Connect with us

Eveniment

1 iulie: Ziua în care s-a născut medicul chirurg Leon Dănăilă, cetăţean de onoare al municipiului Botoşani

Publicat

Publicitate

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător şi inventator, s-a născut la 1 iulie 1933, la Darabani, judeţul Botoşani.

Potrivit site-ului Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, www.aosr.ro, după absolvirea Facultăţii de Medicină din Iaşi în anul 1958, Leon Dănăilă a lucrat timp de doi ani ca medic stagiar la Spitalul din Comăneşti (1958-1960) şi apoi un an la Circumscripţia Sanitară din Dărmăneşti (1960-1961). În anul 1961, prin concurs, a ocupat postul de medic secundar neurochirurg la Clinica de Neurochirurgie de la Spitalul „Gh. Marinescu” din Bucureşti.

A devenit, în anul 1966, medic specialist neurochirurg, în anul 1972, doctor în medicină cu lucrarea „Neurinomul spinal”, în 1974, medic primar neurochirurg gradul III, în anul 1981, medic primar neurochirurg gradul II şi şef al Secţiei VII de neurochirurgie vasculară şi microneurochirurgie. În anul 1972, a absolvit la cursuri de zi şi Facultatea de Filozofie – Psihologie din Bucureşti.

A studiat neurochirurgia timp de un an la New York, în cadrul unei burse Fullbright (1980-1981), şi a participat la diferite specializări, cursuri şi schimburi de experienţă la Budapesta (1978 şi 1979), Delft (1981), Moscova (1982), Edinburgh (1990), Glasgow (1990), Düsseldorf (1991), Paris (1991), Bruxelles (1995). În aceste stagii de specializare din Europa şi SUA, precum şi la diferitele congrese internaţionale, a cunoscut direct şi a schimbat opinii profesionale cu cele mai mari personalităţi neurochirurgicale din lume.

A ocupat prin concurs, în anul 1991, postul de profesor universitar neurochirurg la Clinica II Neurochirurgie a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, iar în anul 1992, pe cel de profesor de psihoneurologie la Facultatea de Psihologie a Universităţii „Titu Maiorescu” din Bucureşti.

Datorită acestor specializări şi aplicării celor mai moderne tehnici operatorii, a reuşit să facă operaţii neurochirurgicale dintre cele mai complexe şi să scadă mortalitatea operatorie la procente comparabile cu ale celor mai renumite clinici de neurochirurgie din lume, precizează site-ul www.aosr.ro. Astfel, în cazul neurinoamelor de acustic a redus mortalitatea operatorie de la 51% la 4%, iar în domeniul anevrismelor intracerebrale, de la 49% la 4%. Aceste rezultate se datorează unei tehnici operatorii bine puse la punct, precum şi faptului că a introdus în arsenalul sălii de operaţie din România microscopul operator (1979) şi laserul (1984).

Publicitate

A efectuat peste 27.000 de intervenţii chirurgicale, din care 14.700 cu microscopul operator şi 715 cu laserul, conform sursei citate mai sus. Gradul de dificultate al intervenţiilor chirurgicale (anevrisme intracraniene – peste 2.700, malformaţii arteriovenoase – peste 300, neurinoame acustice – peste 350, tumori hipofizare – peste 250, meningioame – peste 1.300, tumori de trunchi cerebral, tumori medulare, tumori intraorbitare, tumori de bază a craniului, tumori intraventriculare, tumori de glandă pineală etc.), numărul mare al acestora, precum şi excelentele rezultate obţinute postoperator îl situează în rândul celor mai mari neurochirurgi din lume.

Academicianul Leon Dănăilă deţine 18 brevete de inventator şi zece de inovator şi este autorul a 39 de cărţi de specialitate. A publicat şi comunicat 317 lucrări ştiinţifice: 93 publicate în străinătate şi în reviste româneşti cu circulaţie internaţională (în limba engleză); 63 publicate în limba română în diverse reviste medicale româneşti; 46 comunicate la diferite congrese internaţionale şi 115 comunicate la simpozioane şi congrese din ţară. Lucrările sale sunt citate de profesori şi cercetători de renume din întreaga lume. A participat la peste 150 de manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale.

