După 45 de ani, vor fi reluate cercetările arheologice sistematice la unul dintre cele mai valoroase situri arheologice privind istoria geților de pe teritoriul României. Istoria fascinantă a cetăților traco-getice va fi redescoperită cu ajutorul specialiștilor americani și români, scrie ADEVĂRUL. 

În județul Botoșani, la 5 kilometri de municipiul reședință de județ, pierdut în mijlocul lanurilor de porumb, se află unul dintre cele mai importante situri arheologice din România, legat de istoria geților. Este vorba despre un amplu complex, format în principal din două cetăți de mari dimensiuni, întinse pe aproximativ 80 de hectare. Cetățile au descoperite și cercetate arheologic tocmai în anii ’70, aici fiind descoperit un impresionant tezaur. Specialiștii de la aceea vreme au reușit să cerceteze doar 10% din suprafața acestui impresionant complex traco-getic. După 1990, o bună parte a terenului a fost retrocedat, iar cetățile s-au umplut cu porumb și alte culturile agricole. Timp de trei decenii nu a mai făcută nicio cercetare sistematică a cetăților. După 45 de ani, prin eforturile unui cercetător român, în colaborare cu o echipă științifică din Statele Unite, marile cetăți traco-getice de la Stâncești vor începe să-și dezvăluie din nou secretele. Sunt programate cercetări ample iar descoperirile preliminare indică descoperiri spectaculoase.

Ținuturile barbarilor din nord și vestigiile lor impresionante

Cetățile traco-getice de la Stâncești se află la aproximativ 5 kilometri de Botoșani, pe teritoriul comunei Mihai Eminescu. Se mai păstrează doar uriașele valuri de pământ, o parte a cetăților fiind acoperite de pădurile de la Ipotești. Unul dintre valurile de apărare se vede de la șoseaua principală, Botoșani-Suceava, în apropierea localității Agafton. Cetățile au fost descoperite în anii ’50, de un profesor din comuna Mihai Eminescu. În 1960, obiectivul arheologic a atras atenția reputaților arheologi ieșeni Adrian şi Marilena Florescu. Aceștia au realizat la Stâncești, timp de un deceniu, cercetări sistematice. Chiar și în aceste condiții, acest obiect vast, cu mijloacele de atunci, a fost cercetat doar în proporție de 10%. Prin prisma acelor cercetări s-a constatat că cetățile se întindeau pe aproximativ 80 de hectare, că era vorba despre două cetăți interconectate, dotate cu val de pământ și cel mai probabil palisadă.

Valul de pământ al unei dintre cetăți FOTO Cosmin Zamfirache

Se presupune că au fost ridicate în secolul VI î.Hr, adică acum 2500 de ani, în contextul invaziilor scitice din stepele nord-pontice în zonele ocupate de triburile traco-getice. În interiorul complexului de locuire au fost identificate peste 82 de locuințe, majoritatea bordeie de lut pe structură de nuiele. Sub podeaua unei locuințe a fost găsit un tezaur impresionant.

Tezaurul de la Stâncești FOTO arhivă

Este vorba despre opt piese, dintre care trei din aur, care ar reprezenta piese de harnașament scitice. Cea mai interesantă este o aplică cu o simbolistică bizară, reprezentând un animal fantastic cu cap de mistreţ, trup de peşte şi coadă de pasăre. Probabil a fost o pradă luată de un războinic get de la un călăreț din elita scitică. Din cercetările realizate în anii ’70 a reieșit faptul că aceste cetăți au fost locuite timp de trei secole. După aceea au fost abandonate sau distruse. Nu se cunosc motivele, momentan.

Comoară arheologică îngropată în lanuri de porumb

După 1990, odată cu Legea 18/1991, au fost retrocedate proprietarilor sau urmașilor terenurile agricole luate abuziv în perioada comunistă. Așa s-a ajuns la situația în care cetățile, deși unul dintre cele mai valoroase situri privind perioada traco-getică din România, au fost efectiv umplute de culturi agricole. Niciun decident nu și-a pus problema protejării acelui sit, nemaifiind finanțate cercetări arheologice în zonă. Povestea cetăților părea încheiată iar destinul lor pecetluit printre brazde. Doar prin strădania specialiștilor de la Muzeul Județean de Istorie din Botoșani, povestea lor a rămas cunoscută și promovată ca o necesitate culturală și arheologică.

