Curtea Constituțională a României (CCR) a respins apelul depus de candidatul pro-rus Călin Georgescu împotriva deciziei Biroului Electoral Central (BEC), care i-a interzis participarea la alegerile prezidențiale din luna mai. Hotărârea CCR, luată cu unanimitate de voturi, este definitivă, astfel că Georgescu nu mai poate candida la scrutinul prezidențial.

Informația privind respingerea apelului a fost confirmată inițial pe surse, în jurul orei 18:50, fiind ulterior preluată de presa centrală. CCR nu a făcut deocamdată publice motivele care au stat la baza deciziei, acestea urmând să fie explicate în perioada următoare.

Primul lider politic care a reacționat vehement după anunțul CCR a fost președintele AUR, George Simion. Acesta a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj prin care condamnă decizia judecătorilor constituționali: „Rușine! Rușine! Rușine! Nu ne veți învinge! Deja poporul român s-a trezit și va fi învingător! CG”.

În fața sediului Curții Constituționale s-au adunat câteva sute de protestatari care și-au exprimat nemulțumirea față de această decizie. Zona este supravegheată îndeaproape de un dispozitiv impresionant de jandarmi, pregătit să intervină în cazul escaladării tensiunilor.

Reamintim că duminică, 9 martie, Biroul Electoral Central (BEC) a respins dosul de candidatură al lui Călin Georgescu, politician susținut de formațiunile suveranistă AUR și extremistă POT, acuzându-l că adoptă o atitudine contrară valorilor fundamentale ale statului de drept. Potrivit motivării oficiale a BEC, Georgescu „nu întrunește condițiile de legalitate, întrucât prin comportamentul său a încălcat însăși obligația fundamentală de a apăra democrația”.

Controversele din spatele lui Georgescu

Călin Georgescu este în prezent sub control judiciar, fiind acuzat de șase infracțiuni, printre care fals în declarații, tentativă la instigare de acțiuni contra ordinii constituționale, dar și comunicarea de informații false.

Asupra candidaturii acestuia planează însă și o serie de aspecte pe care nu le-a lămurit.

De altfel, nici nu avea cum, pentru că el comunică unidirecțional și nu acceptă întrebări de la jurnaliști sau de la oamenii cu care se întâlnește.

Călin Georgescu își va depune vineri candidatura. Aspecte pe care nu le-a clarificat:

Legăturile cu Horațiu Potra, negate inițial. Ulterior s-a dovedit că Potra i-a dat bani și o mașină (lucru care trebuia declarat potrivit legii finanțării campaniei electorale) și i-a cerut bani lui Frank Timiș pentru Georgescu.

Legături cu personaje controversate. Anturajul lui Georgescu este împănat de oameni de afaceri cu probleme penale, interlopi și, mai ales, rezerviști din structurile de forță ale statului.

Discursuri publice controversate, plagiate din Corneliu Zelea Codreanu, Osho, filme artistice, seriale de succes sau cărți. Aparent, Călin Georgescu le-a învățat pe de rost și le-a servit publicului drept mesaje proprii.

Declarații pentru ieșirea României din UE și NATO, declarații pentru ”înțelepciunea rusească”, despre desființarea partidelor politice și a unor forme de proprietate (idei fasciste clasice).

Legături potențiale cu serviciile secrete românești. Călin Georgescu a făcut o declarație despre ”colegii din SIE”, alimentând teoria că ar fi agent acoperit încă din anii 80. De altfel, au apărut o serie de articole pe această temă. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat pentru publicația maghiară Maszol că și Călin Georgescu ar fi „o emanație” a rețelei Caraman.

Om al sistemului: Deși se prezintă ca un outsider, Georgescu a fost tot timpul parte a sistemului, învârtindu-se în cercurile de putere politică și financiară.

Nu a clarificat din ce a trăit în Austria în ultimii zece ani, într-un cartier bogat, fără să aibă venituri declarate.

Este susținut în mod asumat de Moscova prin vocea unor instituții sau lideri importanți.

Problemele din CV cum ar fi apartenența la Clubul de la Roma, funcția deținută la ONU sau perioada de circa 10 ani petrecută la Viena fără vreo sursă clară de venit, felul în care și-a făcut averea au atras atenția și au fost demontate de diverse investigații de presă.