I-au fost acordate, de-a lungul timpului, numeroase premii şi distincţii. Este evidenţiat în Munca sanitară cu ordinul 117/1980. Deţine patru premii ale Academiei Române pentru cărţile „Tratamentul tumorilor cerebrale” – 1995, „Apoptoza” – 2001, „Atlas of Surgical Pathology of the Brain” – 2002, „Lasers in Neurosurgery” – 2003. I-au fost conferite: Premiul Internaţional „Romeo del Vivo” – 1996, de către Departamentul de Neurochirurgie din Calabria, Italia; o diplomă din partea Editurii Militare – 1976; Medalia „Societatea Ateneul Român” – 1990; Medalia Caritas Catholica Vlaanderen – Belgia, 1995. ABI World Laureate (1999). În 2003, World Nations Congress ABI din USA i-a acordat titlul de senator, iar în 2002 i-a fost acordat titlul de Cavaler de către Académie Européenne d’Informatisation.

La 1 decembrie 2000, prin decret prezidenţial, profesorului Leon Dănăilă i-a fost conferit Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer. I-au fost decernate, de asemenea, Premiul Academiei de Ştiinţe Medicale pentru activitatea de cercetare – inovare în medicină (8 decembrie 2000), Diploma de Onoare a Universităţii „Titu Maiorescu” din Bucureşti (18 decembrie 2000), Diploma de excelenţă Academică a UMF „Carol Davila” din Bucureşti (decembrie 2004), precum şi Premiul Top Medici (31 ianuarie 2008).


În 2009, a obţinut Trofeul de excelenţă la „Gala 10 pentru România”. La 22 februarie 2013, cu prilejul primei ediţii a manifestării „Zilele Medicale ale Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti”, profesorul Leon Dănăilă a fost premiat, alături de alte personalităţi ale vieţii medicale, cu diploma şi medalia de argint a CMMB. S-a numărat, de asemenea, printre personalităţile cărora le-au fost decernate, la 28 aprilie 2015, Premiile de Excelenţă în Sănătate din partea Ministerului Sănătăţii.

La 8 aprilie 2010 i-a fost conferit Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Comandor, iar la 1 decembrie 2015 a fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler. De asemenea, academicianul Leon Dănăilă s-a numărat printre laureaţii celei de-a patra ediţii a Galei Premiilor „Constantin Brâncoveanu”, din 26 septembrie 2017, fiindu-i decernat Premiul la categoria Medicină.

A fost ales membru corespondent al Academiei Române (24 octombrie 1997), apoi membru titular al acesteia (20 decembrie 2004), este membru de onoare al AOSR, precum şi membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale (1993). Este, de asemenea, membru al unor societăţi ştiinţifice internaţionale: New York Academy of Sciences (1995), London Diplomatic Academy (2000), L’Union Médicale Balkanique (1986), European Association of Neurosurgical Sciences (1987), International Society of Psychoneuroendocrinology (1991), International Psychogeriatric Association (1991), Société Française de Pharmacologie Clinique et Thérapeutique (1991), Biomedical Optics Society (1992), International Society for Optical Engineering (SPIE) (1992), Balkan Society of Angiology and Vascular Surgery (1994), World Federation of Neurosurgical Societies (1992), Société de Neurochirurgie de Langue Française (1996), American Heart Association (1999), European Association of Medical Laser (1998), International Stroke Society (Japan) (1999), American Association for the Advancement of Science (2003), European Society for Stereotactic and Functional Neurosurgery (2003), Congress of Neurological Surgeons (2004), membru de onoare activ al Asociaţiei Naţionale împotriva Corupţiei, Abuzurilor şi Drepturile Omului (2006), International Neuropsychologicaly Society (2008), American Chemical Society (2008).

A primit titlul de cetăţean de onoare al oraşelor Darabani (21 mai 1999) şi Dorohoi (18 septembrie 1999), iar la 24 iunie 2015 a fost declarat cetăţean de onoare al municipiului Botoşani.

Academicianul Leon Dănăilă face parte din comitetul director al următoarelor reviste de specialitate: Romanian Journal of Reconstructive Microsurgery, Romanian Neurosurgery, Romanian Journal of Neurology and Psychiatry, National Medical Review and Proceedings of the Romanian Academy. Este editor-şef al revistei Romanian Journal of Neurosurgery.

Foto: Adevarul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Olimpiada Balcanică de Fizică 2025. Patru elevi români au obținut premii

Publicat

Publicitate

Patru elevi în lotul României și patru medalii – trei de aur (dintr-un total de cinci acordate la nivelul competiției) și una de argint, la Olimpiada Balcanică de Fizică 2025, informează Ministerul Educației.

Fericiții câștigători sunt:

– Alexandru Jicu, Colegiul Naţional Gheorghe Vrănceanu, Bacău, medalie de aur și Premiu special, pentru problemă rezolvată cu punctaj maxim

– Dragoş Popuţe, Liceul Teoretic Grigore Moisil, Timişoara, medalie de aur

– David Neaţă, Liceul Teoretic Internaţinal de Informatică Bucureşti, medalie de aur

– Antonio Stoica, Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân, Constanţa, medalie de argint

Publicitate

Competiția s-a desfășurat în perioada 26-30 iunie 2025 la Ohrid, în Macedonia de Nord. La această ediție au participat 62 elevi din 16 ţări, fiind singura olimpiadă de fizică dedicată exclusiv juniorilor.