După 45 de ani, vin americanii

Totuși, cercetătorii nu au abandonat acest sit deosebit de important. Este și cazul doctorului în istorie Alexandru Berzovan, cercetător științific la Institutul de Arheologie din Iași. Berzovan este un specialist recunoscut în arheologia celei de-a doua epoci a fierului, activitatea sa științifică fiind recompensată cu Premiul de Excelență al Filialei Iași a Academiei Române în 2018, dar și cu prestigiosul premiu „Vasile Pârvan” în anul 2024.

Cercetare de teren alături de specialiștii americani FOTO Alexandru Berzovan

Pasionat și foarte implicat în descifrarea istoriei traco-geților, Alexandru Berzovan face parte dintr-o echipă internațională care, după 45 de ani, a reluat cercetările la cetățile getice de la Stâncești. Recent, Alexandru Berzovan alături de o echipă de cercetare americană formată din specialiști de top la nivel mondial, au efectuat ample cercetări de teren la Stâncești. Din colectiv, pe lângă specialistul român, fac parte profesorul doctor Owen Doonan, de la California State University, doctorandul Berk Suleyman, de la University of Pennsylvania, și doctor Nicole Rose, de la Northern Arizona University.  Profesorul Doonan, liderul echipei, este un arheolog renumit la nivel interanțional, coordonator de șantiere arheologice în Israel, Italia, Turcia, dar și alte zone mediteraneene. În plus, Doonan este membru al prestigiosului „Explorers Club” din care au făcut parte personalități precum Jean Jacques Cousteau și Neil Armstrong.

Alexandru Berzovan și Owen Doonan FOTO Alexandru Berzovan

„Cercetările de la Stâncești au loc în cadrul unui proiect de mare anvergură coordonat de profesorul american. Reluarea cercetărilor arheologice se desfășoară în cadrul unui proiect de mare anvergură, intitulat „Fortificații ale Epocii Fierului din regiunea Mării Negre”, coordonat de profesorul Owen Doonan și colaboratorii săi. Proiectul își propune să analizeze evoluția societăților locale din spațiul est-european, anatolian și caucazian, prin realizarea unor studii arheologice regionale distincte în România, Turcia și Georgia”, precizează specialistul Alexandru Berzovan. Totodată, tracologul ieșean subliniează și importanța pe care o are acest sit arheologic pentru înțelegerea istoriei traco-geților.

„Cetatea getică de la Stâncești reprezintă unul dintre cele mai relevante obiective arheologice ale perioadei timpurii a celei de-a doua epoci a fierului în spațiul românesc. Descoperirile realizate aici – inclusiv celebrul tezaur – sunt esențiale pentru înțelegerea fenomenelor cultural-istorice complexe care au modelat spațiul carpato-dunărean în această perioadă. Este momentul în care geții, ramura nordică a tracilor, își fac simțită prezența pe scena istoriei”, adaugă Berzovan.

„Descoperirile recente sunt deosebit de spectaculoase”

Cercetările efectuate de la sfârșitul lui iunie și începutul lunii iulie ale acestui an au scos la iveală lucruri puțin cunoscute sau chiar necunoscute anterior. Sunt descoperiri spectaculoase iar zona are o potențial uriaș. Au fost identificate numeroase așezări, cetăți mai mici și chiar necropole tumulare.

„Anul acesta, cercetările de suprafață desfășurate în microzona Stânceștilor au avut ca scop reconstituirea peisajului local. Departe de a fi un punct izolat, cetatea de la Stâncești a reprezentat epicentrul unui sistem habitațional extins, format din cetăți mai mici și numeroase așezări, înconjurate de necropole tumulare. Aceste necropole, probabil morminte ale aristocraților vremii, funcționau și ca locuri de memorie pentru comunitățile locale. Descoperirile recente sunt deosebit de spectaculoase, incluzând o posibilă nouă fortificație, o necropolă tumulară extinsă și numeroase alte situri, puțin sau deloc cunoscute anterior”, precizează Alexandru Berzovan. Așa cum arată specialistul ieșean, anul viitor vor debuta cercetări arheologice sistematice, invazive, la Stâncești.

Cercetări la Stâncești FOTO Alexandru Berzovan

„Începând de anul viitor, echipa își propune reluarea cercetărilor arheologice sistematice invazive în cetatea de la Stâncești. În paralel, vor continua cercetările de teren și scanările aeriene cu dronă pe suprafețe extinse, pentru a reconstitui și înțelege cât mai bine peisajul antic. De asemenea, vor fi realizate scanări geomagnetice atât în cetatea getică, cât și în alte obiective învecinate. Analizele interdisciplinare – microscopice și chimice asupra ceramicii, analizele de polen și cele arheozoologice – vor contribui la o mai bună înțelegere a modului în care comunitățile din a doua epocă a fierului s-au adaptat mediului natural și resurselor disponibile”, conchide Berzovan. Probabil va fi una dintre cele mai spectaculoase cercetări arheologice.

