Eveniment
Spitalele din România se pregătesc de război. Anunțul lui Raed Arafat
Spitalele din România au început pregătirile în caz de război. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, susține că țara nostră a început să facă stocuri de materiale sanitare pentru a putea trata răniții în cazul unui conflict militar.
România și celelalte state membre NATO își pregătesc sistemele sanitare în caz de război. În eventualitatea unui conflict militar, orice spital civil va putea să primească soldați răniți pe front.
Țara noastră își face stocuri și pentru protecție nucleară. Raed Arafat a declarat că la nivelul instituției pe care o conduce are un proiect de 96,5 milioane euro pentru crearea unui stoc medical, de detecție și de monitorizare pe parte chimică, biologică și radio-nucleară.
În ședința CSAT de săptămâna trecută s-a decis ca toate unitățile medicale să fie pregătite pentru un eventual război.
▼ Trimite știrea și prietenilor ▼
Urmăriți Botosani24.ro și pe 
Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
Au aprins lumânări la mormânt și au fost la un pas să dea foc la cimitir. Două incendii la Dângeni și Albești
Pompierii au intervenit, în această după-amiază, pentru stingerea a două incendii produse în cimitirele din localitățile Strahotin, comuna Dângeni, și Coștiugeni, comuna Albești.
La Strahotin, incendiul s-a manifestat în interiorul cimitirului, după ce o lumânare aprinsă, lăsată nesupravegheată lângă materiale combustibile, a provocat aprinderea acestora. Flăcările au fost stinse de membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Dângeni.
La Coștiugeni, incendiul a avut ca punct de plecare cimitirul și s-a propagat la vegetația uscată din vecinătate, afectând aproximativ 1.000 de metri pătrați de teren. Pompierii militari din cadrul Gărzii de Intervenție Trușești au lichidat incendiul înainte ca acesta să se extindă și să pună în pericol alte suprafețe. Cauza probabilă a producerii evenimentului a fost utilizarea focului deschis în spații deschise.
Pentru evitarea unor situații similare, pompierii recomandă cetățenilor să utilizeze cu atenție lumânările aprinse, să le așeze numai în suporturi stabile, departe de materiale combustibile, și să le stingă înainte de a părăsi locul în care au fost aprinse sau înainte de a le muta.
Totodată, reamintim că incendierea vegetației uscate este interzisă prin lege și poate avea consecințe grave asupra oamenilor, bunurilor și mediului.
Până la 15 octombrie 2026, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în parteneriat cu Phoenix Media, desfășoară campania națională „NU APRINDE PERICOLUL! Arderea vegetației uscate este interzisă!”, prin care sunt promovate măsuri de prevenire a incendiilor de vegetație și adoptarea unui comportament responsabil. În cazul izbucnirii unui incendiu, apelați de urgență numărul unic 112.
Printre acestea amintim:
▪️nu incendiați vegetația uscată, miriștile sau resturile vegetale;
▪️nu aruncați la întâmplare țigări, chibrituri ori alte obiecte aprinse;
▪️supravegheați permanent orice sursă de foc și stingeți-o complet înainte de a părăsi zona.
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI
În „Lumina” din 24 ianuarie 2014, pr. dr. Bogdan Racu ne reaminteşte spusele mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei: „Să lăsăm dar, iubiţilor, toată vrajba şi prigonirea în zilele acestea crisime (de criză), când este nevoie a fi uniţi şi a socoti pentru binele de obşte a Patriei noastre, şi să îmbrăţoşăm dragostea cea nefăţarnică şi fără vicleşug, să lăsăm interesul cel din parte care urmează din vătămarea cea de obşte şi să îmbrăţoşăm toţi pre cel de obşte, că atunci şi cel particularnic să împlineşte, căci într-alt chip cu neputinţă este a să face ceva bun. Temistoclis era vrăjmaş de moarte lui Aristid, dar când s-au rânduit ei să meargă deputaţi pentru Patrie, la un loc depărtat, ajungând la hotarul Patriei lor, au zis Aristid: „ Temistocli, ia să lăsăm vrajba ce avem între noi pre piatra aceasta, căci călătorim pentru folosul maicei noastre a Patriei, şi întorcându-ne iar pe aicea, vrând o vom lua atunci”.
