Într-o comună din nordul extrem al țării se află singura gară din România în care nu a intrat vreodată trenul. Este vorba despre Drăgușeni, un sat care trebuia să devină un adevărat punct de legătură feroviar între granița de nord și restul țării, un hub al transportului de grâne, scrie ADEVĂRUL. 

În România rețeaua de cale ferată se întinde pe tot cuprinsul țării, din zonele cele mai sudice și până în nordul extrem. Cale ferată este chiar și la Drăgușeni, o comună din județul Botoșani, aflată la aproximativ 20 de kilometri de granița cea mai nordică a României, cu Republica Moldova. În gara satului Drăgușeni nu a intrat însă niciodată trenul. Chiar dacă a avut cale ferată, peron, sală de așteptare și casă de bilete. Ba chiar a avut și un impiegat pregătit să primească locomotivele. Gara a fost abandonată în mod inexplicabil, la câțiva ani de la inaugurare.

Începută în comunism, abandonată în perioada de tranziție

Drăgușeniul se află la aproximativ 50 de kilometri de municipiul Botoșani. Este o comună aflată pe ruta Săveni-Darabani, adică escala către cel mai nordic punct din România. Povestea gării din Drăgușeni începe în anul 1987. În timpul regimului comunist, în anii 80, începuse o extindere a rețelei de cale ferată din municipiile Botoșani și Dorohoi către cele mai îndepărtate colțuri ale județului. Scopul era acela de a facilita transportul navetiștilor dar și cel al cerealelor din puternicele zone agricole de pe malul Prutului. În anul 1986, linia de cale ferată a ajuns până la Săveni. În anul 1987, lucrările au avansat iar șinele au fost duse până la Drăgușeni, pe o distanță de opt kilometri.

La Drăgușeni s-a construit și o gară frumoasă, cu casă de bilete, stație de așteptare, peron. Drăgușeniul urma să fie zona de tranzit către capătul nordic al României, către Darabani, un teritoriu mănos și bogat în exploatații agricole. La începutul anilor 90, au fost finalizate toate lucrările iar calea ferată avansase dincolo de granița comunei. Ba chiar, spun localnicii, au fost și candidați la Parlamentare care și-au făcut campanie prin zona gării de la Drăgușeni. În mod, aparent, inexplicabil trenul nu a ajuns, însă, niciodată în gara de la Drăgușeni. Iar din anul 1996, calea ferată și stația au fost abandonate definitiv.

Șinele au fost furate, bucată cu bucată

Unii localnici zic că stația a fost abandonată fiindcă ar fi apărut alunecări de teren pe traseu. Sau că lucrările au fost făcute prost. O parte a șinelor sunt însă tot acolo. Nu par să fie alunecări de tren sau alte defecțiuni. Alții spun că efectiv nu au mai fost bani și nici interes pentru această rută. Odată cu prăbușirea comunismului s-a dus pe copcă și bruma de  industrie din Darabani sau Săveni dar și exploatațiile mari ale CAP-urilor din nordul județului. Nu mai circulau nici navetiști și nici grâne nu mai erau aduse.

Începuse deceniul agriculturii de subzistență, pe loturile de la legea 18. Între timp, șinele au început să dispară. Erau furate bucată cu bucată. Inclusiv traversele și legătura către podul feroviar, dintre Săveni și Drăgușeni. Cine le-a furat? Greu de spus. Cert este că o parte a căii ferate a dispărut. La rândul său, gara a fost închiriată unui localnic care a transformat-o într-un depozit.

„Purtăm discuții pentru a reînvia calea ferată”

După trei decenii, autoritățile județene au scos de la naftalină o serie de documente privind gara și linia ferată de la Drăgușeni. Șefii de la Consiliul Județean spun că fac demersuri la Ministerul Transporturilor pentru reînvierea acestei rute și reabilitarea ei. Plus o continuare, așa cum a fost prezăvut în proiectul inițial către Darabani. Și asta în condițiile în care, de aproximativ 15 ani, bazinul Prutului a devenit din nou o zonă agricolă performantă. Sunt mulți fermieri cu exploatații de mari dimensiuni și utilaje de ultimă generație. Tocmai de aceea, calea ferată de la Darabani, prin Drăgușeni, Dângeni, Dorohoi către Iași, ar fi o oportunitate uriașă de transport a cerealelor către port.

„Despre această problemă a transportului feroviar am vorbit și la Ministerul Transporturilor. Este în primul vorba despre ruta aceasta de transport mărfuri, în principal cerale, pe linia Dorohoi-Iași care cu legătură către Darabani. Purtăm discuții despre cum poate fi reînviată această cale ferată către Iași care vine de la Dorohoi-Dângeni și, mai sus, Dângeni-Săveni-Drăgușeni și Darabani. Este adevărat că ea a fost abandonată din anii 90, dar am scos de la naftalină după câteva intervenții, documentația. În momentul de față este o discuție foarte serioasă despre cum putem face un studiu de fezabilitate pentru a extinde această cale ferată până la Darabani. Până la urmă, pentru noi la Botoșani este foarte important să legăm Darabaniul, o zonă agricolă, de Iași prin Dângeni-Dorohoi”, a precizat Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani.

Sursa: ADEVĂRUL

Meteorologii spun că din această cauză se reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

Localitațiile vizate sunt: Dorohoi, Hudești, Coțușca, Suharău, Havârna, Vorniceni, Rădăuți-Prut, Ibănești, Șendriceni, Cristinești, Avrămeni, Dersca, George Enescu, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Broscăuți, Mileanca, Pomârla, Știubieni, Darabani, Mihăileni, Drăgușeni, Corlăteni, Cordăreni, Viișoara, Concești, Mitoc și Adășeni.

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, adresăm conducătorilor auto recomandarea de a adapta viteza la condițiile de drum. Circulați prudent pentru siguranța dumneavoastră și a celorlalți participanți la trafic!

Avertizarea este valabilă până la ora 09:00.

Senatul și Camera Deputaților se vor reuni, marți, de ora 12:00, în ședință comună, pentru a dezbate și vota modificarea Statutului senatorilor și deputaților, care vizează sancționarea parlamentarilor cu reținerea a 5% din indemnizație pentru fiecare zi în care absentează nemotivat.

În prezent, o absență de la ședințe se sancționează cu 1% din indemnizație.

Pe ordinea de zi a plenului comun se vor mai afla constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie și modificarea componenței unor comisii speciale comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, îi îndeamnă pe colegii parlamentari ‘la mai multă responsabilitate’ în activitatea Legislativului.

‘Facem ordine în activitatea Parlamentului și introducem măsuri mai ferme pentru a asigura prezența activă a parlamentarilor. Cei care nu se prezintă la muncă vor fi sancționați mai sever! Mâine, Plenul comun va discuta propunerea ca absențele nemotivate să fie sancționate mai aspru: 5% din indemnizația lunară brută, față de 1% cât era anterior. O schimbare care îi vizează inclusiv pe cei care, din motive politice, aleg să nu își îndeplinească responsabilitățile, așa cum fac zilele acestea parlamentarii formațiunilor izolaționiste, care au intrat într-o așa-zisă ‘grevă’ pentru a evita prezența la votarea legilor. Responsabilitatea și seriozitatea trebuie să fie priorități pentru orice parlamentar’, a transmis Abrudean, luni, pe platformele de socializare. AGERPRES

La Praznicul Bunei Vestiri, Iubitorul de oameni şi milostivul Dumnezeu, Care pururea poartă grijă neamului omenesc, ca un părinte iubitor de fii, văzând făptura mâinilor Sale înrobită de diavolul, atrasă spre patimi şi supusă slujirii idoleşti, a binevoit să trimită pe Unul-Născut Fiul Său în lume, spre mântuirea noastră.

El a încredinţat această taină numai unuia din slujitorii Săi, slăvitului Arhanghel Gavriil. Astfel, l-a trimis pe acesta, mai înainte cu nouă luni de Naşterea după trup a Fiului, la Sfânta Fecioară Maria, din Nazaret, curată fiind ea şi vrednică de slujirea aceasta. Şi, venind îngerul în cetatea Nazaret, i-a zis: ,,Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine!” (Luca 1, 28). Fiind mai mult nedumerită decât înspăimântată, Fecioara Maria se întrebă în taină ce poate să însemne cereasca salutare. Arhanghelul a înţeles-o şi a liniştit-o, zicând: ,,Nu te teme, Marie, că ai aflat har la Dumnezeu. Şi, iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui – Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt Se va chema, şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său şi, împărăţia Lui nu va avea sfârşit.” (Luca 1, 30-33).

Iar ea a zis: ,,Cum va fi mie aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?”. Şi, răspunzând, îngerul i-a zis: ,,Duhul Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă.” (Luca 1, 34-37). La auzul acestor încredinţări, Fecioara Maria primeşte să răspundă chemării lui Dumnezeu şi suspinelor lumii, zicând: ,,Iată, roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău” (Luca 1, 38). Şi, zicând acestea Fecioara, Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu S-a zămislit, ca prunc omenesc, prin venirea Duhului Sfânt, în pântecele Preacuratei, iar îngerul s-a făcut nevăzut. Aşa a început să se împlinească taina mântuirii noastre: Fiul lui Dumnezeu a devenit Fiu al omului, Dumnezeu S-a făcut om, ca pe om să-l mântuiască, prin vrerea şi rânduiala Lui, din nespusă dragoste pentru făptura Sa. În cinstea Praznicului Bunei Vestiri s-au scris alese cântări, printre care cea mai de seamă este Acatistul Bunei Vestiri, alcătuit în secolele V-VI la Constantinopol, de un imnograf rămas necunoscut. Biserica a primit acest imn de mare adâncime duhovnicească, slăvind prin el Întruparea lui Hristos şi cinstind pe Fecioara Maria. Acest Acatist este citit zilnic în mânăstiri şi la casele credincioşilor, iar în biserici se săvârşeşte în mod solemn în cadrul Deniei Acatistului din săptămâna a cincea a Postului Mare.