Sursa: ADEVĂRUL

Sfântul Andrei Criteanul s-a născut la Damasc în anul 660, într-o familie creștină care i-a dat o educație aleasă. Mai târziu, el devine monah în „Frăția Sfântului Mormânt” – Ierusalim, fapt pentru care a fost mai târziu supranumit și „Ierusalimiteanul”.

Curând devine secretar al patriarhului de Ierusalim, iar în anul 685, în calitate de delegat al acestuia, semnează la Constantinopol actele Sinodului al VI-lea Ecumenic, care a condamnat în 681 erezia monotelită (al unei singure voințe în persoana Domnului nostru Iisus Hristos). Monahul Andrei rămâne în Constantinopol, unde i se încredințează conducerea unei importante opere social-filantropice, în special conducerea unui orfelinat și a unei case pentru bătrâni, lucrare socială foarte populară pentru Biserica bizantină din acea vreme. În anul 692, a fost ales episcop de Gortyna, în Creta.

De aici a primit și numele de „Cretanul” sau „Criteanul”’, pe care i l-a dat tradiția bisericească. Andrei Criteanul a fost un mare episcop misionar. A construit biserici, a înființat mănăstiri, a dezvoltat lucrarea filantropică a Bisericii, s-a ocupat de educația tineretului din eparhia sa, a ajutat pe creștinii care au suferit de pe urma incursiunilor musulmanilor în insula Creta. A fost un bun predicator, iar pentru a încuraja participarea poporului la viața liturgică a Bisericii a compus o mulțime de cântări liturgice. El este considerat cel dintâi autor de canoane liturgice, între care cel mai renumit este Canonul cel Mare, care a intrat în cartea Triodul și constituie o piesă liturgică deosebit de importantă pentru perioada Postului Sfintelor Paști. Sfântul ierarh Andrei Criteanul a trecut la viața veșnică în anul 740, pe când se întorcea de la Constantinopol spre Creta. De aceea, mormântul său nu se află în Creta, ci în localitatea Eresos din insula Mitilina.

Incendiul izbucnit la stația de condiționare a unui depozit de cereale din municipiul Dorohoi a provocat pagube semnificative, în ciuda intervenției rapide a pompierilor.

Flăcările au distrus bunurile aflate în interiorul stației, aproximativ 250 de metri liniari de bandă transportoare și materialele combustibile din structura acoperișului pe o suprafață de circa 20 de metri pătrați.

De asemenea, au fost degradate în urma incendiului alți 100 de metri pătrați de bandă transportoare, inclusiv rolele aferente acestora. Intervenția echipajelor Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani, sprijinite de Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Dorohoi, a reușit însă să limiteze proporțiile dezastrului.

„Grație mobilizării rapide și eforturilor susținute ale pompierilor, au fost salvate aproximativ 450 de tone de cereale depozitate în incintă. Autoritățile urmează să stabilească în perioada următoare cauza probabilă a incendiului, în cadrul anchetei deschise pentru clarificarea circumstanțelor producerii evenimentului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

ISU Botoșani reamintește tuturor operatorilor economici obligația de a respecta normele de prevenire a incendiilor, mai ales în spații de depozitare și procesare a materialelor combustibile.

Pompierii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani intervin în aceste momente  pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un depozit de cereale din municipiul Dorohoi.

Flăcările au cuprins o magazie legată prin benzi transportoare de cauciuc de stația de condiționare a cerealelor, incendiul manifestându-se cu degajări mari de fum.

La fața locului au fost mobilizate trei autospeciale de stingere, autospeciala de salvare și lucru la înălțime, o ambulanță SMURD, precum și echipajele Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Dorohoi. Pompierii au constatat că ard bunuri aflate în interiorul magaziei, dar și banda transportoare pe o distanță de aproximativ 150 de metri.

Din fericire, nu sunt persoane surprinse în interiorul depozitului. Incendiul a fost localizat rapid, însă echipajele acționează în continuare pentru lichidarea completă a focarelor și limitarea pagubelor. Intervenția este dificilă din cauza materialelor combustibile și a fumului dens care îngreunează accesul în anumite zone ale depozitului.

Autoritățile recomandă cetățenilor să evite zona pentru a permite accesul autospecialelor și buna desfășurare a operațiunilor de stingere. Ancheta privind cauzele producerii incendiului urmează să fie declanșată după finalizarea intervenției.

În jurul orei 20.30 incendiul a fost lichidat.

„Cauza probabilă este în curs de stabilire”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

Iată și câteva imagini de la fața locului: