Connect with us

Cultura

1 februarie: Pictorul Ştefan Luchian, supranumit „poetul plastic al florilor”, a pictat cu pensula legată de mâna paralizată

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Pictorul Ştefan Luchian, supranumit „poetul plastic al florilor”, a creat o artă ale cărei principale trăsături sunt simplitatea şi rafinamentul.

Născut la Ştefăneşti, judeţul Botoşani, în ziua de 1 februarie 1868, Ştefan Luchian a urmat cursurile Liceului ”Sf. Sava” şi pe cele ale Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti (1885-1889), frecventând, în paralel, şi clasa de flaut de la Conservatorul bucureştean, potrivit dicţionarului ”Membrii Academiei Române” (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

Şi-a continuat apoi, timp de un an, studiile la München, la Academia de Arte Frumoase, precum şi la Academia Julian din Paris (1891-1892), fiind atras îndeosebi de creaţia lui Lacroix şi de cea a lui Courbet. În 1893, a revenit în ţară. Aici a fost nevoit să muncească din greu pentru a se întreţine, realizând panouri pentru vapoare şi zugrăvind biserici.

A organizat, împreună cu alţi artişti, ”Salonul artiştilor independenţi”, în anul 1895, la Bucureşti. A expus, începând cu 1902, la societatea ”Tinerimea artistică”, devenind unul din cei mai apreciaţi pictori în epocă.

A evocat Războiul de Independenţă (1877-1878) în picturi de tinereţe, de mici dimensiuni, intitulate ”Roşior” sau ”Soldaţi atacând”.

Ştefan Luchian a realizat picturile interioare ale Bisericii ”Sf. Alexandru” din Alexandria, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Publicitate

A fost în egală măsură peisagist, portretist, autor de compoziţie şi naturi statice, îndeosebi flori, ridicând acest gen la un înalt nivel de abordare artistică.

Dintre operele sale, executate în diverse tehnici şi de o tematică diversă, amintim: peisajele ”Ultima cursă de toamnă” (1892), ”Margine de crâng” (1903), ”Marea Neagră la Tuzla” (1904), ”Sălciile de la Chiajna” (1906), ”Fântâna de la Brebu” (1908), ”După ploaie” (1909), ”Moara de la poduri” (1909), ”Pe dealul Hinganilor” (1909), ”Vara” (1912); portretele ”Safta florăreasa” (1901), ”Moş Nicolae Cobzarul” (1906); compoziţiile şi naturile statice ”Dumitriţa” (1904), ”Părăluţe” (1907), ”Garoafe” (1907), ”Flori de tufănică” (1908), ”Anemone” (1910), ”Trandafiri” (1910), ”Maci” (1910); autoportretele (”Un zugrav”, 1907 etc.).

Dintre operele sale, executate în diverse tehnici şi de o tematică diversă, amintim: peisajele ”Ultima cursă de toamnă” (1892), ”Margine de crâng” (1903), ”Marea Neagră la Tuzla” (1904), ”Sălciile de la Chiajna” (1906), ”Fântâna de la Brebu” (1908), ”După ploaie” (1909), ”Moara de la poduri” (1909), ”Pe dealul Hinganilor” (1909), ”Vara” (1912); portretele ”Safta florăreasa” (1901), ”Moş Nicolae Cobzarul” (1906); compoziţiile şi naturile statice ”Dumitriţa” (1904), ”Părăluţe” (1907), ”Garoafe” (1907), ”Flori de tufănică” (1908), ”Anemone” (1910), ”Trandafiri” (1910), ”Maci” (1910); autoportretele (”Un zugrav”, 1907 etc.).

 

 

 

Lucrarea ‘Flori de primăvară’

Ştefan Luchian a murit la 7 iunie 1916, la Bucureşti. A fost ales, la 28 octombrie 1948, membru post-mortem al Academiei Române.

În 1981, a avut loc premiera filmului biografic „Ştefan Luchian”, regizat de Nicolae Mărgineanu. Pelicula prezintă viaţa marelui pictor român. După ce începe viaţa de artist cu mult succes, Ştefan Luchian, interpretat de actorul Ion Caramitru, primeşte o moştenire importantă care îl scapă de grijile materiale. Luchian este şi sportiv, fiind câştigător al primei curse de velocipede pe ruta Giurgiu-Bucureşti. Merge mereu la celebrele „bătăi cu flori” de la Şosea şi este client al cafenelei Fialkovsky, locul de întâlnire al artiştilor vremii.