Echipa României i-a avut ca lideri pe dl. prof. dr. Costin Dobrotă, de la Colegiul Naţional Dimitrie Cantemir din Oneşti, și pe dna. prof. Adriana Radu, de la Colegiul Naţional Mihai Viteazul din Ploieşti. Nivelul ştiinţific înalt al olimpiadei este asigurat de către Comitetul Ştiinţific Internaţional al acesteia, organism în care reprezentantul României este dl. conf. univ. dr. Sebastian Popescu, de la Facultatea de Fizică a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Întreaga activitate de pregătire şi de selecţie a lotului naţional a fost coordonată de către dna. prof. Ana Naghi, inspector general în Ministerul Educației şi Cercetării.

Citeste mai mult

Eveniment

78,3% – Rata de promovare în prima sesiune a examenului național de bacalaureat 2025 în județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Rezultatele finale obținute de absolvenții studiilor liceale la probele scrise ale examenului național de bacalaureat (sesiunea iunie 2025 au fost afișate astăzi, 30 iunie, în centrele de examen și pe site-ul dedicat (h bacalaureat.edu.ro).

 

La nivelul județului Botoșani, pentru promoția curentă, rata de reușită este de 78,3%, iar pentru promoțiile anterioare – 35,4%.

 

Rata de promovare cumulată (absolvenți din promoția curentă și din promoțiile anterioare), înregistrată după soluționarea contestațiilor, este de 74,4 % (în creștere cu 2,2%, comparativ cu afișarea rezultatelor inițiale – 72,2%.

 

Publicitate

Astfel, din totalul celor 2117 candidați prezenți (1933 din promoția curentă și 184 din promoțiile anterioare) au promovat 1582 candidați: 1514 de candidați aparțin promoției 2025, iar 68 provin din promoțiile anterioare. Precizăm că procentul de promovare se calculează din totalul candidaților prezenți.

 

Nu s-au înregistrat medii de 10 (zece) în această sesiune.

 

La nivelul județului Botoșani au fost depuse 450 de cereri de vizualizare a lucrărilor: proba E) a) – 181, proba E) c) – 140, iar la proba E) d) – 129.

 

Contestațiile înregistrate au fost în număr de 758. Din acest total, 303 contestații au vizat note la proba E) a), 271 contestații la proba E) c) și 184 de contestații la proba E) d). După parcurgerea procedurii de reevaluare, notele inițiale au fost modificate, conform metodologiei, după cum urmează: 478 în plus, 245 în minus, iar 35 de lucrări au rămas cu aceeași notă.

 

A doua sesiune de examen se va desfășura în perioada 4 – 26 august 2025, fiind precedată de etapa de înscriere (14 – 21 iulie 2025).

 

„Felicitări tuturor candidaților pentru efortul depus! Celor care au reușit, vă doresc mult succes în continuare, fie că alegeți să continuați studiile în învățământul universitar, fie că doriți să vă angajați! Continuați să vă urmați visurile și să munciți cu perseverență!” a declarat Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Înscrieri la Atelierele de interpretare a textului CreativLit, ediția a VII-a, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, intenționează să organizeze, în ultima săptămână din iulie, a VII-a ediție a Atelierelor de interpretare a textului CreativLit.

Atelierele de interpretare a textului CreativLit au drept obiectiv, pe de o parte, promovarea operei eminesciene și, pe de altă parte, medierea dialogului cu scriitorii contemporani. Astfel, programul include atât ateliere în care se comentează poezie și proză eminesciană, cât și ateliere în care se propun pentru discuții texte ale scriitorilor contemporani. Sunt invitați un poet și un prozator, aceștia fiind prezenți la discuțiile pe marginea textelor lor. Participanții la ateliere au ocazia să participe la dialoguri cu scriitorii invitați și la lecturile susținute de aceștia.

La edițiile anterioare ale Atelierelor de interpretare a textului CreativLit de la Ipotești au participat, ca scriitori-invitați: Ana Blandiana, Nora Iuga (2018), Ion Mureșan, Mina Decu, Florin Partene (2019), Ion Pop, Adrian Popescu (2021), Varujan Vosganian, Emilian Galaicu-Păun (2022), Nichita Danilov, Radu Aldulescu (2023), Andreea Răsuceanu și Claudiu Komartin (2024).

Primele cinci ediții CreativLit au fost destinate studenților de la diferite universități din România, Republica Moldova și Ucraina.

Pentru edițiile din 2024 și 2025, Memorialul Ipotești a modificat publicul-țintă al activității, invitând profesori de limba și literatura română să participe la Atelierele de interpretare a textului CreativLit, unde se vor comenta atât lucrări din opera lui Mihai Eminescu, cât și texte din doi autori contemporani (un poet și un prozator).

La ateliere ediției a VII-a sunt invitați poetul Nicolae Coande (27-28 iulie) și prozatoarea Simona Goșu (29-30 iulie). Atelierele de poezie vor fi moderate de prof. Mircea A. Diaconu, iar cele de proză – de prof. Daniela Petroșel.

Publicitate

Memorialul Ipotești invită profesorii de limba și literatura română să se înscrie la Atelierele trimițând un mesaj pe adresa Memorialului Ipotești: m.ipotesti@gmail.com până pe data de 21 iulie 2025.

            Memorialul Ipotești va asigura cazarea și masa pentru 20 de profesori, în ordinea înscrierii la Ateliere.

Citeste mai mult

Eveniment

Statistică: În anul 2024, peste 3,5 milioane de români trăiau în sărăcie

Publicat

Publicitate

În anul 2024, aproape unul din cinci români era afectat de sărăcie, iar aproximativ 19% din populația rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent, relevă datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

 

Numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2024, de 3,595 milioane persoane, mai puține cu 375.000 persoane față de anul 2023, reprezentând o scădere procentuală a numărului persoanelor sărace cu 9,4%.

 

În funcție de sexe, în 2024, rata sărăciei a fost mai ridicată în rândul femeilor cu 0,1 puncte procentuale decât în rândul bărbaților (19% față de 18,9%). Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (26,2%) și a celor de 18-24 ani (22,2%).

 

Publicitate

De asemenea, rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 22,6% în anul 2024 (în scădere cu 2,5 puncte procentuale față de anul 2023), dar mai mare cu 8,6 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenți.

 

„Dacă în anul 2024 nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, două cincimi din populație (41,4%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative și în mod evident situația s-ar fi înrăutățit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani și peste) care, într-o proporție de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeași situație s-ar fi înregistrat și la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporție mai redusă, de 43,6%”, notează INS.

 

Statistica oficială arată că, în cursul anului trecut, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 17,2%, în scădere cu 2,6 puncte procentuale față de anul anterior, iar numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a fost în anul 2024 de 3266 mii persoane, femeile fiind mai afectate (52,9%), față de bărbați (47,1%.)

 

Datele INS evidențiază faptul că deprivarea materială și socială severă afectează cu intensitate diferită populația în funcție de grupa de vârstă și veniturile gospodăriei. Astfel, în anul 2024, incidența deprivării materiale și sociale severe este mai ridicată, în principal, la persoanele în vârstă de până la 18 ani (21,2%) și la persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (19,6%).

 

În privința muncii, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 615.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfășurat activități care au solicitat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă).

 

Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a scăzut cu un 0,9 puncte procentuale (4,3% față de 5,2%)

 

Distribuția pe sexe a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depășit pe cel al bărbaților în anul 2024 cu 89.000 persoane. Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaților cu 1,4 puncte procentuale (5,0% dintre femei, față de 3,6% dintre bărbați).

 

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9%, în anul 2024, corespunzătoare unui număr de 5,3 milioane persoane. Față de anul 2023, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 4,1 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 739.000 persoane.

 

Potrivit INS, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbații (28,4% dintre femei și 27,4% dintre bărbați). Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2024, mai mare la persoanele de 0-17 ani (33,8%) și la tinerii în vârstă de 18-24 ani (31,3%) și mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (22,9%).

 

Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 29,3%. În anul 2024, din totalul persoanelor ocupate, în vârstă de 18 ani și peste, 17,3% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 37,5% din totalul persoanelor neocupate, din aceeași categorie de vârstă.

 

Persoanele care trăiau în gospodării fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (24,5%), în comparație cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți (30,4%).

 

Incidența cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2024, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți (50,9%), urmată de cea a gospodăriilor cu trei sau mai mulți adulți cu copii (37,2%)și a gospodăriilor monoparentale, cu o incidență de 36,5%.

 

În cazul gospodăriilor fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți, cea mai mare incidență s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (34,7%), comparativ cu 17,6% în cazul gospodăriilor cu trei sau mai mulți adulți.

 

Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit și în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (39,7%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (35,1%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea București-Ilfov (12%).

Sursa: Institutul Național de Statistică

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending