De 1 Mai Muncitoresc Partidul Comunist organiza, cu mare atenție, toate ceremoniile, de la defilările din centrul oraşului până la spectacolele patriotice de pe stadion. Totul trebuia să fie ca la carte și se făceau chiar și repetiții.
În acea perioadă era momentul reunirii elevilor atât de gimnaziu, cât şi de liceu şi al angajaţilor de la fabricile din județ.
Pentru defilările muncitorești muncitorii erau aduși în grupuri din timpul programului de lucru, li se dădeau pancarte cu sloganuri comuniste sau ceaușiste și erau puși să defileze prin fața tribunei oficiale.
Gărzile patriotice – muncitori prezentați drept ”soldați de elită”
Repetițiile erau mai aspre pentru ”gărzile patriotice”, formate din angajații de la fabricile din județ. Îmbrăcați în haine militare și dotați cu arme aceștia trebuiau să simuleze că sunt asemeni unei armate cu soldați bine pregătiți.
Cu armele în mână, barbații și femeile aduse direct din fluxul de producție trebuiau să treacă în pas de defilare prin fața ștabilor de la județeana de partid.
Publicitate
Defilarea gărzilor patriotice trebui să fie ca la carte și pentru asta de multe ori ”soldații” erau amenințați.
Chiar dacă presa nu a consemnat cum se organizau acele momente, cei care le-au trăit au spus că plecau ori din faţa fabricii unde lucrau ori erau aduşi de la şcolile de unde învăţau să defileze prin faţa Tribunei tovarășilor de la PCR.
În perioada comunismului în presa scrisă, apărea, de exemplu, în 1985, că „Ziua de 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii a fost sărbătorită de cetăţenii din judeţul nostru într-o atmosferă de veselie şi entuziasm.”
Românii serveau Patria încolonați la defilare
În data de 1 mai, în perioada comunismului, toţi românii serveau patria în modul pe care Nicolae Ceauşescu şi l-a dorit, încolonaţi la defilare, frumos îmbrăcaţi, elevii purtând costumele de pionieri, iar muncitorii cu pancarte în mână, la care lucrau cu mult timp înainte de marele eveniment.
Era ziua în care nimeni nu muncea, dar erau obligaţi să defileze, chiar şi elevii care făceau şcoala în alte oraşe din judeţ erau aduși pentru această manifestare.
Defilarea muncitorilor şi a elevilor se oprea pe stadionul din oraş.
Cei care nu treceau de selecția activiștilor pentru defilare erau încolonați, primeau pancarte și erau plasați, ordonat, în rândurile celor care trebuiau să aplaude coloanele muncitorești.
Două săptămâni de repetiții
Muncitorii de la fabrici erau scoşi la „repetiții” cu două săptămâni înainte de 1 Mai .
Aceştia, la fel ca şi elevii, treceau prin faţa tribunei, de unde erau priviţi de fruntașii nomenclaturii P.C.R.
Nu oricine avea acces la tribuna oficială.
Cei mai bine cotați activiști aveau locuri rezervate în primul rând alături de prim-secretarul județului.
Eșalonul doi al nomenclaturii era plasați pe rândul următor, iar cei mai apreciați dintre aceștia erau acceptați în spatele primului secretar al județului.
Pentru celelalte locuri se ducea o aprigă ”bătălie” între directorii de intreprinderi socialiste, activiști de partid și alte personaje din protipendada comunistă, pentru că accesul la tribuna oficială reprezenta un simbol al influenței pe care aceștia o aveau la nivelul conducerii partidului.
Victoriile mărețe se sărbătoreau pe stadion
În anii în care P.C.R sărbătorea mari „victorii socialiste”, manifestările erau organizate pe stadion unde erau prezentate momente artistice grandioase ale șoimilor patriei, pionierilor, uteciștilor și ale clasei muncitoare, cu dansuri tematice pe fundalul muzicii patriotice.
Coregrafia era special făcută de profesori și supervizată de activiștii de partid. Fiecare mișcare, dar și aranjarea grupurilor de dansatori erau analizate atent, pentru ca nu cumva să conțină elemente subversive sau să pună într-o lumină proastă partidul și prea iubiții conducători.
”Vibrantele omagii” aduse conducătorilor în presa locală
Ziarul comunist Unirea elogia pe pagini întregi marile realizări ale PCR și transmitea ”vibrante omagii” conducătorului iubit. În ziar se alocau spații și pentru muncitorii fruntași în întrecerea socialistă și erau evidențiate unitățile care își îndeplineau planul cincinal ”în patru ani și jumătate”.
De 1 mai- liber la circulat cu mașina. Restul anului, o duminica da, una ba
De 1 Mai, partidul mai acorda o facilitate românilor: îi lăsa să circule cu mașinile, indiferent dacă aveau numere cu pare sau impare.
În perioada 1984-89 Ceaușescu a făcut ”ordine” în circulația autovehiculelor pe drumurile din România. Astfel românii au fost obligați să circule alternativ, sâmbăta și duminica, în funcție de terminația numărului de înmatriculare.
Mașinile cu ultimul număr par pe plăcuțele de înmatriculare nu aveau voie să se miște în weekendul în care circulau cele cu numere impare. În cazul în care ”Ziua Oamenilor Muncii” pica sâmbăta sau duminica, restricția era ridicată.
În plus de asta stațiile PECO aveau voie să livreze mai multă benzină decât în zilele normale. Cozile la stațiile de benzină erau de sute de metri și fiecare șofer care nu apuca rândul mai în față se ruga să nu se termine rația dată cu mărinimie de partid, până ajunge la pompă.
Vânzătorii de la stațiile de benzină erau și ei niște mici ”nababi” ai epocii alături de gestionarii de alimentare sau de baruri de unde se mai putea obține, ”pe sub mână”, o bară de salam, un pachet de unt sau o cutie de cafea.
Elevii, pregătiți cu poezii, cântece patriotice și dansuri tematice comuniste
De 1 mai, o atenție deosebită se acorda și elevilor. Aceștia erau pregătiți cu câteva săptămâni înainte de Ziua Oamenilor Muncii în curtea școlilor și pe stadion. Poezii, cântece patriotice și dansuri tematice.
Repetițiile erau zilnice și elevii erau scutiți de la cursuri. Totul trebuia să fie perfect până la 1 Mai.
În 1977, Ziarul „Unirea”- organul PCR județean, consemna că participanţii adunării festive au putut urmări cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 Mai un spectacol tematic muzical – coregrafic.
Formaţiile corale din Alba Iulia şi dansatorii Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia şi ai Liceului „Bethlen Gabor” din Aiud, ai Casei de Cultură din Ocna Mureş , Căminelor Culturale din Pianu de Jos şi Feisa, grupul folcloric al şcolarilor din Vinerea, taraful şi soliştii sindicatului învăţământ din Alba Iulia şi recitatorii casei de cultură a sindicatelor au deschis spectacolul cu un imn glorios închinat muncii libere şi creatoare, „Cântecul de 1 Mai” al compozitorului Ciprian Porumbescu.
În anul 1985, Ziarul „Unirea” scria că „Ziua de 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii a fost sărbătorită de cetăţenii din judeţul nostru într-o atmosferă de veselie şi entuziasm.”
Aceştia au sărbătorit la serbările câmpeneşti, unde „şi-au dat concurs” formaţiile artistice ale caselor de cultură, ale întreprinderilor, liceelor şi şcolilor generale.
Conduşi de Ceauşescu, partid, popor şi ţară întâmpinăm a muncii măreaţă sărbătoare
Prin 1988, adunarea festivă din consacrată Zilei Muncitoreşti s-a desfăşurat la Casa de Cultură a Sindicatelor din municipiu, în cadrul spectacolului sugestiv numit „Conduşi de Ceauşescu, partid, popor şi ţară întâmpinăm a muncii măreaţă sărbătoare”.
Adalbert Cserni
În cadrul acestui spectacol pe scenă îşi făceau apariţia copii şi tineri îmbrăcaţ în costume populare specifice zonei din care veneau, costume pioniereşti şi pentru dansuri moderne şi în „costume sobre de cor”.
De asemenea, a fost adus şi nelipsitul omagiu „celui mai iubit fiu al României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşei sale de viaţă şi luptă revoluţionară, academician doctor inginer Elena Ceauşescu”, dar şi muncitorilor din întreaga ţară cu un cântec, a căror versuri erau următoarele:
„În strînsă unitate, Partid, Popor şi Ţară
Avînd un brav erou conducător
Înfăptuind a muncii măreaţă primăvară
Păşim cutezător spre viitor
Ni-i Ceauşescu simbol de virtute
Îndemnul lui clarvăzător mereu
În epopeea muncii pe-ntrecut
Îl vor uma la bine şi la greu
Alături, frunte de savant deplină
Elena Ceauşescu – zi de zi
Avem aceste flamuri de lumină
Spre-a le urma mereu şi-a birui”.
Alături de oficialitățiile comuniste ale vremii, în tribuna oficială se aflau și fruntașii clasei muncitoare:”fruntașii în producție, inovatorii, care prin eforturile lor au contribuit la îndeplinirea programului de producție”.
Pentru a-si demonstra superioritatea fata de vechiul regim partidul lanseaza dupa nationalizare intrecerile socialiste de productie de toate felurile: individuale, colective, între fabricile din judet, cu fabricile din alte judete etc.
Muncitorii sunt încurajați să lucreze nebunește fiind evidentiați în public la gazetele de perete obligatorii în toate secțiile fabricii și în toate instituțiile publice. Ele se doreau a fi un fel de mini ziare iar responsabilii lor erau aspru criticați dacă nu își făceau treaba foarte bine.
În epocă, fruntașii clasei muncitoare, erau răsplătăți de către organalele de partid comuniste cu Medalia Muncii, și era oferită acelora care obțineau realizări considerate deosebite în diferite domenii de activitate.
După manifestație, la mici și bere
La finalul defilărilor de 1 Mai, toată lumea se îndrepta spre pădure, pentru o porţie de mici şi bere în mijlocul naturii.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
De 1 Iunie, salvatorii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” Botoșani au lăsat pentru o zi sirenele în urmă și au adus zâmbete, culoare și emoție în rândul copiilor din orașul Ștefănești.
La invitația Primăriei, pompierii au pregătit o serie de activități speciale dedicate Zilei Internaționale a Copilului, transformând curtea instituției într-un spațiu al aventurii și al poveștilor.
Autospecialele de intervenție, șenilata și nelipsitul Pompier Sam – îndrăgitul erou al celor mici – au fost vedetele unei zile pline de veselie. Copiii au fost în centrul atenției, bucurându-se de jocuri interactive, trasee aplicative, baloane colorate și surprize care le-au luminat chipurile.
Dar dincolo de joacă, ziua a fost și una a învățării. Într-o atmosferă prietenoasă, micuții au aflat cum să reacționeze în caz de incendiu, cutremur sau alte situații de urgență, cum să procedeze dacă descoperă muniții neexplodate dar și ce înseamnă curajul, solidaritatea și spiritul civic.
Prin aceste lecții, salvatorii le-au arătat celor mici că eroismul nu înseamnă doar intervenții spectaculoase, ci și grijă, pregătire și înțelepciune. Fiecare îmbrățișare, fiecare întrebare și fiecare zâmbet primit a fost, pentru pompieri, o adevărată recompensă.
„Copiii sunt sufletul comunității. Ne dorim ca ei să ne vadă nu doar ca salvatori, ci și ca prieteni de nădejde, care le oferă sprijin, siguranță și încredere. Ziua de astăzi este despre ei și pentru ei”, au transmis reprezentanții ISU Botoșani.
Publicitate
Activitatea de la Ștefănești este doar începutul, au transmis responsabilii ISU Botoșani. În perioada următoare, pompierii vor ajunge și în alte localități ale județului, precum Darabani, unde alte mânuțe nerăbdătoare îi așteaptă cu entuziasm și curiozitate.
„La mulți ani tuturor copiilor! Să rămâneți mereu curioși, curajoși și cu inima deschisă – voi sunteți speranța unei lumi mai bune!”, au mai transmis reprezentanții ISU Botoșani.
Duminică, 1 iunie 2025, municipiul Botoșani a îmbrăcat haine de sărbătoare și s-a transformat într-un veritabil tărâm al copilăriei. Cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului, Primăria Municipiului Botoșani a dat startul unei zile magice, dar și unei luni întregi dedicate celor mici, cu evenimente desfășurate în mai multe zone ale orașului, în perioada 29 mai – 29 iunie.
Punctul central al zilei de 1 Iunie este, fără îndoială, Carnavalul Personajelor de Poveste – o paradă spectaculoasă și plină de culoare, în care sute de copii îmbrăcați în personaje de basm vor defila prin oraș, aducând la viață universul magic al poveștilor. Evenimentul promite să fie o explozie de imaginație și bucurie, deschis tuturor botoșănenilor – copii, părinți și bunici.
Defilarea va începe la ora 11:00, din fața Primăriei Botoșani, urmând traseul: strada Cuza Vodă – strada Marchian – Bulevardul Mihai Eminescu, cu sosire în Parcul Copilăriei (Parcul „Mihai Eminescu”).
Pe lângă carnaval, Ziua Copilului a adus un program bogat de activități, desfășurate în mai multe locații ale orașului:
🔹 Parcul Cornișa:
– ora 09:00: Campionatul de Minifotbal
– ora 11:00: Campionatul de Baschet
🔹 Pietonalul Unirii:
– ora 10:00: Deschiderea Târgului Micului Antreprenor – unde copiii își prezintă ideile, produsele și talentele
Publicitate
🔹 Parcul Copilăriei (Mihai Eminescu):
– ora 12:00: Ateliere de creație, pictură pe față, tir cu arcul, modelaj, bărci pe apă, jocuri educative
– ora 12:30: Spectacolul „Vasilache și Mărioara”, susținut de Teatrul pentru Copii și Tineret „Vasilache”
🔹 Cinema Unirea:
– Expoziția „Cupa 1 Iunie” – ediția a III-a, cu totemuri realizate de elevi, deschisă până pe 11 iunie
Programul nu se oprește aici. Între 29 mai și 29 iunie, orașul va găzdui o serie de evenimente conexe, printre care:
– Autobuzul cu Povești – tururi speciale pentru copii
– Festivalul de Film Kinodiseea – proiecții gratuite la Cinema Unirea
– Festivalul Internațional de Muzică „În suflet copii” – la Teatrul „Mihai Eminescu”
– Basmele despre Eminescu spuse de giganți – instalații și povești interactive în Parcul Mihai Eminescu
De asemenea, din 2 iunie începe Săptămâna Teatrului pentru Copii, cu spectacole zilnice în parcurile orașului. Primul spectacol – „Elefănțelul curios” – va avea loc luni, la ora 17:00, în Parcul Curcubeului.
„Carnavalul este inima sărbătorii de 1 Iunie. Ne dorim ca toți copiii din Botoșani să se bucure de o zi magică, în care imaginația și bucuria copilăriei să umple orașul. Îi așteptăm pe toți să ni se alăture, cu veselie și costume de poveste!”, a transmis primarul Cosmin Andrei.
🎈 Toate evenimentele sunt cu acces gratuit. Organizatorii îi așteaptă pe botoșăneni să se alăture în număr cât mai mare și să celebreze împreună frumusețea copilăriei.
Ziua de 1 Iunie este dedicată copiilor din întreaga lume, fiind recunoscută oficial drept Ziua Internațională a Copilului în aproximativ un sfert dintre statele lumii. Originea acestei sărbători datează din 1925, când, la Geneva, Elveția, a avut loc prima „Conferință mondială pentru bunăstarea copiilor”, relatează alba24.ro. Atunci a fost marcată pentru prima oară nevoia recunoașterii oficiale a drepturilor și bunăstării celor mici.
În forma sa modernă, Ziua Copilului a fost instituită la 1 iunie 1950, ca urmare a Congresului Federației Internaționale Democratice a Femeilor desfășurat în 1949, la Moscova. Astfel, mai multe țări au stabilit această dată ca zi dedicată protecției copilului.
Prin marcarea oficială a acestei zile, statele membre ale Organizației Națiunilor Unite au recunoscut universal drepturile copilului, indiferent de rasă, sex, religie sau statut social. Aceste drepturi includ afecțiunea, îngrijirea, accesul la educație gratuită, hrană adecvată, asistență medicală, protecție împotriva exploatării și un mediu în care copiii să poată crește în pace și siguranță.
Deși nu toate țările au stabilit ziua de 1 iunie ca sărbătoare oficială, multe dintre ele celebrează copiii în moduri diverse. De pildă, la nivel global, ONU a instituit în 1954 Ziua Universală a Copilului, sărbătorită pe 20 noiembrie, cu scopul promovării drepturilor și bunăstării copiilor de pretutindeni.
Statisticile arată că în prezent, pe glob, există în jur de 2 miliarde de copii cu vârste între 0 și 14 ani. Potrivit datelor ONU, minorii reprezintă aproximativ 30% din populația mondială, ceea ce subliniază importanța politicilor și acțiunilor care vizează protecția acestui segment fragil al societății.
Totuși, în ciuda acestor demersuri, mulți copii din întreaga lume se confruntă cu probleme majore precum accesul dificil la educație, abuzuri, exploatare sau lipsa unei protecții adecvate din partea statului și a comunității. De aceea, Ziua Copilului este și un prilej de reflecție asupra responsabilității colective de a le asigura un viitor mai bun.
Publicitate
Cum este sărbătorită Ziua Copilului în România
În România, ziua de 1 iunie a devenit oficial zi nelucrătoare începând cu anul 2017. Legea care modifică Codul muncii în acest sens a fost promulgată la 16 noiembrie 2016, în urma unei inițiative legislative susținute de 84 de parlamentari, din toate partidele politice.
Propunerea a fost parte a unei campanii naționale care a urmărit întărirea legăturii dintre părinți și copii. Această campanie a fost coordonată de postul de radio Itsy Bitsy FM, în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), psihologi, organizații de părinți și lideri de opinie precum Andreea Marin, Virgil Ianțu și Tily Niculae.
„Ne bucură semnul pozitiv pe care îl dă societății votul de astăzi. Nu pot decât să sper că este doar începutul și că vom construi, împreună – autorități, societate civilă, companii, părinți –, o Românie în care copiii și familiile să fie mai bine sprijiniți din toate punctele de vedere”, declara la acel moment Gabriela Coman, președinta ANPDCA.
Sfântul Iustin Martirul și Filosoful era fiul unor coloniști greci, păgâni, din vechiul Sichem din Palestina, numit după colonizarea romană din anul 70 Flavia Neapolis, iar astăzi Nablus, și s-a născut la începutul secolului al II-lea (100-110).
Crescut în păgânism, din tinerețe a fost atras spre filozofie, astfel va cerceta conceptele filosofice ale vremii. Se va întâlni cu un bătrân creștin și, în urma discuției purtate, se va apleca supra creștinismului, convertindu-se în anul 130/133.
Va merge la Roma, unde va petrece a doua parte a vieții sale. Aici deschide o școală de doctrină creștină, iar printre elevii lui se numără Miltiade și Tațian. Tot aici, Sfântul Iustin are ca adversar violent pe filosoful cinic Crescens, din cauza căruia, se spune, ar fi suferit chiar moartea.
Despre moartea martirică a Sf. Iustin ne relatează o scriere de la sfârșitul secolului al II-lea, intitulată „Actele Sfântului Iustin și a celor împreună cu el’. Sfântul Iustin a fost dus, împreună cu alți șase creștini, în aula prefectului Tulius Rusticus.
La început, este invitat de prefect să se închine la zeii păgâni și să abandoneze închinarea la Dumnezeul Adevărat. El nu primește, mărturisind că este creștin. Sunt întrebați, apoi, pe rând, ceilalți creștini și condamnați la moarte. Martirizarea Sfântului Iustin are loc în vremea împăratului roman Marc Aureliu, între anii 165-166.
Preocuparea principală a Sfântului Iustin a fost aceea de a apăra și dezincrimina creștinismul de acuzațiile păgâne, iudaice și eretice care i se aduceau. În acest scop, a făcut o descriere a tainelor din adunările de cult creștine, despre care păgânii aveau informații denaturate. Expunerea Sfântului Iustin este cel mai precis document despre rânduiala liturghiei creștine din primele secole.