Curând apar primele semne ale bolii, care îl va duce la paralizie. Merge din ce în ce mai greu, sprijinit în baston. Rămas fără bani, e părăsit de iubită şi de prieteni. Se concentrează asupra picturii, dar mânuieşte tot mai greu pensulele. Picturile lui se bucură de succes, dar curând ajunge să picteze cu penelul legat de mână, pentru că degetele îi paralizaseră. Cu puţin timp înainte de a muri, Luchian primeşte vizita marelui George Enescu, muzicianul venind să-i cânte la vioară.

Din distribuţia filmului fac parte mari actori, precum Răzvan Vasilescu, Victor Rebengiuc, Adrian Pintea, Maria Ploae, George Constantin, Florin Călinescu.

n ziua de 28 iunie 2016, Biblioteca Academiei Române a vernisat expoziţia „Ştefan Luchian – Desenator”, comemorând astfel centenarul morţii artistului. În aceeaşi zi, Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual, împreună cu Institutul de Istoria Artei „George Oprescu” din cadrul Academiei Române, în colaborare cu Universitatea de Arte Bucureşti, a organizat Conferinţa Naţională „Ştefan Luchian şi epoca sa”, potrivit acad.ro.

La 26 februarie 2018, Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema „150 de ani de la naşterea lui Ştefan Luchian”. Aversul monedei redă o compoziţie care prezintă imaginile a două lucrări ale pictorului Ştefan Luchian: în prim-plan, pe şevalet, „Anemone”, iar în plan secund „Fântâna de la Brebu”; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” şi anul de emisiune „2018”. Reversul monedei prezintă autoportretul lui Ştefan Luchian, inscripţia „STEFAN LUCHIAN” şi anii între care a trăit pictorul, „1868 – 1916”.

La 23 aprilie 2021, a fost inaugurat singurul muzeu din România dedicat pictorului Ştefan Luchian, în localitatea natală a artistului, arată visitbotosani.ro. Muzeul funcţionează într-o clădire recent reabilitată în baza unui proiect cu finanţare de la bugetul judeţului şi a fost redeschis după aproape 25 de ani de la închiderea sa, ca urmare a stării avansate de degradare a imobilului.

Expoziţia de bază cuprinde piese de artă plastică şi de sculptură din colecţiile Muzeului Judeţean, conturând expoziţia intitulată „Artişti pentru Luchian”, dar şi bunuri culturale aparţinând familiei pictorului, donate de Fundaţia „Ştefan Luchian”, care formează „Camera – atelier a lui Ştefan Luchian”.

 

 

 

Muzeul ‘Ştefan Luchian’ din Ştefăneşti.

Cu prilejul sărbătoririi a 155 de ani de la naşterea artistului, Muzeul Judeţean Botoşani, Secţia de Artă Plastică – Etnografie organizează o serie de activităţi în cadrul proiectului educaţional interşcolar „Ştefan Luchian în versuri, ştiinţă şi culoare”. Programul cultural se desfăşoară la Muzeul „Ştefan Luchian” din Ştefăneşti, în zilele de 29 ianuarie şi 1 februarie 2023. AGERPRES

.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Cele două surori dispărute din Botoșani au fost găsite în municipiul Iași

Publicat

acum 43 de minute

miercuri, 05.11.2025

de

Publicitate

Cele două minore din județul Botoșani, date dispărute în cursul zilei de miercuri, 5 noiembrie 2025, au fost găsite tefere în municipiul Iași. Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, fetele au fost identificate de polițiști în cursul zilei de miercuri și se află în prezent în custodia autorităților.

„Cele două surori au fost identificate pe raza municipiului Iași. În acest moment, se află în custodia polițiștilor. Urmează să fie stabilite împrejurările în care au părăsit domiciliul, iar în funcție de rezultatele verificărilor vor fi dispuse măsurile legale”, au precizat reprezentanții IPJ Botoșani.

Una dintre minore, Armasaru Daria Mirabela, în vârstă de 17 ani, fusese dată dispărută după ce, în dimineața zilei de 5 noiembrie, a plecat împreună cu sora ei spre școală, dar nu a mai ajuns la cursuri și nici la domiciliu.

Autoritățile au demarat imediat procedurile de căutare, fiind mobilizate echipe de polițiști și jandarmi, iar informațiile primite de la cetățeni au contribuit la localizarea minorilor.

Citeste mai mult

Eveniment

Rabla Auto 2025: Persoanele fizice se pot înscrie în program, de joi, 6 noiembrie. Valoarea ecotichetelor

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 05.11.2025

de

Publicitate

Rabla Auto 2025: persoanele fizice se pot înscrie în program, de joi, 6 noiembrie. Este vorba despre o nouă sesiune, organizată prin redistribuirea fondurilor neconsumate pentru mașini electrice.

Înscrierile se pot face până în 15 decembrie sau până la epuizarea fondurilor. Pot fi obținute ecotichete pentru mașini cu motoare termice, hibride, dar și electrice.

„Reamintim că începând de mâine, 6 noiembrie 2025, ora 10:00, și până la 15 decembrie 2025, ora 23:59 (sau până la epuizarea fondurilor disponibile), persoanele fizice se pot înscrie în aplicația informatică în cadrul Programului Rabla Auto 2025”, a anunțat miercuri Administrația Fondului pentru Mediu.

În contextul cererii ridicate pentru achiziția de autovehicule noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC), motociclete și autovehicule cu sistem de propulsie hibrid, AFM a decis redirecționarea a 45 de milioane de lei către această categorie de autovehicule, prin diminuarea bugetului alocat autovehiculelor electrice.

De asemenea, rămâne disponibilă înscrierea pentru achiziționarea autovehiculelor electrice, în limita noului buget disponibil.

Rabla Auto 2025: buget și valoarea ecotichetelor

Publicitate

Programul Rabla Auto 2025 pentru persoane fizice are un buget total de 200 de milioane de lei.

Fondurile destinate autovehiculelor noi cu combustie internă, motocicletelor și celor cu sistem de propulsie hibrid s-au epuizat în data de 30 septembrie 2025, în doar 13 minute de la lansare.

Valoarea ecotichetelor acordate în cadrul programului Rabla Auto pentru persoanele fizice:

  • 18.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen
  • 15.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice
  • 12.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul hibrid
  • 10.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC) sau a unei motociclete.

Citeste mai mult

Eveniment

Lovitură pentru afacerea păcănelelor: Tinerii sub 21 de ani, excluși din sălile de jocuri

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 05.11.2025

de

Publicitate

Lege anti-păcănele: Tinerii cu vârsta sub 21 de ani vor avea interdicţie să participe la jocuri de noroc, iar în mediul online va fi interzisă difuzarea reclamelor la această industrie, în intervalul orar 06:00 – 24:00, informează alba24.ro. 

Interdicțiile sunt cuprinse în două proiecte de lege depuse de parlamentarele Raluca Turcan (PNL) şi Diana Stoica (USR), transmite Digi24.

„Ştim deja că păcănelele distrug vieţi şi distrug familii. Cel mai recent studiu realizat în România ne arată încă o dată magnitudinea dramei naţionale pe care o trăim – 1 din 4 adolescenţi a jucat la aceste aparate ale morţii înainte de vârsta majoratului, iar debutul în jocurile de noroc are loc foarte devreme, înainte de vârsta de 14 ani.

Ştiinţa a demonstrat că până în jurul vârstei de 21 de ani creierul copiilor nu este încă dezvoltat, în special zona responsabilă de controlul impulsurilor şi luarea deciziilor. Iar dependenţa te face să îţi pierzi controlul şi raţiunea.

Asta înseamnă că ei sunt şi mai vulnerabili decât adulţii în faţa acestei dependenţe. Şi asta ne obligă pe noi, ca legiuitori, să luăm toate măsurile necesare pentru a-i proteja”, a precizat deputata USR Diana Stoica, la Parlament, potrivit Digi24.

De asemenea, deputata liberală Raluca Turcan a menţionat că majorarea vârstei minime pentru participarea la jocuri de noroc de la 18 la 21 de ani reprezintă o „schimbare simplă, dar cu efecte profunde”.

Publicitate

„În intervalul 18 – 21 de ani, tinerii sunt la începutul vieţii adulte, abia încep studiile universitare, intră pe piaţa muncii, se confruntă pentru prima dată cu responsabilităţi şi decizii financiare proprii.

n faţa mecanismelor de marketing extrem de persuasive ale industriei jocurilor de noroc, aceşti tineri devin o ţintă uşoară.

Prin ridicarea pragului de vârstă, îi protejăm într-o etapă vulnerabilă, oferindu-le timp să se maturizeze emoţional şi financiar.

Ţări precum Portugalia, Grecia sau Republica Moldova au aplicat deja această măsură, constatând o scădere semnificativă a cazurilor de îndatorare timpurie şi a debutului dependenţelor de jocuri de noroc”, a afirmat Turcan.

Ea a mai spus că al doilea proiect de lege „reglementează mult mai strict publicitatea la jocurile de noroc, adaptând-o la realitatea digitală a generaţiei actuale”.

„Concret, se interzice difuzarea de reclame la jocuri de noroc în mediul online între orele 06:00 şi 24:00, adică exact în intervalul în care copiii şi tinerii sunt activi pe reţele sociale şi platforme digitale.

În plus, proiectul interzice implicarea influencerilor, sportivilor şi personalităţilor publice în campaniile de promovare ale industriei de gambling.

De ce? Pentru că, în mod evident, tinerii nu reacţionează la spoturi clasice, ci la modelele pe care le urmăresc zilnic pe internet.

În momentul în care o figură populară recomandă sau «normalizează» pariurile, mesajul transmis este unul toxic: că jocurile de noroc sunt un comportament acceptabil, cool, chiar profitabil.

Legea extinde, astfel, actuala interdicţie existentă doar în spaţiul audiovizual, valabilă până la ora 23:00, şi o duce acolo unde copiii sunt cu adevărat prezenţi: în mediul online”, a adăugat Turcan.

Proiectul introduce şi obligaţia operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc de a afişa mesaje clare de avertizare, în mediul digital şi fizic, privind riscurile dependenţei, inspirate după modelele din domeniul tutunului şi alcoolului.

Cele două proiecte modifică în acest sens Ordonanţa de urgenţă 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

Lege anti-păcănele: Care este problema cu jocurile de noroc

Jocurile de noroc reprezintă o problemă tot mai serioasă în rândul tinerilor, mai ales în contextul în care accesul la platformele online este extrem de facil. De la pariuri sportive până la jocuri de tip cazinou, tentația câștigurilor rapide devine tot mai puternică, iar efectele asupra tinerilor pot fi profunde și de durată.

Una dintre cele mai mari probleme este faptul că jocurile de noroc creează dependență. Tinerii, aflați într-o etapă a vieții în care caută experiențe noi și trăiri intense, pot fi ușor atrași de senzația de adrenalină pe care o oferă riscul. Ceea ce începe ca o simplă distracție sau curiozitate se poate transforma rapid într-un comportament compulsiv, în care dorința de a câștiga depășește orice limită rațională.

Efectele nu se opresc la nivel psihologic. Dependența de jocuri de noroc poate avea consecințe financiare grave – tinerii ajung să cheltuiască bani destinați studiilor, întreținerii sau chiar resurselor familiei. De aici, se nasc tensiuni, minciuni și conflicte cu cei apropiați. În multe cazuri, pierderile materiale duc la sentimente de vinovăție, rușine și chiar depresie.

Pe termen lung, jocurile de noroc pot afecta și dezvoltarea personală și profesională. Un tânăr prins în capcana dependenței își pierde concentrarea, motivația și interesul pentru școală sau carieră. În loc să investească în educație sau activități care aduc beneficii reale, el caută iluzia unui câștig rapid, care se dovedește aproape întotdeauna pierzător.

De asemenea, expunerea constantă la reclame agresive și influența mediului online amplifică riscul. Platformele de jocuri de noroc sunt concepute să fie atractive, oferind bonusuri și „recompense” false, care dau impresia că succesul este la un pas distanță. În realitate, sistemul este gândit astfel încât „casa” să câștige întotdeauna.

