Connect with us

Eveniment

1 iulie: Ziua în care s-a născut medicul chirurg Leon Dănăilă, cetăţean de onoare al municipiului Botoşani

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător şi inventator, s-a născut la 1 iulie 1933, la Darabani, judeţul Botoşani.

Potrivit site-ului Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, www.aosr.ro, după absolvirea Facultăţii de Medicină din Iaşi în anul 1958, Leon Dănăilă a lucrat timp de doi ani ca medic stagiar la Spitalul din Comăneşti (1958-1960) şi apoi un an la Circumscripţia Sanitară din Dărmăneşti (1960-1961). În anul 1961, prin concurs, a ocupat postul de medic secundar neurochirurg la Clinica de Neurochirurgie de la Spitalul „Gh. Marinescu” din Bucureşti.

A devenit, în anul 1966, medic specialist neurochirurg, în anul 1972, doctor în medicină cu lucrarea „Neurinomul spinal”, în 1974, medic primar neurochirurg gradul III, în anul 1981, medic primar neurochirurg gradul II şi şef al Secţiei VII de neurochirurgie vasculară şi microneurochirurgie. În anul 1972, a absolvit la cursuri de zi şi Facultatea de Filozofie – Psihologie din Bucureşti.

A studiat neurochirurgia timp de un an la New York, în cadrul unei burse Fullbright (1980-1981), şi a participat la diferite specializări, cursuri şi schimburi de experienţă la Budapesta (1978 şi 1979), Delft (1981), Moscova (1982), Edinburgh (1990), Glasgow (1990), Düsseldorf (1991), Paris (1991), Bruxelles (1995). În aceste stagii de specializare din Europa şi SUA, precum şi la diferitele congrese internaţionale, a cunoscut direct şi a schimbat opinii profesionale cu cele mai mari personalităţi neurochirurgicale din lume.

A ocupat prin concurs, în anul 1991, postul de profesor universitar neurochirurg la Clinica II Neurochirurgie a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, iar în anul 1992, pe cel de profesor de psihoneurologie la Facultatea de Psihologie a Universităţii „Titu Maiorescu” din Bucureşti.

Datorită acestor specializări şi aplicării celor mai moderne tehnici operatorii, a reuşit să facă operaţii neurochirurgicale dintre cele mai complexe şi să scadă mortalitatea operatorie la procente comparabile cu ale celor mai renumite clinici de neurochirurgie din lume, precizează site-ul www.aosr.ro. Astfel, în cazul neurinoamelor de acustic a redus mortalitatea operatorie de la 51% la 4%, iar în domeniul anevrismelor intracerebrale, de la 49% la 4%. Aceste rezultate se datorează unei tehnici operatorii bine puse la punct, precum şi faptului că a introdus în arsenalul sălii de operaţie din România microscopul operator (1979) şi laserul (1984).

Publicitate

A efectuat peste 27.000 de intervenţii chirurgicale, din care 14.700 cu microscopul operator şi 715 cu laserul, conform sursei citate mai sus. Gradul de dificultate al intervenţiilor chirurgicale (anevrisme intracraniene – peste 2.700, malformaţii arteriovenoase – peste 300, neurinoame acustice – peste 350, tumori hipofizare – peste 250, meningioame – peste 1.300, tumori de trunchi cerebral, tumori medulare, tumori intraorbitare, tumori de bază a craniului, tumori intraventriculare, tumori de glandă pineală etc.), numărul mare al acestora, precum şi excelentele rezultate obţinute postoperator îl situează în rândul celor mai mari neurochirurgi din lume.

Academicianul Leon Dănăilă deţine 18 brevete de inventator şi zece de inovator şi este autorul a 39 de cărţi de specialitate. A publicat şi comunicat 317 lucrări ştiinţifice: 93 publicate în străinătate şi în reviste româneşti cu circulaţie internaţională (în limba engleză); 63 publicate în limba română în diverse reviste medicale româneşti; 46 comunicate la diferite congrese internaţionale şi 115 comunicate la simpozioane şi congrese din ţară. Lucrările sale sunt citate de profesori şi cercetători de renume din întreaga lume. A participat la peste 150 de manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale.