Să lăsăm dar şi noi în ceasul acesta, orice avem unul asupra altuia, să ne îmbrăţoşăm ca nişte fii a unei maice, căci trebuie a ne sfătui pentru folosul Patriei noastre, ca să vorbim fără sfială, neavând între noi pre vânzătoriul şi ceale de aicea vorovite, nu vor fi pe uliţă auzite”. Vorbe care sunt valabile şi azi!
Printre blasfemiile ce se spun despre Eminescu este şi aceea prin care se încearcă încetăţenirea ideii că poetul nostru naţional n-ar fi fost un bun creştin. În „Luceafărul” (Botoşani) am publicat eseul „Eminescu şi credinţa în viziunea lui Răzvan Codrescu”, pe care l-am vrut un răspuns la cartea lui R.C., „Eminescu şi credinţa” (Ed. „Lumea credinţei”, Bucureşti, 2013) şi unde, printre altele, scriam: „Până aici toate bune şi frumoase, dar când trece de la ipoteze la demonstraţii, începem să ne despărţim de Răzvan Codrescu. Spune, printre altele, autorul: 1. „nu foloseşte la nimic să faci din Eminescu un model creştin (şi cu atât mai puţin ortodox); 2. „Eminescu n-a fost un credincios creştin”; 3. „eu am spus că Eminescu n-a fost un model de creştin, că n-a avut un creştinism ortodox consecvent şi asumat, că viaţa , gândirea şi creaţia lui, deşi în multe privinţe exemplare, nu se definesc în primul rând prin creştinism, nici prin rigoare ortodoxă”(p. 79); 4. „ne place sau nu, Eminescu n-a fost un credincios creştin (deşi va fi avut în comun cu creştinismul – în resorturile intime ale personalităţii sale – acuitatea metafizică, intuiţia organicului, reverenţa faţă de tradiţie sau vocaţia mărturisitoare” (p. 80). etc.”
Demonstraţia cu două sau trei poezii nu are consistenţa necesară, aşa cum suspectă este omiterea acelor poezii care ar demonstra contrariul. Nici insistenţa pe alter-egoul Ieronim din „Cezara” nu este suficientă în economia demonstraţiei, aşa cum nici trimiterile la George Călinescu sau Nichifor Crainic nu pot fi luate în calcul, mai ales că aceştia au făcut simple afirmaţii ce se rezumă la o frază şi nu la studii aprofundate. Se trece uşor peste momentul 1870, când Eminescu e sufletul adunării de la Putna, aşa cum nici dorinţa mărturisită de poet în 1866, când grav bolnav fiind, vrea să se călugărească,tratându-se chiar la bolniţa de la Mănăstirea Neamţ. Cercetătorii spun că pe un Ceaslov al mănăstirii stă scris că pe 8 noiembrie 1866 Eminescu s-a spovedit şi s-a împărtăşit.”
În acest context, salut preocuparea Bisericii Ortodoxe Române de a insista pe ideea, reală în fapt, de a demonstra că Eminescu şi-a iubit deopotrivă ţara şi credinţa strămoşească. Astfel că, am citit cu atenţie cuvântul rostit sub cupola Academiei Române de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Reţinem din cuvântul Preafericitului: 1. „Născut şi crescut în spiritul creştin ortodox al unei familii evlavioase, care avea legături strânse cu Biserica şi monahismul românesc, Mihai Eminescu a rămas, pentru toată viaţa, profund pătruns şi inspirat de universul spiritual al locurilor natale botoşănene, presărate cu dealuri domoale şi mult cer, cu mănăstiri şi schituri de viaţă sfântă şi cu tradiţii populare de o mare frumuseţe artistică”; 2. „ Ataşamentul, respectul şi admiraţia lui Eminescu pentru Biserica neamului, pe care a văzut-o mereu prezentă în dezvoltarea culturii şi identităţii naţionale a poporului român, le-a dobândit din familia sa, de la surorile mamei sale, care erau călugăriţe, una dintre ele chiar stareţă la Schitu Agafton, unde copilul, apoi tânărul Mihai Eminescu mergea adesea. Aşa s-a familiarizat el de foarte timpuriu cu slujbele şi cântările bisericeşti, reflectându-le mai târziu în unele din creaţiile sale, în care foloseşte metafore inspirate din universul liturgic ortodox, ca de pildă în poezia „Rugăciune”; 3. „Iubit şi preţuit de oamenii Bisericii de la vârsta fragedă a copilăriei şi până la sfârşitul vieţii, Eminescu a fost la rândul său un iubitor şi apărător al Biseericii. Astfel, el a numit Biserica Ortodoxă „maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei şi unitatea etnică a poporului”(în „Timpul” din 14 august 1882); „păstrătoarea elementului latin (…) care a stabilit şi a unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise” (în „Timpul” din 2 februarie 1879) etc.
„Eminescu a aşezat creştinismul pe prima treaptă în istoria evenimentelor care au schimbat lumea. În comparaţie cu celelalte învăţături religioase apărute, mai apropiate sau mai depărtate de venirea lui Hristos, credinţa creştină propune iubirea drept cea mai înaltă formă a existenţei umane. Mihai Eminescu spunea: Sunt aproape 2000 de ani de când Evanghelia a ridicat popoare din întuneric şi le-a constituit pe principiul iubirii aproapelui. Sunt două milenii de când biografia Fiului lui Dumnezeu este cartea după care se creşte omenirea. Măreţia Persoanei lui Hristos nu constă doar în sublimul învăţăturii predicate de El celorlalţi, ci în împlinirea cuvintelor rostite de Iisus în propria Sa viaţă”(Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Bucureşti, 15 ianuarie 2014, la mormântul poetului Mihai Eminescu de la Cimitirul „Şerban Vodă” (Bellu).
În „România literară” nr. 5 din 2014, Nicolae Manolescu îşi aminteşte că Nicolae Breban a împlinit, pe 1 februarie, 80 de ani. Evenimentul a fost o bună ocazie de a se ocupa, în editorialul său, de romancier. Scris pe principiul ariciului jumătate bărbierit, jumătate nebărbierit, reţinem: 1. „e romancierul prin excelenţă”; 2. „…un polemist redutabil, chiar dacă adesea nedrept”; 3. „în polemică, Breban dă liber curs personalităţii omului, înzestrat cu un spirit intempestiv, prompt plătitor de poliţe şi chiar revanşard”; 4. „e un copil mare în vanitate ca şi în modestie”; 5. „proza lui răsuflă greoi”; 6. „e o proză fără măsură, în toate sensurile expresiei, trăind din exces şi dintr-o originalitate barocă”; 7. „…în cel mai original roman, „ Bunavestire”, neînsemnatul agent de vânzări Grobei (ce nume extraordinar!) se brebanizează”; 8. „Breban e un romancier pe dos” etc.
Părându-i-se că l-ar fi aşezat, totuşi, prea mult pe partea bărbierită, în finalul editorialului său, Nicolae Manolescu îl ridică pe romancier ca apoi să-i dea drumul de sus pe partea nebărbierită: „Dacă ar fi avut un mai bun self control şi cu mai mult discernământ, Breban ar fi putut fi considerat de majoritatea criticilor un mare romancier”.
În acelaşi număr al „României literare”, Radu Cernătescu publică eseul „Eminescu şi avatarurile unui motiv”, cu referire la „Scrisoare III”. Merită reţinute rândurile care explică motivele ce l-au determinat pe poetul naţional să scrie această poem: „Eminescu a început să-şi scrie „Scrisoare III” în cursul anului 1878, în vara în care poetul s-a aflat la Floreşti, la conacul familiei Mândrea-Bălceşti. Preocupările lui pentru „Cronicile noastre vechi” (este titlul unui articol al său din septembrie, acelaşi an) a avut ca resort tocmai perioada aceasta de lecturi istorice, care s-au subsumat şi corelat traducerii pe care Eminescu a făcut-o la Floreşti la primul volum din „Fragmente zur Geschichte der Rumanen”, lucrare neterminată a lui Eudoxiu Hurmuzaki pe care i-o încredinţase Academia spre traducere. În timpul cât a efectuat traducerea (volumul I apare în ianuarie 1879), Eminescu s-a documentat la Floreşti asupra istoriei Imperiului Otoman, citind în special „Geschichte des osmanischen Reiches” (1827-1834), monumentala lucrare în 10 volume a orientalistului austriac Joseph von Hammer. Lectura „Istoriei Imperiului Otoman” a lăsat urme nebănuite în textul „Scrisorii III”, putându-se chiar afirma că aceasta este cartea care a declanşat viziunea poetică din versurile liminare ale poemei”.
Un interviu cu mult laureatul (şi prea mult discutatul) poet Ion Mureşan (Muri), publică Gellu Dorian în „România literară” nr. 6 din 2014, cu menţiunea că jumătatea a doua a acestui interviu o citisem deja în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2014. Ia să vedem ce mai zice poetul: 1. „Marii prozatori mint convingător. Au însă avantajul că minciunile lor devin imediat realitate”; 2. „De cine să-l ocroteşti pe tânărul poet? Poate de el însuşi”; 3. „A avea încredere într-un poet tânăr este într-un fel echivalent cu a-l asmuţi. Şi nu atât împotriva altora, ci împotriva lui însuşi”; 4. „ Un poet adevărat nu are dreptul să plece din lumea asta cu „jetoanele” în buzunar, decât atunci când şi-a pierdut cu totul încrederea în Poezie. Atunci se sinucide. Sau se urăşte pe sine atât de mult încât se apucă de negoţul cu sclavi”; 5. „Fiecare poem e, pentru mine, o experienţă nouă. Trăirea nouă nu intră în om metodic. Intră pe căi mereu noi. Şi în maniere imprevizibile”; 6. „Omul care scrie în public e puţin exhibiţionist”; 7. „Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” nu este, propriu-zis, un premiu. Premiile USR sunt premii profesionale. Premiul Naţional e mai degrabă o „Legitimaţie de Club”; 8. „Eu nu scriu cărţi de poezie, eu scriu poezii”; 9. „Eu cred că poezia e la fel de preţioasă pentru om ca respiraţia”; 10. „O fi natura democratică, vorba lui Mircea Dinescu, dar literatura nu e, har Domnului”; 11. „Fiecare poet e o ţară necesară; unele ţări sunt mai mari, mai întinse, altele mai mici, unele sunt muntoase, altele au câmpii veşnic verzi, altele au păduri, altele pustiuri argintii de nisip, altele mlăştinoase etc.”; 12. „ După ce mor oamenii, Dumnezeu le depozitează sufletele în poezii”; 13. „Cred că dacă în urma unui poet rămân 20 de poezii memorabile, viaţa lui e justificată cu asupra de măsură”; 14. „O carte de poezie nu e gata niciodată. Când le publicăm nu facem decât „să întrerupem lucrările zeilor / noi fiinţe ale clipei grăbite şi fără experienţă” – cum zicea Kavafis”.
Ce se mai poate reţine din „Dilema veche” nr. 521 din 2014 : 1. „…în România, unde nu există educaţia pentru argument, ci doar cea pentru sânge” (Şerban Georgescu); 2. „Noi chiar avem nevoie să facem glume cu miros de mici tot timpul” (Mircea Vasilescu); 3. „Din mine însumi eu nu pot ieşi” (Camil Petrescu); 4. „Bunicul meu avea o vorbă: „Chiar dacă trăim în acelaşi sat nu înseamnă că avem aceeaşi minte!” (Dorel Dumitru Chiriţescu); 5. „Maimuţele ţin degeaba un telefon mobil în mână, iar românul mediu ţipă în el de-i plesnesc plămânii, în ideea că va scurta puţin distanţa până la interlocutor” (Dorel Dumitru Chiriţescu); 6. „Ne-am obişnuit să ridicăm din umeri şi să spunem: „Sistemul e de vină!” (Matei Martin); 7. „O greşită organizare a culturii unui popor ar putea avea efecte mai rele decât lipsa oricărei organizări” (Dimitrie Gusti).
▼ Trimite știrea și prietenilor ▼
Economie
Pozele și filmările făcute cu Inteligența Artificială trebuie marcate. Reguli noi, de astăzi, în România
De duminică, 2 august 2026, intră în vigoare noi obligații prevăzute de AI Act privind transparența sistemelor de inteligență artificială. Chatboții trebuie să informeze utilizatorii că sunt sisteme automate, deepfake-urile și conținutul generat de AI trebuie marcate, iar materialele de interes public realizate cu ajutorul inteligenței artificiale vor trebui etichetate dacă nu au fost verificate și asumate editorial de o persoană. Nerespectarea regulilor poate atrage amenzi de până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri mondială.
Începând de duminică, 2 august 2026, în toate statele din Uniunea Europeană, inclusiv în România se aplică noi obligații de transparență pentru sistemele de inteligență artificială. Utilizatorii trebuie informați atunci când discută cu un chatbot sau cu un alt sistem AI, iar imaginile, înregistrările audio și videoclipurile de tip deepfake trebuie marcate corespunzător.
Oficiul pentru Inteligență Artificială al Comisiei Europene, împreună cu autoritățile naționale competente, va începe tot de la această dată aplicarea și verificarea respectării unor prevederi din Regulamentul european privind inteligența artificială – AI Act.
Chatboții trebuie să anunțe că nu sunt persoane reale
Furnizorii sistemelor de inteligență artificială care interacționează direct cu oamenii trebuie să se asigure că utilizatorii sunt informați, încă de la începutul conversației, că discută cu un sistem AI și nu cu o persoană.
Regula se aplică, printre altele, chatboților, agenților AI și avatarurilor virtuale. Informarea nu mai este obligatorie doar atunci când, pentru un utilizator obișnuit, este evident că interacțiunea are loc cu un sistem automat.
Mesajul prin care utilizatorul este avertizat trebuie să fie clar, ușor de observat și accesibil.
Deepfake-urile trebuie etichetate
Noile norme impun și etichetarea conținutului de tip deepfake. Este vorba despre imagini, materiale audio sau videoclipuri generate ori modificate cu ajutorul inteligenței artificiale, care prezintă în mod fals persoane, obiecte, locuri sau evenimente ca fiind reale.
Eticheta trebuie să poată fi observată de utilizatori, fără ca aceștia să fie obligați să folosească programe sau instrumente tehnice speciale pentru a verifica autenticitatea materialului.
Pentru operele artistice, satirice, creative sau de ficțiune, obligația poate fi îndeplinită într-o formă care să nu afecteze vizionarea sau utilizarea normală a conținutului.
Conținutul generat de AI va avea marcaje detectabile automat
Furnizorii de sisteme care generează texte, imagini, materiale audio sau videoclipuri trebuie să introducă marcaje care pot fi citite automat. Acestea trebuie să permită identificarea conținutului ca fiind generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Marcajele trebuie să fie eficiente, fiabile și suficient de rezistente pentru a putea fi detectate inclusiv după publicarea sau distribuirea materialului.
Există însă unele excepții, printre care codul-sursă, anumite rezultate destinate exclusiv comunicării între sisteme informatice și situațiile în care AI este utilizată doar pentru editări tehnice obișnuite.
Ce se întâmplă cu articolele și informațiile de interes public
Textele generate sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale, publicate pentru informarea publicului în domenii precum politica, sănătatea, siguranța publică, economia, justiția sau protecția mediului, trebuie etichetate atunci când nu au fost verificate de o persoană.
Obligația de etichetare nu se aplică textelor care au trecut printr-un proces real de verificare umană sau de control editorial și pentru care o persoană ori o organizație își asumă responsabilitatea publicării.
Comisia Europeană precizează că simpla corectare gramaticală sau verificarea formei unui text nu reprezintă un control editorial suficient. Este necesară verificarea conținutului, a informațiilor și a surselor de către o persoană care poate aproba, modifica sau respinge materialul.
Reguli și pentru recunoașterea emoțiilor
Persoanele trebuie informate și atunci când sunt expuse unor sisteme AI de recunoaștere a emoțiilor sau de clasificare biometrică.
Obligația se aplică indiferent dacă analiza este realizată în timp real sau ulterior, pe baza unor înregistrări ori date deja colectate.
Amenzi de până la 15 milioane de euro
Respectarea obligațiilor va fi verificată în principal de autoritățile naționale de supraveghere a pieței. Oficiul european pentru AI va avea atribuții directe în anumite cazuri care implică modele de inteligență artificială de uz general și platforme online foarte mari.
Nerespectarea normelor poate fi sancționată cu amenzi de până la 15 milioane de euro sau de până la 3% din cifra de afaceri mondială totală realizată în exercițiul financiar precedent. În cazul întreprinderilor mici și mijlocii trebuie respectat principiul proporționalității.
Pentru sistemele introduse pe piață înainte de 2 august 2026 există o perioadă limitată de adaptare, până la 2 decembrie 2026, dar numai în ceea ce privește introducerea marcajelor tehnice care permit detectarea automată a conținutului generat de AI.
Comisia Europeană a publicat și prima listă cu peste 180 de organizații care au semnat Codul de bune practici privind transparența conținutului generat de inteligența artificială. Aderarea la cod este voluntară, însă le oferă companiilor o modalitate practică de a demonstra că respectă obligațiile europene.
▼ Trimite știrea și prietenilor ▼ Eveniment
Trei incendii de vegetație uscată în județul Botoșani. Pompierii au salvat o locuință și mai multe culturi agricole
În ultimele ore, pompierii botoșăneni au intervenit pentru stingerea a trei incendii de vegetație uscată, reușind să împiedice extinderea flăcărilor către o locuință și culturi agricole.
Primul incendiu s-a produs în localitatea Slobozia, comuna Cordăreni, unde au ars aproximativ 200 de metri pătrați de vegetație uscată. Pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi au intervenit prompt și au împiedicat propagarea focului la o locuință din apropiere.
Cel de-al doilea incendiu a izbucnit în orașul Ștefănești, unde flăcările au afectat aproximativ 0,3 hectare de vegetație uscată. La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Gărzii de Intervenție Ștefănești, care au reușit să împiedice extinderea incendiului la lanuri de porumb, floarea-soarelui și la o suprafață de miriște.
Un al treilea incendiu a pus în pericol mai multe culturi de porumb și lucernă de pe un câmp situat la marginea localității Unțeni. Pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, împreună cu membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Unțeni, au acționat rapid și au stins flăcările înainte ca acestea să se extindă. În urma incendiului au ars vegetația uscată de pe aproximativ două hectare și circa cinci tone de resturi vegetale.
Cauza probabilă a producerii celor trei incendii a fost utilizarea focului deschis în spații deschise.
Având în vedere temperaturile ridicate prognozate pentru această perioadă și riscul crescut de izbucnire și propagare rapidă a incendiilor, pompierii fac apel la responsabilitatea cetățenilor și le recomandă să respecte cu strictețe măsurile de prevenire.
Până la data de 15 octombrie 2026, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), în parteneriat cu Phoenix Media, desfășoară la nivel național campania de informare și prevenire „NU APRINDE PERICOLUL! ARDEREA VEGETAȚIEI USCATE ESTE INTERZISĂ!”. Campania are ca obiectiv creșterea gradului de conștientizare a populației cu privire la riscurile majore generate de incendiile de vegetație și promovarea unui comportament responsabil pentru protejarea vieții, bunurilor și mediului înconjurător.
În cadrul campaniei, cetățenilor le sunt adresate câteva recomandări esențiale:
▪️nu incendiați vegetația uscată, miriștile sau resturile vegetale;
▪️respectați legislația care interzice arderea vegetației uscate;
▪️nu aruncați la întâmplare țigări, chibrituri sau alte obiecte aprinse;
▪️supravegheați permanent orice sursă de foc și stingeți-o complet înainte de a părăsi zona;
▪️în cazul izbucnirii unui incendiu, apelați de urgență numărul 112.
Au aprins lumânări la mormânt și au fost la un pas să dea foc la cimitir. Două incendii la Dângeni și Albești
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (466)
Pozele și filmările făcute cu Inteligența Artificială trebuie marcate. Reguli noi, de astăzi, în România
Trei incendii de vegetație uscată în județul Botoșani. Pompierii au salvat o locuință și mai multe culturi agricole
CALENDAR ORTODOX 2026: Binecredinciosul Împărat Iustinian cel Mare
România, în topul țărilor europene unde vârsta de pensionare va crește cel mai mult
Cinci vieți salvate, la Iași: Familia unui pacient aflat în moarte cerebrală a acceptat donarea organelor
Botoșăneanca Simona Radiș și Adriana Adam, campioane europene la Varese! Aur pentru România la Europenele de canotaj
Tânăr din Botoșani, prins la volanul unui scuter neînmatriculat, fără permis de conducere
O femeie din Lunca a ajuns în arest după ce ar fi încălcat ordinul de protecție și i-ar fi distrus telefonul soțului
Video. Polițiștii din Botoșani, antrenați pentru intervenții de zi și de noapte: Ședințe de tragere organizate lunar sau bilunar
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Bogdan Suruciuc, Inspector general I.S.J. Botoșani
Un șarpe în bucătărie, altul în beci: Alertă în Călărași și Bucecea. Două apeluri la 112 într-o zi, iar jandarmii au intervenit
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Lucian Trufin, directorul ADI ITI „Țara de Sus”
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Florin Bulgaru, primarul comunei Răchiți
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cantautorul Robert Condraschi, membru al formației Robert & The Rock Street
Viperă găsită într-o anexă a unei case din Frumușica. Jandarmii au intervenit după un apel la 112
- MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (466)
- U-BT Cluj-Napoca se pregătește pentru noul sezon. Amicale de top cu adversari din Euroligă și BKT EuroCup
- De la haosul cibernetic în cadastru la ANCPI la facilități fiscale. Nu se pierde dreptul la TVA de 9% la locuințe. Noul termen
- Au aprins lumânări la mormânt și au fost la un pas să dea foc la cimitir. Două incendii la Dângeni și Albești
-
Economie2 zile în urmăBraconaj piscicol, în vizorul autorităților la granița cu Republica Moldova: Amenzi de peste 21.000 de lei și două dosare penale
-
Eveniment3 zile în urmăFără suflet: Cinci botoșăneni, trimiși în judecată pentru cruzime față de animale, de la începutul anului
-
Eveniment2 zile în urmăVitezomanii, în vizorul polițiștilor: Permise suspendate după o razie la Botoșani. Un șofer a fost prins cu 126 km/h în Copălău
-
Educație3 zile în urmăPeste 200 de copii au luat cu asalt Cupa Pinciuc Groep, la Tudor Vladimirescu, Albești. Urmează surprize gratuite
