Connect with us

Actualitate

1 Mai în „Epoca de Aur”: Cum era sărbătorită în comunism Ziua Oamenilor Muncii: Omagii pentru ”conducătorul iubit”

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

De 1 Mai Muncitoresc Partidul Comunist organiza, cu mare atenție, toate ceremoniile, de la  defilările din centrul oraşului până la spectacolele patriotice de pe stadion. Totul trebuia să fie ca la carte și se făceau chiar și repetiții.

În acea perioadă era momentul reunirii elevilor atât de gimnaziu, cât şi de liceu şi al angajaţilor de la fabricile din județ.

Pentru defilările muncitorești muncitorii erau aduși în grupuri din timpul programului de lucru, li se dădeau pancarte cu sloganuri comuniste sau ceaușiste și erau puși să defileze prin fața tribunei oficiale.

Gărzile patriotice – muncitori prezentați drept ”soldați de elită”

Repetițiile erau mai aspre pentru ”gărzile patriotice”, formate din angajații de la fabricile din județ. Îmbrăcați în haine militare și dotați cu arme aceștia trebuiau să simuleze că sunt asemeni unei armate cu soldați bine pregătiți.

Cu armele în mână, barbații și femeile aduse direct din fluxul de producție  trebuiau să treacă în pas de defilare prin fața ștabilor de la județeana de partid.

Publicitate

Defilarea gărzilor patriotice trebui să fie ca la carte și pentru asta de multe ori ”soldații” erau amenințați.

Chiar dacă presa nu a consemnat cum se organizau acele momente, cei care le-au trăit au spus că plecau ori din faţa fabricii unde lucrau ori erau aduşi de la şcolile de unde învăţau să defileze prin faţa Tribunei tovarășilor de la PCR.

În perioada comunismului în presa scrisă, apărea, de exemplu, în 1985, că „Ziua de 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii a fost sărbătorită de cetăţenii din judeţul nostru într-o atmosferă de veselie şi entuziasm.”

Românii serveau Patria încolonați la defilare

În data de 1 mai, în perioada comunismului, toţi românii serveau patria în modul pe care Nicolae Ceauşescu şi l-a dorit, încolonaţi la defilare, frumos îmbrăcaţi, elevii purtând costumele de pionieri, iar muncitorii cu pancarte în mână, la care lucrau cu mult timp înainte de marele eveniment.

Era ziua în care nimeni nu muncea, dar erau obligaţi să defileze, chiar şi elevii care făceau şcoala în alte oraşe din judeţ erau aduși pentru această manifestare.

Defilarea muncitorilor şi a elevilor se oprea pe stadionul din oraş.

Cei care nu treceau de selecția activiștilor pentru defilare erau încolonați, primeau pancarte și erau plasați, ordonat, în rândurile celor care trebuiau să aplaude coloanele muncitorești.

Două săptămâni de repetiții

Muncitorii de la fabrici  erau scoşi  la „repetiții” cu două săptămâni înainte de 1 Mai .

Aceştia, la fel ca şi elevii, treceau prin faţa tribunei, de unde erau priviţi de fruntașii nomenclaturii P.C.R.

Nu oricine avea acces la tribuna oficială.

Cei mai bine cotați activiști aveau locuri rezervate în primul rând alături de prim-secretarul județului.

Eșalonul doi al nomenclaturii era plasați pe rândul următor, iar cei mai apreciați dintre aceștia erau acceptați în spatele primului secretar al județului.

Pentru celelalte locuri se ducea o aprigă ”bătălie” între directorii de intreprinderi socialiste, activiști de partid și alte personaje din protipendada comunistă, pentru că accesul la tribuna oficială reprezenta un simbol al influenței pe care aceștia o aveau la nivelul conducerii partidului.

Victoriile mărețe se sărbătoreau pe stadion

În anii în care P.C.R sărbătorea mari „victorii socialiste”, manifestările erau organizate pe stadion unde erau prezentate momente artistice grandioase ale șoimilor patriei, pionierilor, uteciștilor și  ale clasei muncitoare, cu dansuri tematice  pe fundalul muzicii patriotice.

Coregrafia era special făcută de profesori și supervizată de activiștii de partid. Fiecare mișcare, dar și aranjarea grupurilor de  dansatori erau analizate atent, pentru ca nu cumva să conțină elemente subversive sau să pună într-o lumină proastă partidul și prea iubiții conducători.