I-au fost acordate, de-a lungul timpului, numeroase premii şi distincţii. Este evidenţiat în Munca sanitară cu ordinul 117/1980. Deţine patru premii ale Academiei Române pentru cărţile „Tratamentul tumorilor cerebrale” – 1995, „Apoptoza” – 2001, „Atlas of Surgical Pathology of the Brain” – 2002, „Lasers in Neurosurgery” – 2003. I-au fost conferite: Premiul Internaţional „Romeo del Vivo” – 1996, de către Departamentul de Neurochirurgie din Calabria, Italia; o diplomă din partea Editurii Militare – 1976; Medalia „Societatea Ateneul Român” – 1990; Medalia Caritas Catholica Vlaanderen – Belgia, 1995. ABI World Laureate (1999). În 2003, World Nations Congress ABI din USA i-a acordat titlul de senator, iar în 2002 i-a fost acordat titlul de Cavaler de către Académie Européenne d’Informatisation.

La 1 decembrie 2000, prin decret prezidenţial, profesorului Leon Dănăilă i-a fost conferit Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer. I-au fost decernate, de asemenea, Premiul Academiei de Ştiinţe Medicale pentru activitatea de cercetare – inovare în medicină (8 decembrie 2000), Diploma de Onoare a Universităţii „Titu Maiorescu” din Bucureşti (18 decembrie 2000), Diploma de excelenţă Academică a UMF „Carol Davila” din Bucureşti (decembrie 2004), precum şi Premiul Top Medici (31 ianuarie 2008).

În 2009, a obţinut Trofeul de excelenţă la „Gala 10 pentru România”. La 22 februarie 2013, cu prilejul primei ediţii a manifestării „Zilele Medicale ale Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti”, profesorul Leon Dănăilă a fost premiat, alături de alte personalităţi ale vieţii medicale, cu diploma şi medalia de argint a CMMB. S-a numărat, de asemenea, printre personalităţile cărora le-au fost decernate, la 28 aprilie 2015, Premiile de Excelenţă în Sănătate din partea Ministerului Sănătăţii.

La 8 aprilie 2010 i-a fost conferit Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Comandor, iar la 1 decembrie 2015 a fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler. De asemenea, academicianul Leon Dănăilă s-a numărat printre laureaţii celei de-a patra ediţii a Galei Premiilor „Constantin Brâncoveanu”, din 26 septembrie 2017, fiindu-i decernat Premiul la categoria Medicină.

A fost ales membru corespondent al Academiei Române (24 octombrie 1997), apoi membru titular al acesteia (20 decembrie 2004), este membru de onoare al AOSR, precum şi membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale (1993). Este, de asemenea, membru al unor societăţi ştiinţifice internaţionale: New York Academy of Sciences (1995), London Diplomatic Academy (2000), L’Union Médicale Balkanique (1986), European Association of Neurosurgical Sciences (1987), International Society of Psychoneuroendocrinology (1991), International Psychogeriatric Association (1991), Société Française de Pharmacologie Clinique et Thérapeutique (1991), Biomedical Optics Society (1992), International Society for Optical Engineering (SPIE) (1992), Balkan Society of Angiology and Vascular Surgery (1994), World Federation of Neurosurgical Societies (1992), Société de Neurochirurgie de Langue Française (1996), American Heart Association (1999), European Association of Medical Laser (1998), International Stroke Society (Japan) (1999), American Association for the Advancement of Science (2003), European Society for Stereotactic and Functional Neurosurgery (2003), Congress of Neurological Surgeons (2004), membru de onoare activ al Asociaţiei Naţionale împotriva Corupţiei, Abuzurilor şi Drepturile Omului (2006), International Neuropsychologicaly Society (2008), American Chemical Society (2008).

A primit titlul de cetăţean de onoare al oraşelor Darabani (21 mai 1999) şi Dorohoi (18 septembrie 1999), iar la 24 iunie 2015 a fost declarat cetăţean de onoare al municipiului Botoşani.

Academicianul Leon Dănăilă face parte din comitetul director al următoarelor reviste de specialitate: Romanian Journal of Reconstructive Microsurgery, Romanian Neurosurgery, Romanian Journal of Neurology and Psychiatry, National Medical Review and Proceedings of the Romanian Academy. Este editor-şef al revistei Romanian Journal of Neurosurgery.

Foto: Adevarul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Surpriză la Rădăuți Prut: O tânără a vrut să treacă frontiera cu o asigurare falsă și o mașină radiată

Publicat

acum 26 de minute

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut efectuează cercetări în privința unei tinere care a prezentat la control, pentru autovehiculul radiat din circulație, pe care îl conducea, o poliță de asigurare obligatorie ce s-a dovedit a fi falsă.

 

În data de 01 noiembrie a.c., în jurul orei 07.40, în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut – ITPF Iaşi s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, necesare trecerii frontierei, o tânără, cu cetățenie română și Republica Moldova, în vârstă de 31 de ani, în calitate de conducător al unui autoturisn înmatriculat în Franța.

La controlul de frontieră, persoana în cauză a prezentat o asigurare obligatorie, iar în urma verificărilor efectuate s-a constatat că aceasta nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale uneia autentice, fiind falsă. Totodată, colegii noștri au stabilit faptul că autoturismul este radiat din circulație de către autoritățile din Franța.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată, la finalizare urmând a fi luate măsurile legale care se impun.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Cea mai mare pensie din România este de 100.000 de lei. TOP pensii speciale și pensii publice. Sumele astronomice primite lunar

Publicat

acum o oră

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Cea mai mare pensie publică din România este de 100.000 de lei. Asta înseamnă că în mână, persoana în cauză primește peste 88.500 de lei, lunar. Surprinzător nu este a unui magistrat, scrie alba24.ro. 

Cea mai mare pensie specială din țară este de aproape 70.000 de lei lunar. Asta înseamnă că în mână, un ”pensioar special” al României primește peste 56.700 de lei lunar. 

Reporterii alba24.ro au solicitat Casei Naționale de Pensii Publice să comunice, în baza Legii 544, cele mai mari zece pensii ”speciale”, dar și cele mai mari zece pensii din sistemul public. Deși au comunicat cuantumul pensiilor, reprezentanții CNPP ”fac scut” în fața ”pensionariilor speciali” și invoctă GDPR-ul. 

Mai exact, reporterii alba24.ro au solicitat conducerii CNPP să comunice și județele pe raza cărora sunt emise cele mai mari pensii din țară. Însă aceștia nu au comunicat județele și au invocat GDPR-ul.

Pensiile indicate în acest articol au fost plătite în luna septembrie a anului în curs.

Top zece pensii astronomice încasate de foști procurori și judecători

Potrivit reprezentanților CNPP cele mai mari zece pensii din țară, plătite din sistemul public de pensii sunt pe baza statutului procurorilor și judecătorilor. Mai exact toți au fost magistrați, fie judecători și procurori.

Publicitate

Cea mai mare pensie specială brută este de 69.343 de lei, asta înseamnă că pensionarul primește lunar, 56.738 de lei.

  1. 69.343 lei brut, 56.738 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  2. 63.842 lei brut, 52.282 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  3. 62.783 lei brut, 56.805 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  4. 62.145 lei brut, 50.907 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  5. 60.465 lei brut, 49.546 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  6. 58.191 lei brut, 47.705 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  7. 56.875 lei brut, 46.638 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  8. 56.489 lei brut, 46.326 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  9. 56.447 lei brut, 46.292 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  10. 56.385 lei brut, 46.241 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor

CNPP face scut de GDPR în fața magistraților

Deși nu intră sub incidența GDPR, reprezentanții Casei Naționale de Pensii nu au comunicat din ce județe fac parte cei zece pensionari ”speciali” ai țării.

Aceștia au răspuns: ”vă informăm că instituția noastră respectă prevederile Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), în vigoare de la 25 mai 2018, motiv pentru care nu vi se pot pune la dispoziție informațiile cu caracter personal solicitate, referitoare la județul de domiciliu al  beneficiarilor”.

Răspunsul CNPP legat de GDPR este anulat chiar de sucursala Casei de Pensii Alba, care într-o altă solicitare a reporterilor alba24.ro a comunicat care top-ul celor mai mari pensii speciale plătite în județ, dar și a pensiilor publice.

Top-ul celor mai mari pensii din România. Cât primește lunar cel mai bogat pensionar din țară

Dacă un beneficiar de pensii speciale primește peste 56. 000 e lei lunar, sunt pensionari mult mai bogați decât el.

Mai exact cea mai mare pensie publică din România este de 108.627 lei brut, adică lunar un pensionar primește 88.558 de lei în mână.

  1. 108.627 lei brut, 88.558 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  2. 94.519 lei brut, 77.130 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  3. 89.991 lei brut, 73.463 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  4. 81.299 lei brut, 73.469 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  5. 72.317 lei brut, 59.146 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  6. 70.972 lei brut, 58.057 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  7. 67.614 lei brut, 55.338 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  8. 67.355 lei brut, 55.127 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  9. 64.265 lei brut, 52.624 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  10. 62.654 lei brut, 51.320 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale

Diferența dintre pensii speciale și pensii publice

Care este diferența dintre pensiile publice și pensiile speciale. Sistemul public de pensii este bazat pe contribuții: fiecare persoană plătește lunar contribuția de asigurări sociale (CAS), iar pensia primită ulterior depinde de vechime și nivelul veniturilor realizate.

Cu alte cuvinte vorbim despre un sistem contributiv. Mai pe scurt primești în funcție de cât ai contribuit. În schimb pensiile speciale sunt acordate anumitor categorii profesionale (precum magistrați, diplomați, aviatori civili sau funcționari parlamentari) și sunt stabilite prin legi speciale, nu doar pe baza contribuțiilor.

Ele sunt finanțate în mare parte de la bugetul de stat și pot depăși considerabil pensiile din sistemul public.

Citeste mai mult

Eveniment

Noi norme pentru plata amenzilor de circulaţie. Plățile se vor putea face direct de pe telefon, prin internet banking sau cod QR

Publicat

acum 2 ore

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Guvernul României a aprobat normele metodologice care permit plata amenzilor de circulație prin transfer bancar, folosind aplicații de internet banking, home banking sau mobile banking. Măsura, așteptată de mai mulți ani, simplifică procesul de plată și reduce birocrația, potrivit Ministerului Finanțelor.

Prin aceste norme se introduce şi posibilitatea ca procesul-verbal de contravenţie să includă un cod QR, cod de bare sau un element similar, pentru a facilita plata rapidă de pe telefon.

Cum se va putea face plata amenzilor de circulație

Normele metodologice aprobate de Guvern permit plata amenzilor de circulație prin transfer bancar, folosind aplicații de internet banking, home banking sau mobile banking. Măsura, așteptată de mai mulți ani, simplifică procesul de plată și reduce birocrația, potrivit Ministerului Finanțelor.
Procesul-verbal de contravenție va putea include și un cod QR, care va permite achitarea rapidă a sancțiunilor direct de pe telefon.

Plata amenzilor devine mai simplă și mai rapidă

Potrivit noilor norme, conducătorii auto vor putea achita amenzile de circulație prin mai multe modalități:

Publicitate
  • Transfer bancar: prin internet banking, home banking, mobile banking sau alte mijloace de plată la distanță puse la dispoziție de bănci;
  • Mandat poștal: în contul unic al Trezoreriei Operative Centrale din cadrul Ministerului Finanțelor;
  • Plată cu cardul: prin Sistemul Național Electronic de Plăți – Ghiseul.ro;
  • Numerar sau POS: la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului și la casieriile organelor fiscale locale.

Până acum, plata online era posibilă doar prin platforma Ghiseul.ro, însă utilizatorii erau nevoiți să își creeze un cont. Noile reguli vor permite plăți mai flexibile, inclusiv direct din aplicațiile bancare folosite de șoferi.

Cod QR pe procesul-verbal și serie unică de identificare

Fiecare proces-verbal de contravenție va avea o serie unică de 23 de caractere, împărțită în cinci grupuri numerice care vor identifica instituția emitentă, anul și numărul de ordine al documentului.
În plus, acesta va putea conține un cod QR, un cod de bare sau un element similar care, odată scanat, va genera automat datele de plată, simplificând procesul.

Lege veche, aplicare întârziată

Baza legală pentru plata amenzilor prin cont unic a fost stabilită prin Legea nr. 203/2018, însă normele de aplicare nu au fost adoptate până acum.
Noile reglementări au fost aprobate de Guvern în 2025, după o întârziere de aproape șase ani, și vor intra în vigoare odată cu publicarea hotărârii în Monitorul Oficial

Implementarea sistemului va permite plata amenzilor fără deplasări la ghișeu și fără timpi de așteptare, direct de pe telefon, tabletă sau laptop.
Totodată, mecanismul ar putea fi extins ulterior și pentru alte tipuri de amenzi, nu doar cele rutiere.

Citeste mai mult

Eveniment

BLITZ, acțiune pentru prevenirea accidentelor rutiere produse pe fondul vitezei excesive, la Botoșani

Publicat

acum 4 ore

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani  au organizat, în weekend, o acțiune tip ”BLITZ” pentru prevenirea și combaterea accidentelor rutiere care au drept cauză generatoare viteza excesivă.

 

Acțiunea s-a desfășurat în sistem cascadă, pe arterele rutiere cu valori ridicate de trafic, respectiv pe DN 29 și DN 29 C.

 

În cadrul activității au fost surprinși 24 de conducători auto circulând cu viteză peste limita legală, aceștia fiind sancționați contravențional cu amenzi în valoare totală de peste 16.000 de lei.

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending