveau locuri rezervate în primul rând alături de prim-secretarul județului.
Eșalonul doi al nomenclaturii era plasați pe rândul următor, iar cei mai apreciați dintre aceștia erau acceptați în spatele primului secretar al județului.
Pentru celelalte locuri se ducea o aprigă ”bătălie” între directorii de intreprinderi socialiste, activiști de partid și alte personaje din protipendada comunistă, pentru că accesul la tribuna oficială reprezenta un simbol al influenței pe care aceștia o aveau la nivelul conducerii partidului.
Victoriile mărețe se sărbătoreau pe stadion
În anii în care P.C.R sărbătorea mari „victorii socialiste”, manifestările erau organizate pe stadion unde erau prezentate momente artistice grandioase ale șoimilor patriei, pionierilor, uteciștilor și ale clasei muncitoare, cu dansuri tematice pe fundalul muzicii patriotice.
Coregrafia era special făcută de profesori și supervizată de activiștii de partid. Fiecare mișcare, dar și aranjarea grupurilor de dansatori erau analizate atent, pentru ca nu cumva să conțină elemente subversive sau să pună într-o lumină proastă partidul și prea iubiții conducători.
”Vibrantele omagii” aduse conducătorilor în presa locală
Ziarul comunist Unirea elogia pe pagini întregi marile realizări ale PCR și transmitea ”vibrante omagii” conducătorului iubit. În ziar se alocau spații și pentru muncitorii fruntași în întrecerea socialistă și erau evidențiate unitățile care își îndeplineau planul cincinal ”în patru ani și jumătate”.
De 1 mai- liber la circulat cu mașina. Restul anului, o duminica da, una ba
De 1 Mai, partidul mai acorda o facilitate românilor: îi lăsa să circule cu mașinile, indiferent dacă aveau numere cu pare sau impare.
În perioada 1984-89 Ceaușescu a făcut ”ordine” în circulația autovehiculelor pe drumurile din România. Astfel românii au fost obligați să circule alternativ, sâmbăta și duminica, în funcție de terminația numărului de înmatriculare.
Mașinile cu ultimul număr par pe plăcuțele de înmatriculare nu aveau voie să se miște în weekendul în care circulau cele cu numere impare. În cazul în care ”Ziua Oamenilor Muncii” pica sâmbăta sau duminica, restricția era ridicată.
În plus de asta stațiile PECO aveau voie să livreze mai multă benzină decât în zilele normale. Cozile la stațiile de benzină erau de sute de metri și fiecare șofer care nu apuca rândul mai în față se ruga să nu se termine rația dată cu mărinimie de partid, până ajunge la pompă.
Vânzătorii de la stațiile de benzină erau și ei niște mici ”nababi” ai epocii alături de gestionarii de alimentare sau de baruri de unde se mai putea obține, ”pe sub mână”, o bară de salam, un pachet de unt sau o cutie de cafea.
Elevii, pregătiți cu poezii, cântece patriotice și dansuri tematice comuniste
De 1 mai, o atenție deosebită se acorda și elevilor. Aceștia erau pregătiți cu câteva săptămâni înainte de Ziua Oamenilor Muncii în curtea școlilor și pe stadion. Poezii, cântece patriotice și dansuri tematice.
Repetițiile erau zilnice și elevii erau scutiți de la cursuri. Totul trebuia să fie perfect până la 1 Mai.
În 1977, Ziarul „Unirea”- organul PCR județean, consemna că participanţii adunării festive au putut urmări cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 Mai un spectacol tematic muzical – coregrafic.
Formaţiile corale din Alba Iulia şi dansatorii Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia şi ai Liceului „Bethlen Gabor” din Aiud, ai Casei de Cultură din Ocna Mureş , Căminelor Culturale din Pianu de Jos şi Feisa, grupul folcloric al şcolarilor din Vinerea, taraful şi soliştii sindicatului învăţământ din Alba Iulia şi recitatorii casei de cultură a sindicatelor au deschis spectacolul cu un imn glorios închinat muncii libere şi creatoare, „Cântecul de 1 Mai” al compozitorului Ciprian Porumbescu.
În anul 1985, Ziarul „Unirea” scria că „Ziua de 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii a fost sărbătorită de cetăţenii din judeţul nostru într-o atmosferă de veselie şi entuziasm.”
Aceştia au sărbătorit la serbările câmpeneşti, unde „şi-au dat concurs” formaţiile artistice ale caselor de cultură, ale întreprinderilor, liceelor şi şcolilor generale.
Conduşi de Ceauşescu, partid, popor şi ţară întâmpinăm a muncii măreaţă sărbătoare
Prin 1988, adunarea festivă din consacrată Zilei Muncitoreşti s-a desfăşurat la Casa de Cultură a Sindicatelor din municipiu, în cadrul spectacolului sugestiv numit „Conduşi de Ceauşescu, partid, popor şi ţară întâmpinăm a muncii măreaţă sărbătoare”.
Adalbert Cserni
În cadrul acestui spectacol pe scenă îşi făceau apariţia copii şi tineri îmbrăcaţ în costume populare specifice zonei din care veneau, costume pioniereşti şi pentru dansuri moderne şi în „costume sobre de cor”.
De asemenea, a fost adus şi nelipsitul omagiu „celui mai iubit fiu al României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşei sale de viaţă şi luptă revoluţionară, academician doctor inginer Elena Ceauşescu”, dar şi muncitorilor din întreaga ţară cu un cântec, a căror versuri erau următoarele:
„În strînsă unitate, Partid, Popor şi Ţară
Avînd un brav erou conducător
Înfăptuind a muncii măreaţă primăvară
Păşim cutezător spre viitor
Ni-i Ceauşescu simbol de virtute
Îndemnul lui clarvăzător mereu
În epopeea muncii pe-ntrecut
Îl vor uma la bine şi la greu
Alături, frunte de savant deplină
Elena Ceauşescu – zi de zi
Avem aceste flamuri de lumină
Spre-a le urma mereu şi-a birui”.
Alături de oficialitățiile comuniste ale vremii, în tribuna oficială se aflau și fruntașii clasei muncitoare:”fruntașii în producție, inovatorii, care prin eforturile lor au contribuit la îndeplinirea programului de producție”.
Pentru a-si demonstra superioritatea fata de vechiul regim partidul lanseaza dupa nationalizare intrecerile socialiste de productie de toate felurile: individuale, colective, între fabricile din judet, cu fabricile din alte judete etc.
Muncitorii sunt încurajați să lucreze nebunește fiind evidentiați în public la gazetele de perete obligatorii în toate secțiile fabricii și în toate instituțiile publice. Ele se doreau a fi un fel de mini ziare iar responsabilii lor erau aspru criticați dacă nu își făceau treaba foarte bine.
În epocă, fruntașii clasei muncitoare, erau răsplătăți de către organalele de partid comuniste cu Medalia Muncii, și era oferită acelora care obțineau realizări considerate deosebite în diferite domenii de activitate.
După manifestație, la mici și bere
La finalul defilărilor de 1 Mai, toată lumea se îndrepta spre pădure, pentru o porţie de mici şi bere în mijlocul naturii.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Strategia Națională de Apărare: Anticiparea și contracararea manifestărilor radicale, extremiste sau teroriste, inclusiv în mediul online, și creșterea rezilienței societale în raport cu extremismul și radicalizarea se numără printre prioritățile Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, prezentate miercuri de președintele Nicușor Dan, informează alba24.ro.
Documentul amintește acțiunile ostile ale Rusiei, spionajul sau „demersurile unor actori (non)statali care afectează și subminează statul de drept și ordinea constituțională.
Documentul este pus în dezbatere publică și poate fi consultat AICI.
Strategia subliniază nevoia pentru dezvoltarea capabilităților de descurajare și apărare, preponderent prin modernizarea instituțiilor relevante pentru securitatea națională, derularea optimă a programelor de înzestrare a Armatei României, pregătirea personalului militar și dezvoltarea industriei naționale de apărare, aflate în proprietate publică și privată.
De asemenea, este menționată pregătirea economiei, teritoriului și populației pentru apărare, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare și prin sporirea mobilității militare, dar și consolidarea capacității de acțiune din domeniul ordinii publice și siguranței cetățeanului, dezvoltarea măsurilor de răspuns la crize și situații de urgență / protecție civilă / apărare civilă, precum și asigurarea unui management operațional performant, bazat pe interoperabilitate, versatilitate și complementaritate.
Totodată, este necesară, arată strategia, dezvoltarea expertizei și competenței României în gestionarea situațiilor de criză și protecția civilă, dar și creșterea nivelului de securitate cibernetică la nivel național, consolidarea capacității de detectare și investigare a atacurilor cibernetice și fortificarea posturii proactive.
Publicitate
De asemenea, se pune accent în strategie pe crearea de noi tehnologii și accelerarea cercetării științifice și inovării, în special în domenii de importanță strategică, dezvoltarea și gestionarea Inteligenței Artificiale, inclusiv prin valorificarea programelor UE, precum și asigurarea securității cercetării științifice, ca măsură de protecție a ecosistemului de cunoaștere.
Mai este evidențiată și dezvoltarea capabilităților de combatere a amenințărilor asimetrice, cu accent pe amenințările hibride și terorism, protecția informațiilor clasificate în toate domeniile de activitate, prevenirea și contracararea activităților derulate de grupuri de interese ostile, grupări de criminalitate organizată sau entități străine inamice, având ca scop obținerea de beneficii ilegale, alterarea procesului decizional statal sau afectarea unor domenii relevante pentru securitatea națională, inclusiv în mediul online și prevenirea și combaterea infracționalității de orice fel.
În ceea ce privește mediul cetățenesc și coeziunea societală, strategia subliniază nevoia pentru protejarea valorilor democrației liberale și a statului de drept, anticiparea și combaterea agresiunilor informaționale, în condițiile prezervării libertății de expresie, consolidarea valorilor identitare naționale, inclusiv prin păstrarea, protejarea, restaurarea, valorificarea și promovarea patrimoniului cultural și istoric al României, combaterea practicilor discriminatorii de orice natură, anticiparea și contracararea manifestărilor radicale, extremiste sau teroriste, inclusiv în mediul online, și creșterea rezilienței societale în raport cu extremismul și radicalizarea dar și dezvoltarea culturală și spirituală a cetățenilor României în condiții de egalitate de șanse și în afara oricăror discriminări.
Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri că pe 24 noiembrie va avea loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema Strategiei Naționale de Apărare.
Șeful statului a arătat că strategia va fi prezentată pe 26 noiembrie în Parlament.
”Va fi urmată de un plan de implementare care nu va avea caracter public, dar termenele vor fi prevăzute”, a spus el.
Campanie de prevenire a consumului de droguri – activitate în cadrul proiectului „Tineri NEETs în acțiune – TIN ACT”
Peste 140 de tineri din cadrul Liceului cu Program Sportiv Botoșani au participat astăzi la o activitate de informare și conștientizare privind riscurile consumului de droguri, organizată în cadrul proiectului „Tineri NEETs în acțiune – TIN ACT”.
Evenimentul a avut ca scop prevenirea consumului de substanțe interzise și promovarea unui stil de viață sănătos, oferind totodată participanților informații despre oportunitățile de dezvoltare personală și profesională puse la dispoziție prin intermediul proiectului TIN ACT.
Activitatea s-a desfășurat într-un cadru interactiv, tinerii fiind implicați în discuții deschise despre cauzele și efectele nocive ale consumului de droguri, dar și despre importanța alegerilor responsabile în perioada adolescenței. Reprezentanții proiectului au subliniat rolul educației, al sportului și al implicării sociale în construirea unui viitor echilibrat și fără dependențe.
Organizatorii au mulțumit pentru sprijin Penitenciarului Botoșani, care a contribuit la realizarea activității prin prezentarea unor mărturii reale și exemple de consecințe ale deciziilor greșite, precum și conducerii Liceului cu Program Sportiv Botoșani, pentru deschiderea și colaborarea oferită.
Mesajul central transmis tinerilor a fost unul puternic și simbolic:
„Drogurile reprezintă ușa interzisă care, odată deschisă, nu mai poate fi închisă!”
Publicitate
În încheiere, participanții au fost îndemnați să își prețuiască sănătatea, libertatea și viitorul, alegând conștient să spună NU drogurilor și alcoolului!
„Nu permite ca drogurile și alcoolul să îți decidă viitorul!”
Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, continuă seria de activități culturale din anul 2025 cu organizarea unei expoziții cu genericul „Galeria pictorilor botoșăneni la Ipotești”, având la bază lucrări din propriul patrimoniu și din colecția particulară a pictorului Victor Hreniuc.
Adrian Silvan Ionescu scria despre Victor Hreniuc: „Artistul este un magician al sinesteziilor, căci prin compozițiile sale reușește să sugereze parfumul câmpurilor, mirosul specific al gospodăriilor țărănești din Țara de Sus, sunetele acestora ca și acordurile doinite pe un caval de nuanță de lamentă ce însoțesc glasul unui bard autohton”.
Născut în data de 10 aprilie 1942 la Milișăuți, Suceava, Victor Hreniuc a absolvit Facultatea de Arte Plastice în anul 1969, clasa prof. Dan Hatmanu, din cadrul Institutului Pedagogic Iași. În 1981 și-a desăvârșit pregătirea profesională absolvind Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, Facultatea de Muzeologie – Arte Plastice.
Între 1970 și 2013, pictorul Victor Hreniuc a expus constant în cadrul Cenaclului U.A.P. Botoșani și în alte centre culturale ale Moldovei. A organizat și a participat la Taberele naționale de pictură și grafică din Ipotești și Agafton în perioada 1994-2005. În 2009 a participat la Tabăra de creație România – Ucraina – Sucevița. Este realizator de coperți și ilustrații de carte (8 volume de poezii și proză).
A avut numeroase expoziții personale și de grup. Lucrările sale se află în colecții particulare din Anglia, Canada, Franța, Japonia, Germania, Grecia, U.S.A., Brazilia etc. și în colecții muzeale din Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău, Chișinău, Cernăuți.
În calitate de profesor de pictură – grafică de peste 50 de ani la Școala de Arte Botoșani a obținut peste 100 de premii și distincții internaționale.
Publicitate
Vernisajul expoziției „File din povestea naturii – Victor Hreniuc” va avea loc în data de 14 noiembrie 2025, orele 12.00, în Sala Portaluri din cadrul Muzeului Tematic „Mihai Eminescu”.
Clubul FC Rapid a fost sancționat, miercuri, de Comisia de Disciplină din cadrul Federației Române de Fotbal cu o penalitate sportivă în valoare de 16.875 lei în urma incidentelor provocate de suporterii săi la meciul din deplasare cu Universitatea Craiova, din etapa a 15-a a Superligii.
‘Universitatea Craiova vs. FC Rapid – Incidente – În temeiul art. 82.2 și 3.a și c din RD, raportat la art. 83.2.b din RD, se sancționează clubul FC Rapid 1923 SA cu penalitate sportivă de 16.875 lei’, se arată în soluția comisiei publicată pe site-ul oficial al Ligii Profesioniste de Fotbal.
Cluburile FK Csikszereda Miercurea Ciuc și Petrolul Ploiești au primit sancțiuni de câte 7.500 lei în urma partidei directe din etapa a 14-a a Superligii.
Comisia de Disciplină a dispus excluderea din toate competițiile organizate de FRF, LPF și AJF a clubului FC Buzău, care a activat sezonul trecut în Superligă.
‘Tescan Dragoș vs. AS FC Buzău – Neexecutare Hotărâre CNSL – În temeiul art.85.2 din RD, clubul FC Buzău este exclus din toate competițiile FRF / LPF / AJF. Sub sancțiunea decăderii, persoana sancționată poate solicita motivarea deciziei în termen de trei zile de la comunicare. Hotărârea este irevocabilă’, se menționează pe site-ul citat.
Jucătorii Adams Friday (FC Botoșani), Alexandru Cicâldău (U Craiova) și George Daniel Bîrligea (FCSB) au fost sancționați cu câte o etapă de suspendare și 740 de lei penalitate sportivă în urma cartonașelor roșii primite în etapa a 16-a a Superligii.
AGERPRES