”Vibrantele omagii” aduse conducătorilor în presa locală

Ziarul comunist Unirea elogia pe pagini întregi marile realizări ale PCR și transmitea ”vibrante omagii” conducătorului iubit. În ziar se alocau spații și pentru muncitorii fruntași în întrecerea socialistă și erau evidențiate unitățile care își îndeplineau planul cincinal ”în patru ani și jumătate”.

 De 1 mai- liber la circulat cu mașina. Restul anului, o duminica da, una ba

De 1 Mai, partidul mai acorda o facilitate românilor: îi lăsa să circule cu mașinile, indiferent dacă aveau numere cu pare sau impare.

În perioada 1984-89 Ceaușescu a făcut ”ordine” în circulația autovehiculelor pe drumurile din România. Astfel românii au fost obligați să circule alternativ, sâmbăta și duminica, în funcție de terminația numărului de înmatriculare.

Mașinile cu ultimul număr par pe plăcuțele de înmatriculare nu aveau voie să se miște în weekendul în care circulau cele cu numere impare. În cazul în care ”Ziua Oamenilor Muncii” pica sâmbăta sau duminica, restricția era ridicată.

În plus de asta stațiile PECO aveau voie să livreze mai multă benzină decât în zilele normale. Cozile la stațiile de benzină erau de sute de metri și fiecare șofer care nu apuca rândul mai în față se ruga să nu se termine rația dată cu mărinimie de partid, până ajunge la pompă.

Vânzătorii de la stațiile de benzină erau și ei niște mici ”nababi” ai epocii alături de gestionarii de alimentare sau de baruri de unde se mai putea obține, ”pe sub mână”, o bară de salam, un pachet de unt sau o cutie de cafea.

Elevii, pregătiți cu poezii, cântece patriotice și dansuri tematice comuniste

De 1 mai, o atenție deosebită se acorda și elevilor. Aceștia erau pregătiți cu câteva săptămâni înainte de Ziua Oamenilor Muncii în curtea școlilor și pe stadion. Poezii, cântece patriotice și dansuri tematice.

Repetițiile erau zilnice și elevii erau scutiți de la cursuri. Totul trebuia să fie perfect până la 1 Mai.

În 1977, Ziarul „Unirea”- organul PCR județean, consemna că participanţii adunării festive au putut urmări cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 Mai un spectacol tematic muzical – coregrafic.

Formaţiile corale din Alba Iulia şi dansatorii Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia şi ai Liceului „Bethlen Gabor” din Aiud, ai Casei de Cultură din Ocna Mureş , Căminelor Culturale din Pianu de Jos şi Feisa, grupul folcloric al şcolarilor din Vinerea, taraful şi soliştii sindicatului învăţământ din Alba Iulia şi recitatorii casei de cultură a sindicatelor au deschis spectacolul cu un imn glorios închinat muncii libere şi creatoare, „Cântecul de 1 Mai” al compozitorului Ciprian Porumbescu.

În anul 1985, Ziarul „Unirea” scria că „Ziua de 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii a fost sărbătorită de cetăţenii din judeţul nostru într-o atmosferă de veselie şi entuziasm.”

Aceştia au sărbătorit la serbările câmpeneşti, unde „şi-au dat concurs” formaţiile artistice ale caselor de cultură, ale întreprinderilor, liceelor şi şcolilor generale.

Conduşi de Ceauşescu, partid, popor şi ţară întâmpinăm a muncii măreaţă sărbătoare

Prin 1988, adunarea festivă din consacrată Zilei Muncitoreşti s-a desfăşurat la Casa de Cultură a Sindicatelor din municipiu, în cadrul spectacolului sugestiv numit „Conduşi de Ceauşescu, partid, popor şi ţară întâmpinăm a muncii măreaţă sărbătoare”.

Adalbert Cserni

În cadrul acestui spectacol pe scenă îşi făceau apariţia copii şi tineri îmbrăcaţ în costume populare specifice zonei din care veneau, costume pioniereşti şi pentru dansuri moderne şi în „costume sobre de cor”.

De asemenea, a fost adus şi nelipsitul omagiu „celui mai iubit fiu al României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşei sale de viaţă şi luptă revoluţionară, academician doctor inginer Elena Ceauşescu”, dar şi muncitorilor din întreaga ţară cu un cântec, a căror versuri erau următoarele:

„În strînsă unitate, Partid, Popor şi Ţară

Avînd un brav erou conducător

Înfăptuind a muncii măreaţă primăvară

Păşim cutezător spre viitor

Ni-i Ceauşescu simbol de virtute

Îndemnul lui clarvăzător mereu

În epopeea muncii pe-ntrecut

Îl vor uma la bine şi la greu

Alături, frunte de savant deplină

Elena Ceauşescu – zi de zi

Avem aceste flamuri de lumină

Spre-a le urma mereu şi-a birui”.

Alături de oficialitățiile comuniste ale vremii, în tribuna oficială se aflau și fruntașii clasei muncitoare:”fruntașii în producție, inovatorii, care prin eforturile lor au contribuit la îndeplinirea programului de producție”.

Pentru a-si demonstra superioritatea fata de vechiul regim partidul lanseaza dupa nationalizare intrecerile socialiste de productie de toate felurile: individuale, colective, între fabricile din judet, cu fabricile din alte judete etc.

Muncitorii sunt încurajați să lucreze nebunește fiind evidentiați în public la gazetele de perete obligatorii în toate secțiile fabricii și în toate instituțiile publice. Ele se doreau a fi un fel de mini ziare iar responsabilii lor erau aspru criticați dacă nu își făceau treaba foarte bine.

În epocă, fruntașii clasei muncitoare, erau răsplătăți de către organalele de partid comuniste cu Medalia Muncii, și era oferită acelora care obțineau realizări considerate deosebite în diferite domenii de activitate.

După manifestație, la mici și bere

La finalul defilărilor de 1 Mai, toată lumea se îndrepta spre pădure, pentru o porţie de mici şi bere în mijlocul naturii.

Sursa: alba24.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

„Tomata”, „Usturoiul” și „Rabla pentru tractoare” vor continua și în 2025. Ce modificări anunță ministrul Agriculturii

Publicat

acum o oră

joi, 20.02.2025

de

Publicitate

Programele ”Tomata”, ”Usturoiul”, ”Rabla pentru tractoare” vor continua și în 2025, însă vor suferi modificări în ceea ce privește sistemul de finanțare sau de depunere, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

”Anul acesta schimbăm sistemul de finanțare al Programului Tomata. Am fost deja în două bazine legumicole din România și am discutat cu fermierii. Va fi programul ‘Tomata și alte legume în spații protejate’ și vom finanța fiecare mie de metri pătrați cu 1.500 de euro. Asta înseamnă că un fermier care are 5.000 de metri pătrați poate lua 7.500 euro, nu doar 3.000 de euro, dar vreau să încurajăm să cultive și celelalte legume. Vorbim aici de spanac, salată, ceapă verde, ardei kapia, ardei gras, ardei Bianca. Sunt mai multe legume pe care le-am stabilit cu fermierii”, a precizat Florin Barbu.

El a explicat că fermierii vor fi obligați, în funcție de suprafața pe care o dețin, să cultive și alte legume, nu doar tomate, astfel încât să existe legume românești pe tot parcursului anului, nu doar tomate în anumite perioade și în cantități foarte mari.

”Ponderea este în felul următor: în cazul în care ai 1.000 mp ești obligat să pui tomate. Dacă ai 2.000 mp² pui 1.000 mp cu tomate și 1.000 mp cu alte legume în spații protejate. Dar dacă trecem la alt nivel, de 5.000 mp, nu poate pune decât 2.000 mp cu tomate și restul de 3.000 mp cu alte legume. Adică nu vrem să mai avem cantități foarte mari de tomate într-o perioadă. Sprijinul nu va mai fi până la luna mai. Valorificarea se va face până la sfârșitul lunii octombrie, astfel încât să avem pe tot parcursul anului și tomate și alte legume în spații protejate”, a explicat oficialul MADR.

Întrebat de ce nu au gust unele roșii românești în timpul iernii, dintre cele care se găsesc în supermarketuri, Barbu a precizat că el a mâncat recent roșii românești ”cu gust”, cumpărate de la o seră din județul Olt.

”Eu am mâncat săptămâna trecută la Giuvărăști în județul Olt roșii cu gust dintr-o seră încălzită și pe care le aveau la vânzare. Dar cred că ați observat și dumneavoastră că foarte multe legume românești sunt acum în magazinele de retail în perioada asta. De ce? Pentru că noi am finanțat în Programul Strategic cu punctajul cel mai mare proiectele pentru instalarea tinerilor fermieri, din bazinele legumicole, prin care am dat 70.000 euro, iar acești bani au fost destinați echipamentelor, centralelor de încălzit în sere și solarii. De asemenea, am dat un sprijin pe care nu trebuie să-l justifice, de 40.000 euro, pentru achiziționarea de combustibil necesar încălzirii serelor și solarii. S-a văzut imediat un trend crescător pe toată perioada anului. Găsești roșii românești în această perioadă în magazinele de retail din România și în piețe. Consider că acestea sunt investiții corecte, astfel încât să scădem importul de legume și în extrasezon”, a punctat ministrul Agriculturii.

Publicitate

Chiar dacă importurile sunt încă la un nivel ridicat, mai ales în extrasezon, Barbu a precizat că în ultimii ani a crescut producția internă, dar și consumul, iar anumite bazine legumicole din România au ajuns să exporte tomate.

”Prin programul ‘Tomata’, pe lângă faptul că au crescut cantitățile, a crescut și consumul pe cap de locuitor, dar a crescut și cantitatea exportată. Există un bazin legumicol din România unde 70% din tomatele realizate în acel bazin pleacă către export. E un lucru bun pentru fermieri, deși importul crește în anumite perioade, mai ales în extrasezon”, a subliniat șeful MADR.

În ceea ce privește Programul ”Usturoiul”, și acesta va continua în 2025 cu o modificare și anume: cantitățile obținute să ajungă direct către unități de vânzare, către cooperative sau direct în procesare.

”Facturile care demonstrează comercializarea vor fi în e-factura. Cantitățile trebuie să ajungă direct către unitățile de vânzare, către cooperative care se ocupă cu comerțul sau direct în procesare. Nu se mai acceptă alte facturi pe alte coduri CAEN. Vrem să avem o eficiență a sectorului. Nu vrem facturi de la alte societăți, vrem direct din e-Factura. Suma va fi la fel, se va menține la 3.000 de euro/ha pentru usturoi”, a adăugat el.

Potrivit sursei citate, eficiența programului finanțat de MADR se vede și din faptul că în momentul de față nu mai există în România un magazin de retail care să nu aibă usturoi românesc la raft.

Pe de altă parte, Florin Barbu a subliniat că în 2025 vor apărea modificări și la ”Rabla pentru tractoare”, un program pentru fermieri derulat prin Ministerul Mediului.

”Pe acest program care e la Ministerul Mediului a fost o neregulă. Acolo au fost autorizate să participe la program doar anumite societăți și am luat o decizie împreună cu domnul Fechet (ministrul Mediului, Mircea Fechet n.r.), un ministru corect, care a lăsat la liber ca fiecare fermier să depună în platformă și să nu mai fie doar pe anumite firme autorizate. Erau cinci firme acreditate care au creat practici comerciale neloiale în piață și atunci am luat decizia să dăm acces fiecărui fermier să-și depună în platformă proiectul. Deci asta e o noutate pe zona asta”, a punctat ministrul.

Legat de ”Prima Seră”, program propus de senatorul PNL, George Scarlat, care prevedea acordarea unui sprijin de 200.000 de euro/seră, ministrul Agriculturii a menționat că își dorește să îl îmbunătățească când va ajunge în analiza Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

”Legat de ‘Prima Seră’ sunt de acord cu programul depus de senatorul George Scarlat, dar atunci când se va dezbate în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților vreau să propun ca pe acest sprijin de 200.000 euro pe seră să luăm în calcul și să detaliem direct la nivel de act normativ, ca toate aceste sere pe care le facem în România să fie cu obligativitate, cu încălzire, cu spațiu de depozitare, cu condiționare, cu tot ce trebuie, pentru că, dacă iar investim și facem 10 solarii, în loc să facem cinci pe care să le avem încălzite și cu unități de depozitare și de păstrare, nu am făcut nimic. Dezvoltăm sere și solarii în România care produc timp de trei luni și apoi nouă luni nu produc nimic”, a avertizat Barbu.

El a adăugat că programul va fi completat cu aceste condiții prin care să fie integrat tot sistemul de încălzire ”cu tot ce trebuie” în acea finanțare de 200.000 de euro.

”Un alt ajutor de stat pentru fermieri se referă la ‘Prima butelie’. Acesta este prin Fondul de Mediu și vrem să putem da fermierilor accesul la gaz printr-o butelie și o centrală pentru sere și solarii. De asemenea, vrem să primească și subvenție la acciza pentru încălzirea serelor și solariilor, așa cum facem la motorina utilizată ca și combustibil în zootehnie, în irigații, în vegetalul din România. De ce să nu devină și legumicultorii din România competitivi cu cei din Uniunea Europeană? Fermierii vor face depunerile direct la Fondul de Mediu, dar fermierii noștri sunt învățați pentru că prin acest fond au mai luat bani și pe independența energetică și au pus panouri solare pentru ventilația serelor și solariilor. Și tot prin Fondul de Mediu a fost ‘Rabla pentru tractoare’. Ei sunt familiarizați cu Ministerul Mediului pe aceste proiecte. Am vorbit deja cu domnul Fechet ca să lansăm aceste măsuri anul acesta”, a completat Florin Barbu.

În ceea ce privește fondurile care vor fi alocate pentru ”Prima butelie”, acestea sunt estimate undeva la 200 de milioane de lei. El a mai spus că programul se va adresa celor din bazinele legumicole din România, precizând că județul Olt deține o treime din legumicultura din România.

Potrivit datelor furnizate de MADR, în anul 2023, prin Programul ”Tomata” au fost efectuate plăți de peste 327,8 milioane de lei pentru 22.082 de beneficiari, iar în 2024, de circa 361,07 milioane de lei pentru 24.472 de beneficiari.

În ceea ce privește Programul ”Usturoiul”, s-au efectuat plăți de 37,7 milioane de lei în 2023 unui număr de 1.829 beneficiari, iar anul trecut au depășit 79,2 milioane de lei pentru 2.702 beneficiari.

Citeste mai mult

Educație

Au reprezentat județul Botoșani și s-au remarcat la Turneul Regional de Oină „Cupa Prieteniei”. Echipele din Vorona, la înălțime

Publicat

acum 2 ore

joi, 20.02.2025

de

Publicitate

Astăzi, 20 februarie 2025, Gura Humorului a fost gazda celei de-a treia ediții a Turneului Regional de Oină pentru Elevi de Gimnaziu și Liceu „Cupa Prieteniei”, eveniment la care echipele din județul Botoșani au avut o prezență remarcabilă.

Competiția, organizată de Colegiul „Alexandru cel Bun” Gura Humorului și Școala Gimnazială Frasin, în parteneriat cu Primăria Gura Humorului, Inspectoratul Școlar Județean Suceava și Federația Sindicatelor Libere din Învățământ Suceava, a reunit 12 echipe din județele Suceava, Botoșani și Neamț, relatează știridinbucovina.ro.

Botoșaniul a fost reprezentat cu succes de echipele Școlii Gimnaziale Vorona și ale Liceului Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona, care au obținut rezultate notabile la mai multe categorii de concurs.

La categoria gimnaziu – băieți, Școala Gimnazială Vorona a obținut locul al II-lea, în timp ce echipa de fete a aceleași școli a urcat pe podium pe locul al III-lea. La secțiunea liceu, Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona a încheiat competiția pe locul al III-lea atât la echipele de fete, cât și la cele de băieți, demonstrând potențialul tinerilor botoșăneni în practicarea acestui sport tradițional românesc.

Competiția s-a desfășurat pe categorii de vârstă și gen, promovând nu doar abilitățile sportive ale elevilor, ci și valorile oinei, un sport cu rădăcini adânci în cultura românească. Evenimentul a fost un bun prilej pentru echipele botoșănene să își măsoare forțele cu rivalii din județele vecine și să câștige experiență pentru competițiile viitoare.

Un moment special al turneului a fost prezența lui Chifan Ioan, fost oinist și antrenor al echipei „Biruința Gherăiești”, câștigătoarea Cupei României la seniori, care a oferit sfaturi și încurajări tinerilor participanți.

Publicitate

Turneul „Cupa Prieteniei” a fost mai mult decât o competiție sportivă — a fost o sărbătoare a tradiției și spiritului de echipă, încheindu-se cu festivitatea de premiere și aplauze pentru toți participanții.

Echipele din Vorona, județul Botoșani au demonstrat talent, determinare și fair-play, consolidându-și poziția în rândul promotorilor oinei în rândul tinerilor.

Citeste mai mult

Economie

Taxa pe stâlp: Termenul pentru finalizarea normelor de aplicare și consultările anunțate de ministrul Tanczos Barna

Publicat

acum 2 ore

joi, 20.02.2025

de

Publicitate

Elaborarea normelor pentru aplicarea taxei pe construcții speciale, cunoscută și sub denumirea de „taxa pe stâlp”, este în plină desfășurare. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat că toate sectoarele vizate vor fi invitate la consultări, astfel încât normele să fie finalizate până la sfârșitul lunii martie, relatrează alba24.ro.

”Construcțiile speciale sunt diverse. Am început activitatea. Am început elaborarea normelor, am stabilit sectoarele care vor fi tratate și vom avea dialog cu fiecare sector în parte, pentru că fiecare zonă trebuie tratată diferit.

Avem, pe de o parte, producția de energie. În domeniul energiei, pe producție avem anumite construcții speciale, pe transport de energie avem alte tipuri de construcții speciale, stâlpii, de exemplu.

Avem zona transporturilor, unde avem drumuri, căi ferate. Avem zona portuară, acolo, avem zone de platforme.

Avem exploatare de gaze, de țiței, acolo avem alt tip de construcție specială. Agricultura – construcții speciale, silozuri, platforme și acolo.

Deci, fiecare sector o să fie invitat la discuții și o să vorbim cu aceste companii private sau de stat pentru a finaliza normele până la sfârșitul lunii martie, așa cum prevede ordonanța”, a spus Tanczos Barna, într-un interviu acordat AGERPRES.

Publicitate

Ordonanța trenuleț aprobată la finele anului trecut, prevede că ”impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX”.

Intră sub incidența acestor prevederi și valoarea clădirilor din parcurile industriale, științifice și tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri.

Ce este taxa pe stâlp

Taxa pe stâlp (denumirea oficială: impozitul pe construcții speciale) este o taxă introdusă prima dată în România în anul 2014, ca parte a unei inițiative guvernamentale de a crește veniturile bugetare.

A primit acest nume colocvial deoarece includea și construcții precum stâlpii de susținere ai liniilor electrice sau ai altor infrastructuri, pe lângă alte tipuri de construcții speciale.

Taxa a afectat companiile din sectoare precum energie, telecomunicații și transporturi, care dețineau multe construcții speciale.

Mulți au considerat-o o povară fiscală suplimentară, care descuraja investițiile în infrastructură.

Taxa ”pe stâlp” a fost percepută ca fiind discriminatorie, deoarece afecta doar anumite domenii și nu exista o legătură directă între valoarea construcției și profitabilitatea activității desfășurate.

Citeste mai mult

Administratie

Poate ar trebui să existe un concurs și pentru asta: Curățenie în cimitirele din Vorona. Primăria face apel la responsabilitate

Publicat

acum 2 ore

joi, 20.02.2025

de

Publicitate

În aceste zile, autoritățile locale din comuna Vorona desfășoară o amplă campanie de curățenie în cimitirele din localitate, cu scopul de a păstra aceste locuri sacre curate și îngrijite.

Reprezentanții primăriei au anunțat că, începând cu această perioadă, toate deșeurile rezultate din activitățile de întreținere și curățenie vor trebui depozitate exclusiv în locurile special amenajate.

„Fiecare cetățean al comunei trebuie să păstreze un mediu curat, inclusiv în cimitire. Aceste locuri merită respect și grijă, fiind spații sacre de odihnă pentru cei dragi”, a transmis primarul comunei Vorona, Sergiu Dascălu.

Inițiativa vine în contextul în care, în mai multe regiuni din țară, astfel de acțiuni de întreținere și îngrijire a cimitirelor au fost apreciate și chiar premiate.

De exemplu, în 2021, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului a organizat un proiect intitulat „Cimitirul parohial – spațiu sacru, loc al odihnei și comuniunii celor adormiți întru Domnul”. În cadrul acestui proiect, parohiile și mănăstirile din Maramureș și Sătmar au fost invitate să trimită fotografii reprezentative cu cimitirele lor, iar cele mai bine îngrijite au fost premiate pentru eforturile depuse.

Deși în prezent nu există un concurs național dedicat îngrijirii cimitirelor organizat de Biserica Ortodoxă Română, inițiativele locale, precum cea din Vorona, contribuie semnificativ la păstrarea demnității acestor spații și pot servi ca model de bună practică pentru alte comunități.

Publicitate

Primăria Vorona face apel la spiritul civic al cetățenilor și îi încurajează să se implice activ în menținerea curățeniei, pentru ca aceste locuri de reculegere și odihnă veșnică să rămână îngrijite și respectate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending