De 1 Mai Muncitoresc Partidul Comunist organiza, cu mare atenție, toate ceremoniile, de la  defilările din centrul oraşului până la spectacolele patriotice de pe stadion. Totul trebuia să fie ca la carte și se făceau chiar și repetiții.

În acea perioadă era momentul reunirii elevilor atât de gimnaziu, cât şi de liceu şi al angajaţilor de la fabricile din județ.

Pentru defilările muncitorești muncitorii erau aduși în grupuri din timpul programului de lucru, li se dădeau pancarte cu sloganuri comuniste sau ceaușiste și erau puși să defileze prin fața tribunei oficiale.

Gărzile patriotice – muncitori prezentați drept ”soldați de elită”

Repetițiile erau mai aspre pentru ”gărzile patriotice”, formate din angajații de la fabricile din județ. Îmbrăcați în haine militare și dotați cu arme aceștia trebuiau să simuleze că sunt asemeni unei armate cu soldați bine pregătiți.

Cu armele în mână, barbații și femeile aduse direct din fluxul de producție  trebuiau să treacă în pas de defilare prin fața ștabilor de la județeana de partid.

Defilarea gărzilor patriotice trebui să fie ca la carte și pentru asta de multe ori ”soldații” erau amenințați.

Chiar dacă presa nu a consemnat cum se organizau acele momente, cei care le-au trăit au spus că plecau ori din faţa fabricii unde lucrau ori erau aduşi de la şcolile de unde învăţau să defileze prin faţa Tribunei tovarășilor de la PCR.

În perioada comunismului în presa scrisă, apărea, de exemplu, în 1985, că „Ziua de 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii a fost sărbătorită de cetăţenii din judeţul nostru într-o atmosferă de veselie şi entuziasm.”

Românii serveau Patria încolonați la defilare

În data de 1 mai, în perioada comunismului, toţi românii serveau patria în modul pe care Nicolae Ceauşescu şi l-a dorit, încolonaţi la defilare, frumos îmbrăcaţi, elevii purtând costumele de pionieri, iar muncitorii cu pancarte în mână, la care lucrau cu mult timp înainte de marele eveniment.

Era ziua în care nimeni nu muncea, dar erau obligaţi să defileze, chiar şi elevii care făceau şcoala în alte oraşe din judeţ erau aduși pentru această manifestare.

Defilarea muncitorilor şi a elevilor se oprea pe stadionul din oraş.

Cei care nu treceau de selecția activiștilor pentru defilare erau încolonați, primeau pancarte și erau plasați, ordonat, în rândurile celor care trebuiau să aplaude coloanele muncitorești.

Două săptămâni de repetiții

Muncitorii de la fabrici  erau scoşi  la „repetiții” cu două săptămâni înainte de 1 Mai .

Aceştia, la fel ca şi elevii, treceau prin faţa tribunei, de unde erau priviţi de fruntașii nomenclaturii P.C.R.

Nu oricine avea acces la tribuna oficială.

Cei mai bine cotați activiști aveau locuri rezervate în primul rând alături de prim-secretarul județului.

Eșalonul doi al nomenclaturii era plasați pe rândul următor, iar cei mai apreciați dintre aceștia erau acceptați în spatele primului secretar al județului.

Pentru celelalte locuri se ducea o aprigă ”bătălie” între directorii de intreprinderi socialiste, activiști de partid și alte personaje din protipendada comunistă, pentru că accesul la tribuna oficială reprezenta un simbol al influenței pe care aceștia o aveau la nivelul conducerii partidului.

Victoriile mărețe se sărbătoreau pe stadion

În anii în care P.C.R sărbătorea mari „victorii socialiste”, manifestările erau organizate pe stadion unde erau prezentate momente artistice grandioase ale șoimilor patriei, pionierilor, uteciștilor și  ale clasei muncitoare, cu dansuri tematice  pe fundalul muzicii patriotice.

Coregrafia era special făcută de profesori și supervizată de activiștii de partid. Fiecare mișcare, dar și aranjarea grupurilor de  dansatori erau analizate atent, pentru ca nu cumva să conțină elemente subversive sau să pună într-o lumină proastă partidul și prea iubiții conducători.

”Vibrantele omagii” aduse conducătorilor în presa locală

Ziarul comunist Unirea elogia pe pagini întregi marile realizări ale PCR și transmitea ”vibrante omagii” conducătorului iubit. În ziar se alocau spații și pentru muncitorii fruntași în întrecerea socialistă și erau evidențiate unitățile care își îndeplineau planul cincinal ”în patru ani și jumătate”.

 De 1 mai- liber la circulat cu mașina. Restul anului, o duminica da, una ba

De 1 Mai, partidul mai acorda o facilitate românilor: îi lăsa să circule cu mașinile, indiferent dacă aveau numere cu pare sau impare.

În perioada 1984-89 Ceaușescu a făcut ”ordine” în circulația autovehiculelor pe drumurile din România. Astfel românii au fost obligați să circule alternativ, sâmbăta și duminica, în funcție de terminația numărului de înmatriculare.

Mașinile cu ultimul număr par pe plăcuțele de înmatriculare nu aveau voie să se miște în weekendul în care circulau cele cu numere impare. În cazul în care ”Ziua Oamenilor Muncii” pica sâmbăta sau duminica, restricția era ridicată.

În plus de asta stațiile PECO aveau voie să livreze mai multă benzină decât în zilele normale. Cozile la stațiile de benzină erau de sute de metri și fiecare șofer care nu apuca rândul mai în față se ruga să nu se termine rația dată cu mărinimie de partid, până ajunge la pompă.

Vânzătorii de la stațiile de benzină erau și ei niște mici ”nababi” ai epocii alături de gestionarii de alimentare sau de baruri de unde se mai putea obține, ”pe sub mână”, o bară de salam, un pachet de unt sau o cutie de cafea.

Elevii, pregătiți cu poezii, cântece patriotice și dansuri tematice comuniste

De 1 mai, o atenție deosebită se acorda și elevilor. Aceștia erau pregătiți cu câteva săptămâni înainte de Ziua Oamenilor Muncii în curtea școlilor și pe stadion. Poezii, cântece patriotice și dansuri tematice.

Repetițiile erau zilnice și elevii erau scutiți de la cursuri. Totul trebuia să fie perfect până la 1 Mai.

În 1977, Ziarul „Unirea”- organul PCR județean, consemna că participanţii adunării festive au putut urmări cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 Mai un spectacol tematic muzical – coregrafic.

Formaţiile corale din Alba Iulia şi dansatorii Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia şi ai Liceului „Bethlen Gabor” din Aiud, ai Casei de Cultură din Ocna Mureş , Căminelor Culturale din Pianu de Jos şi Feisa, grupul folcloric al şcolarilor din Vinerea, taraful şi soliştii sindicatului învăţământ din Alba Iulia şi recitatorii casei de cultură a sindicatelor au deschis spectacolul cu un imn glorios închinat muncii libere şi creatoare, „Cântecul de 1 Mai” al compozitorului Ciprian Porumbescu.

În anul 1985, Ziarul „Unirea” scria că „Ziua de 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii a fost sărbătorită de cetăţenii din judeţul nostru într-o atmosferă de veselie şi entuziasm.”

Aceştia au sărbătorit la serbările câmpeneşti, unde „şi-au dat concurs” formaţiile artistice ale caselor de cultură, ale întreprinderilor, liceelor şi şcolilor generale.

Conduşi de Ceauşescu, partid, popor şi ţară întâmpinăm a muncii măreaţă sărbătoare

Prin 1988, adunarea festivă din consacrată Zilei Muncitoreşti s-a desfăşurat la Casa de Cultură a Sindicatelor din municipiu, în cadrul spectacolului sugestiv numit „Conduşi de Ceauşescu, partid, popor şi ţară întâmpinăm a muncii măreaţă sărbătoare”.

În cadrul acestui spectacol pe scenă îşi făceau apariţia copii şi tineri îmbrăcaţ în costume populare specifice zonei din care veneau, costume pioniereşti şi pentru dansuri moderne şi în „costume sobre de cor”.

De asemenea, a fost adus şi nelipsitul omagiu „celui mai iubit fiu al României socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşei sale de viaţă şi luptă revoluţionară, academician doctor inginer Elena Ceauşescu”, dar şi muncitorilor din întreaga ţară cu un cântec, a căror versuri erau următoarele:

„În strînsă unitate, Partid, Popor şi Ţară

Avînd un brav erou conducător

Înfăptuind a muncii măreaţă primăvară

Păşim cutezător spre viitor

Ni-i Ceauşescu simbol de virtute

Îndemnul lui clarvăzător mereu

În epopeea muncii pe-ntrecut

Îl vor uma la bine şi la greu

Alături, frunte de savant deplină

Elena Ceauşescu – zi de zi

Avem aceste flamuri de lumină

Spre-a le urma mereu şi-a birui”.

Alături de oficialitățiile comuniste ale vremii, în tribuna oficială se aflau și fruntașii clasei muncitoare:”fruntașii în producție, inovatorii, care prin eforturile lor au contribuit la îndeplinirea programului de producție”.

Pentru a-si demonstra superioritatea fata de vechiul regim partidul lanseaza dupa nationalizare intrecerile socialiste de productie de toate felurile: individuale, colective, între fabricile din judet, cu fabricile din alte judete etc.

Muncitorii sunt încurajați să lucreze nebunește fiind evidentiați în public la gazetele de perete obligatorii în toate secțiile fabricii și în toate instituțiile publice. Ele se doreau a fi un fel de mini ziare iar responsabilii lor erau aspru criticați dacă nu își făceau treaba foarte bine.

În epocă, fruntașii clasei muncitoare, erau răsplătăți de către organalele de partid comuniste cu Medalia Muncii, și era oferită acelora care obțineau realizări considerate deosebite în diferite domenii de activitate.

După manifestație, la mici și bere

La finalul defilărilor de 1 Mai, toată lumea se îndrepta spre pădure, pentru o porţie de mici şi bere în mijlocul naturii.

Sursa: alba24.ro