Serviciul Român de Informații cautp în special ofițeri analiști, vorbitori de limbi străine și luptători antitero. Candidații vor fi declarați admiși după promovarea probelor sportive și teoretice.
Publicitate
SRI face angajări. Toate posturile disponibile vor fi ocupate în sistem concurențial. Doritorii trebuie să treacă procesul de selecție, care presupune mai multe probe eliminatorii, în funcție de specialitatea aleasă.
Ofițerul operativ are misiunea importantă de a culege informații și pentru aceasta trebuie să își poată crea acces în mediile cu relevanță pentru securitatea națională. La baza activității se află abilitatea de a recruta o persoană și de a o convinge să furnizeze informații importante.
Pentru a performa în această activitate, ofițerii operativi trebuie să găsească semnificațiile ascunse în detalii aparent minore, să aibă o bună cunoaștere a limbajului non-verbal și o înțelegere fină a psihologiei umane.
Ofițerul analist privește lumea, îi înțelege tendințele, îi descifrează relațiile de cauzalitate și îi anticipează evoluțiile. Mai exact, analistul evaluează datele culese de ofițerii operativi ori din alte surse secrete sau deschise, sesizează schimbări și tendințe în manifestarea amenințărilor, schițează scenarii alternative de evoluție, evidențiază implicații și indică eventuale variante de acțiune în raport cu fiecare scenariu prognozat.
Deși aparent simplu, este vorba de un proces de rafinare foarte complex, care implică în egală măsură inteligența, gândirea critică și creativitatea analistului de informații, dar și o foarte bună cunoaștere a domeniului analizat. În final, produsul analitic este pus la dispoziția beneficiarilor legali, în timp util și în funcție de aria de competență, pentru a-i sprijini în realizarea unor strategii sau planuri de acțiune prin care să se prevină manifestarea riscurilor ori adoptarea unor măsuri adecvate de promovare a intereselor naționale, scrie sri.ro.
Candidații interesați să ocupe un post de ofițer operativ sau ofițer analist trebuie să îndeplinească condițiile de încadrare în Serviciul Român de Informații (stabilite prin Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare și normele interne) și să promoveze toate etapele specifice de selecție.
Candidații care promovează integral procesul de selecţie şi sunt declarați admiși în urma examenului/concursului de admitere vor urma cursurile de licenţă, masterat profesional sau postuniversitare de educație permanentă organizate de către Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, la finalizarea cărora vor fi repartizați într-o unitate a SRI.
Publicitate
Studii universitare de licență
Programul este adresat atât elevilor aflați în clasa a XII-a, cât și absolvenților cu diplomă de bacalaureat, cu vârsta maximă 23 de ani, care își doresc o carieră în domeniul securității naționale.
Pentru anul universitar 2024-2025, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” organizează cursuri universitare de licență, după cum urmează:
Pentru formarea ofițerilor operativi – specializarea Operațiuni de intelligence
Pentru formarea ofițerilor analiști – specializarea Studii de securitate și informații
Candidații interesați se pot înscrie în procesul de selecție, prin transmiterea, până la data de 31.12.2023, a unui CV, la adresa hr@sri.ro cu titlul „Licență ANIMV Nume și prenume” și cu precizarea, în corpul e-mail-ului, a localității unde le este mai facilă contactarea de către un reprezentant HR al SRI.
În urma promovării tuturor etapelor procesului de selecție, candidații validați vor participa la concursul de admitere.
Detalii privind calendarul, numărul de locuri și metodologia de organizare și desfășurare a concursului de admitere la studiile universitare de licență vor fi publicate pe site-ul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Redacția Botoșani24 este semnătura comună utilizată de redactori pentru articole realizate în colaborare sau pentru conținut preluat și adaptat din surse externe. Botoșani24 este un portal de știri non-stop din județul Botoșani, activ din 2021. Echipa editorială este formată din ziariști profesioniști, coordonați de Tudor Cărare - director editorial cu o experiență de peste 30 de ani în jurnalism. Toate informațiile locale publicate în Botoșani24.ro sunt verificate, iar subiectele de interes național sunt preluate din fluxurile agențiilor de știri la care Botoșani24 are abonamente sau - cu citarea sursei - din publicații naționale recunoscute pentru acuratețea informațiilor.
Rezultate finale TITULARIZARE 2026: notele definitive, după soluționarea contestațiilor la proba scrisă, sunt publicate marți, 4 august, de Ministerul Educației. De miercuri, 5 august, încep ședințele de repartizare pe posturi.
Publicitate
Pentru a avea acces la posturi titularizabile, candidații trebuie să obțină cel puțin nota 7.
În timpul împăratului Deciu (249-251), în toamna anului 249, a fost emis un edict de persecuţie generală a creştinilor. Împăratul Deciu a venit în anul 250 în Efes şi a impus aplicarea imediată a Edictului. Între cei identificaţi ca fiind creştini, au fost şi cei 7 tineri pe care îi pomenim. Împăratul a încercat printr-un interogatoriu direct să-i determine să se lepede de credința creștină, însă, văzând că aceştia refuză, le-a dat un timp de gândire, scrie doxologia.ro.
Publicitate
Cei 7 tineri s-au retras într-o peşteră din muntele Ohlon (azi muntele Pion) din imediata apropiere a Efesului. Cel mai tânăr dintre ei, Iamvlih, cobora din când în când în Efes pentru a cumpăra hrană şi pentru a aduce haine de schimb. Împăratul Deciu, întorcându-se în Efes, şi aflând că cei şapte nu au părăsit credința, ci din contră s-au ascuns într-o peşteră din imediata apropiere a oraşului, a ordonat să fie zidită intrarea în peşteră pentru ca cei 7 tineri să moară prin asfixiere şi prin lipsa hranei.
Timpul a trecut, aceste persecuții au încetat, la conducerea imperiului au venit împărați creștini. După 372 de ani, în anul 622, când Imperiul Bizantin era condus de împăratul Heraclie (610-641), un anume Adolie care stăpânea muntele Ohlonului a luat pietrele cu care fusese zidită intrarea în peşteră şi a descoperit intrarea. Trezindu-se ca dintr-un somn de o noapte, cei 7 tineri l-au trimis ca de obicei pe Iamvlih să cumpere de mâncare şi pentru a mai aduce veşti. Foarte uimit de schimbările pe care le vedea în oraş, dar mai ales de bisericile şi crucile mari care stăteau la vedere,
Iamvlih socotea că este într-un alt oraş, şi nu în Efes. Negustorii erau miraţi să vadă o monedă de argint atât de veche, cu chipul împăratului Decius pe ea, aşa încât l-au dus pe Iamvlih în faţa proconsului şi a episcopului, sub motivul că au găsit o comoară de demult. Realizând din convorbirea cu episcopul Ştefan, cel care păstorea cetatea Efesului în acea vreme, că nu mai trăieşte sub domnia lui Decius, Iamvlih i-a condus pe toţi cei de faţă la peşteră.
Ajuns la peşteră, episcopul a găsit tăbliţele cu viaţa lor şi a dat laudă lui Dumnezeu pentru că în acest fel le-a fost luminată mintea şi le-a fost arătat adevărul despre învierea morţilor. Chemat de către episcop, împăratul a venit şi el la peşteră, s-a închinat sfinţilor şi I-a mulţumit lui Dumnezeu pentru ceea ce le-a descoperit. Cei şapte tineri au mai trăit încă şapte zile, iar apoi au adormit întru Domnul, fiind înmormântaţi cu mare cinste de către întregul popor.
Credincioși și preoți s-au rugat pentru ploaie la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Stăuceni, unde a fost săvârșită Taina Sfântului Maslu de obște, urmată de rugăciunile rânduite în vreme de secetă. Oamenii au îngenuncheat și au cerut ca Dumnezeu să trimită ploaie pentru pământul însetat.
Publicitate
Taina Sfântului Maslu de obște a fost săvârșită duminică seară, iar slujba a fost urmată de rugăciunile speciale rânduite de Biserică în vreme de secetă.
La slujbă au slujit alături de părintele Nicolae Cărăușu, din Stăuceni și părintele Bogdan Azamfirei, de la Parohia Victoria, părintele Alex Coșofreț, de la Parohia Siliștea, părintele Cezar Leonte, de la Parohia Buhăceni, părintele Răzvan Mihai Melnic, de la Parohia Drislea, părintele Sebastian Grădinariu, de la Parohia Cristești I, și părintele Ciprian Onu, de la Parohia Tocileni.
Momentul cel mai emoționant a fost cel al rugăciunilor pentru ploaie. Preoții și credincioșii au îngenuncheat și s-au rugat cu lacrimi pentru ca Dumnezeu să trimită apa de care pământul are nevoie.
„Cu milostivire porunceşte norilor din cer să slobozească pământului ploaie la vreme, ca să răcorească şi să crească iarbă dobitoacelor şi verdeaţă spre slujba oamenilor şi să aducă roadele cele de trebuinţă vieţii!”, au rostit preoții, iar lacrimile credincioșilor au întărit rugăciunea către Bunul Dumnezeu.
Rugăciunea a fost rostită într-un moment în care lipsa apei reprezintă o preocupare serioasă pentru oamenii care își lucrează pământurile și cresc animale. Pentru aceștia, ploaia înseamnă hrană, iarbă pentru animale și șansa ca recoltele să poată fi salvate.
Rugăciunea pentru ploaie este o rânduială veche a Bisericii, păstrată pentru perioadele în care seceta amenință pământul și recoltele. Ea exprimă, în același timp, nevoia oamenilor și încrederea că Dumnezeu poate aduce ploaia la vreme potrivită.
Publicitate
„Iarăși grăiesc vouă că, dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ în privința unui lucru pe care îl vor cere, se va da lor de către Tatăl Meu, Care este în Ceruri. Că unde sunt doi sau trei adunați în numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor”, spune Mântuitorul în Evanghelia după Matei, capitolul 18, versetul 20.
Oamenii din Stăuceni și din împrejurimi s-au întors către casele lor cu convingerea că vor și primi tot ce au cerut lui Dumnezeu cu credință puternică. Pentru că depind de pământ, de fiecare ploaie venită la timp care înseamnă mai mult decât apă. Înseamnă hrană, muncă răsplătită și nădejdea unei recolte.
Românii care au grijă acasă de un părinte, bunic sau altă persoană vârstnică dependentă pot beneficia, în anumite condiții, de o indemnizație și de un program de lucru redus la jumătate de normă. Sprijinul nu se acordă automat, ci după evaluarea gradului de dependență și încheierea unui contract cu serviciul public de asistență socială din localitatea de domiciliu.
Publicitate
Sprijinul nu se acordă automat la nivel național și nu funcționează ca o indemnizație plătită direct tuturor celor care au grijă de o persoană în vârstă. Este nevoie de evaluarea situației persoanei vârstnice, stabilirea gradului de dependență sociomedicală și încheierea unui contract cu serviciul public de asistență socială din localitatea de domiciliu.
Potrivit Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, îngrijitorul informal poate beneficia de program lunar de lucru redus, de o jumătate de normă, și de o indemnizație echivalentă cu jumătate din salariul de bază brut al îngrijitorului la domiciliu, stabilit potrivit Legii salarizării, pentru gradația 0.
Cine este îngrijitorul informal
Îngrijitorul informal este persoana care își asumă responsabilitatea îngrijirii unei persoane aflate în situație de dependență.
În cazul persoanelor vârstnice, poate fi vorba, de regulă, despre un membru al familiei, o rudă, un apropiat sau o altă persoană care acordă sprijin constant pentru activitățile zilnice.
Legea face diferența între îngrijirea informală, acordată în familie sau în comunitate, și serviciile furnizate de îngrijitori profesioniști, persoane fizice autorizate, servicii sociale ori centre rezidențiale.
Indemnizația nu se acordă doar pentru simplul fapt că o persoană locuiește cu un părinte sau îl ajută ocazional. Este necesar ca persoana vârstnică să fie în situație de dependență sociomedicală, stabilită prin evaluarea prevăzută de lege.
Publicitate
Ce prevede Legea nr. 17/2000
Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice prevede că îngrijitorul informal care își asumă îngrijirea uneia sau mai multor persoane vârstnice dependente poate beneficia de program lunar de lucru redus, de o jumătate de normă.
În baza unui contract încheiat cu serviciul public de asistență socială, acesta poate primi o indemnizație echivalentă cu jumătate din salariul de bază brut al îngrijitorului la domiciliu, stabilit potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, pentru gradația 0.
Plata indemnizației se face din bugetul local, potrivit legii. Indemnizația este supusă regulilor fiscale prevăzute de Codul fiscal.
Prin urmare, sprijinul depinde de parcurgerea procedurii la nivel local și de modul în care serviciul public de asistență socială gestionează cazurile persoanelor vârstnice dependente.
Contract cu serviciul public de asistență socială
Pentru acordarea sprijinului, îngrijitorul informal trebuie să încheie un contract cu serviciul public de asistență socială.
Modelul contractului a fost aprobat prin Ordinul ministrului muncii nr. 955/2023, modificat ulterior prin Ordinul nr. 2490/2023.
Serviciul public de asistență socială ține evidența contractelor încheiate cu îngrijitorii informali într-un registru electronic. Informațiile rezultate din încheierea și derularea contractului sunt monitorizate în cadrul managementului de caz.
Cum se stabilește dependența persoanei vârstnice
Sprijinul este condiționat de stabilirea situației de dependență sociomedicală a persoanei vârstnice.
Evaluarea se face potrivit grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice. Aceasta urmărește capacitatea persoanei de a se îngriji singură, de a se deplasa, de a-și asigura alimentația, igiena, administrarea tratamentului și celelalte activități esențiale ale vieții zilnice.
În funcție de rezultatul evaluării, autoritățile locale stabilesc ce tip de sprijin este necesar: servicii de îngrijire la domiciliu, sprijin prin îngrijitor informal, servicii comunitare sau, în cazuri excepționale, internarea într-un cămin.
Îngrijirea la domiciliu, prioritară față de internarea într-un cămin
Legislația privind asistența socială a persoanelor vârstnice pune accent pe îngrijirea în comunitate și la domiciliu.
Internarea într-un cămin pentru persoane vârstnice este prevăzută ca măsură de asistență socială cu caracter excepțional.
Aceasta poate fi dispusă în situații în care persoana vârstnică nu se poate gospodări singură, are nevoie de îngrijire specializată, nu are familie sau susținători legali care să îi poată asigura sprijinul ori nu dispune de venituri suficiente pentru îngrijirea necesară.
În practică, multe familii se confruntă cu dificultăți atunci când un părinte sau un bunic nu se mai poate descurca singur, iar locurile în cămine sau serviciile de îngrijire disponibile în comunitate sunt insuficiente.
De aceea, strategia națională pentru perioada 2023-2030 pune accent pe dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu și a serviciilor comunitare, inclusiv în comune și orașe mici.
Ce persoane vârstnice pot beneficia de măsuri de asistență socială
Legea nr. 17/2000 prevede că pot beneficia de măsuri de asistență socială persoanele vârstnice care se află în situații de vulnerabilitate.
Este vorba despre persoane care nu au familie sau nu se află în întreținerea unei persoane obligate legal să le sprijine, nu au locuință, nu au venituri suficiente, nu se pot gospodări singure, au nevoie de îngrijire specializată sau nu își pot asigura nevoile sociomedicale din cauza bolii, stării fizice ori psihice.
În cazul îngrijitorului informal, elementul-cheie este dependența sociomedicală a persoanei vârstnice, stabilită prin evaluare.
Sprijinul nu este același lucru cu indemnizația pentru persoanele cu handicap
Indemnizația pentru îngrijitorul informal al persoanei vârstnice dependente nu trebuie confundată cu drepturile acordate persoanelor încadrate în grad de handicap grav, care pot avea asistent personal sau indemnizație de însoțitor, potrivit legislației speciale privind protecția persoanelor cu handicap.
În cazul persoanelor vârstnice dependente, procedura se raportează la Legea nr. 17/2000 și la contractul încheiat cu serviciul public de asistență socială.
În cazul persoanelor cu handicap, drepturile se stabilesc prin încadrarea în grad de handicap și prin documentele emise de autoritățile competente.
Cele două situații pot părea asemănătoare pentru familii, dar au baze legale și proceduri diferite.
România îmbătrânește rapid
Nevoia de îngrijire la domiciliu este tot mai mare în România, pe fondul îmbătrânirii populației.
La 1 ianuarie 2025, potrivit Institutului Național de Statistică, populația după domiciliu de 65 de ani și peste era de 4,025 milioane de persoane și depășea cu 32,4% populația tânără de 0-14 ani.
Datele incluse în strategia națională privind îngrijirea de lungă durată arată că presiunea demografică va continua să crească. Până în 2050, persoanele vârstnice ar putea reprezenta peste un sfert din populația României, iar ponderea celor de peste 80 de ani va crește semnificativ.
Această evoluție pune presiune pe familii, pe serviciile sociale locale și pe sistemul medical.
Peste 4.400 de apeluri la Telefonul Vârstnicului
Nevoia de sprijin este vizibilă și în solicitările primite prin Telefonul Vârstnicului.
În primele șase luni ale anului 2026, linia socială gratuită Telefonul Vârstnicului, operată de Fundația Regală Margareta a României, a înregistrat 4.425 de apeluri din întreaga țară.
Cele mai multe solicitări au vizat informații practice, servicii sociale, drepturi, instituții, îngrijire, sprijin pentru persoane dependente, ajutor material sau financiar și suport emoțional.
Pentru mulți seniori și pentru familiile lor, problema principală nu este doar lipsa banilor, ci și lipsa informațiilor clare despre ce servicii există, unde trebuie depusă cererea și ce drepturi pot fi solicitate.
Unde se depune cererea
Persoanele interesate trebuie să se adreseze serviciului public de asistență socială din cadrul primăriei de domiciliu.
Acolo se solicită informații despre evaluarea persoanei vârstnice, documentele necesare, posibilitatea încheierii contractului de îngrijitor informal și condițiile de acordare a indemnizației.
Procedura poate diferi de la o localitate la alta, în funcție de organizarea serviciilor sociale, de resursele disponibile și de bugetul local.
Este recomandat ca familia să ceară în scris informații despre pașii necesari, documentele cerute și temeiul legal al deciziei, mai ales atunci când solicitarea este respinsă sau amânată.
Ce documente pot fi cerute
Legea prevede că, la încheierea contractului, serviciul public de asistență socială solicită documente relevante pentru situația persoanei vârstnice și a îngrijitorului.
În practică, pot fi cerute acte de identitate, documente medicale, acte privind veniturile, documente privind locuința și situația familială, precum și alte înscrisuri necesare evaluării sociale și sociomedicale.
Google News