Citeste mai mult

Eveniment

Iarna 2025–2026 aduce surprize: Început blând, dar episoade de ger și ninsori abundente în România

Publicat

acum 3 ore

miercuri, 05.11.2025

de

Publicitate

Vremea în iarna 2025-2026. Meteorologii prognozează un început de iarnă în România cu temperaturi peste media celor obișnuite, însă nu exclud episoade de vreme severă, cu ninsori, viscol și ger. Evoluția Vortexului Polar indică o instalare mai timpurie a iernii, mai ales în zone din America de Nord și Europa.

Meteorologii observă formarea unui eveniment rar de încălzire stratosferică timpurie, care ar putea slăbi Vortexul Polar.

Aceasta va avea impact semnificativ asupra circulației atmosferice. Va rezulta o răcire timpurie a vremii, în iarna care se apropie, în zone din SUA, Canada și Europa, potrivit Severe Weather.

Când Vortexul Polar este puternic, aerul rece rămâne blocat în jurul polului, iar regiunile de latitudini medii, precum SUA sau Europa, au parte de ierni mai blânde.

În schimb, atunci când vortexul se slăbește sau se deformează, aerul rece se poate „revărsa” spre sud, aducând valuri de frig și ninsori abundente, notează antena3.ro.

În decembrie, Vortexul Polar ar pute atinge un nivel record de încetinire, potrivit prognozelor.  Aerul rece ar putea pătrunde în centrul și nordul Europei. De asemenea, s-ar putea extinde din Canada spre centrul și estul Statelor Unite.

Publicitate

Cum va fi vremea în iarna 2025-2026 în România

Potrivit prognozelor meteo disponibile la început de noiembrie, primele ninsori la altitudini mici ar putea fi chiar de la jumătatea acestei luni, atunci când temperaturile vor coborî sub 10 grade.

Ninsori sunt anunțate în estul Transilvaniei, în nord-estul țării și la munte. Vor fi însă variații mari de temperatură de la o săptămână la alta, dar și de o regiune la alta.

De asemenea, vor fi mai multe zile cu ploi.

Episodul de vreme rece din 12-17 noiembrie, va fi urmat de o încălzire ușoară a vremii.

Vremea în decembrie 2025 în România

Deocamdată, meteorologii prognozează temperaturi neobișnuite pentru începutul iernii. Prima lună din sezonul rece 2025-2026 începe cu maxime de până la 8-10 grade Celsius (1-2 decembrie).

Vor fi ploi în majoritatea regiunilor, în prima săptămână din decembrie, iar în nord și la munte vor fi și ninsori.

Temperaturile scad considerabil din a doua săptămână a lunii decembrie. În 8-10 decembrie vor fi maxime de 2-6 grade și minime sub zero grade.

În nord și la munte, și maximele vor fi negative. Apoi vremea se încălzește iar, până în 18 decembrie (maxime de 6-9 grade). Ulterior, maximele scad spre zero grade.

Sunt anunțate ninsori în majoritatea regiunilor, în perioada 21-28 decembrie (inclusiv de Crăciun). Va fi frig: maxime între -2 și 3-5 grade. Minimele vor coborî până la -8…-9 grade Celsius.

Vremea în ianuarie 2025 în România

Anul Nou începe cu maxime de -2…2 grade Celsius și minime negative. La munte, temperaturile maxime vor fi sub zero grade. Este posibil să ningă în Transilvania, nord, nord-est și la munte.

Regimul termic în a doua lună de iarnă va continua cu alternanțe între maxime negative și 2-3 grade, de la o zi la alta.

Vor mai fi perioade cu lapoviță și ninsori după 8 ianuarie. Se mai încălzește până la 4-6 grade după 14 ianuarie.

Sfârșitul lunii ianuarie însă ar fi afectat de minime foarte scăzute, la altitudini mici. Ar putea fi perioade cu ger de până la -12 grade.

Trebuie ținut cont însă că prognozele vor evolua, în funcție de apropierea de sezonul de iarnă, astfel că valorile temperaturilor sunt, deocamdată, estimate cu o probabilitate medie.

Vremea în februarie 2025

Pentru ultima lună de iarnă, sunt disponibile doar estimări pe primele zile. Prognoza meteo indică o vreme deosebit de rece, cu maxime negative și ninsori abundente, până în 4 februarie.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending