Patriarhul Teoctist s-a născut la 7 februarie 1915, în satul Tocileni, judeţul Botoşani. Părinţii săi, Marghioala şi Dumitru Arăpaşu, erau oameni credincioşi şi evlavioşi. La Botez a primit numele Toader, fiind al 10-lea din cei 11 copii ai familiei.
A intrat în mănăstire fiind numit frate la Mănăstirea Vorona în anul 1928. A fost tuns în monahism la Bistriţa, judeţul Neamţ, sub numele Teoctist, la 6 august 1935.
Mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei a aprobat, la 4 ianuarie 1937, hirotonia monahului Teoctist în treapta de ierodiacon. A fost hirotonit de către arhiereul Ilarion Băcăuanul, în biserica Precista din Roman.
A absolvit Seminarul Monahal de la Mănăstirea Cernica în 1940, în acelaşi an s-a înscris la Facultatea de Teologie din Bucureşti, pe care a absolvit-o în anul 1945, primind calificativul „Magna cum laude”. Lucrarea de licenţă a fost susţinută în cadrul Catedrei de Liturgică, sub conducerea marelui profesor liturgist Petre Vintilescu.
În paralel, a îndeplinit diferite funcţii administrative în cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor.
În data de 1 martie 1945 a fost transferat la Centrul Eparhial din Iaşi. A fost hirotonit ieromonah de sărbătoarea Bunei Vestiri în 1945, de către arhiereul Valeriu Botoşăneanul, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi. În 1946 a fost hirotesit arhimandrit.
Publicitate
Între anii 1945-1947 a fost preot slujitor, iar apoi mare eclesiarh la Catedrala Mitropolitană din Iaşi şi exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor (1946-1948). În această perioadă a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie din Iaşi.
La 28 februarie 1950, arhimandritul Teoctist Arăpaşu a fost ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în slujirea de episcop-vicar patriarhal, cu titlul de „Botoşăneanul”. A fost hirotonit în treapta arhieriei la 5 martie 1950, în Catedrala „Sfântul Spiridon-Nou” din Bucureşti, de către patriarhul Iustinian, mitropolitul Firmilian al Olteniei şi episcopul Chesarie al Dunării de Jos.
În timpul cât a fost episcop vicar patriarhal, a fost şi secretar al Sfântului Sinod, rector al Institutului Teologic Universitar din Bucureşti (1950-1954 ) şi a condus diferite sectoare din cadrul Administraţiei Patriarhale.
În aprilie 1963, Congresul Episcopiei Ortodoxe Române din America l-a ales în postul de episcop de Detroit, iar Sfântul Sinod a aprobat alegerea. Autorităţile nu i-au permis însă plecarea în SUA şi în Canada.
La 16 septembrie 1962 a fost instalat ca episcop la Arad (ales în 28 iulie), unde a păstorit 10 ani, între decembrie 1969 – decembrie 1970. La 25 februarie 1973 a fost înscăunat arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (ales în 28 ianuarie).
A fost ales în demnitatea de arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei la 25 septembrie 1977 şi a fost înscăunat la 9 octombrie.
Mitropolitul Teoctist a continuat la Iaşi activitatea pe care o desfăşurase aici între anii 1945-1950. Nu numai în plan arhitectonic s-a lucrat în acea perioadă, ci şi pe plan cultural, teologic şi duhovnicesc. Au văzut atunci lumina tiparului multe cărţi importante pentru teologia românească. „Mitropolitul Iacob Putneanul”, 1978, „Sfântul Vasile cel Mare în evlavia credincioşilor ortodocşi români” şi „Mitropolitul Dosoftei, ctitor al limbajului liturgic românesc”, 1980, „Dumnezeiască Liturghie a Mitropolitului Dosoftei”, 1980, sunt doar câteva dintre titlurile care au apărut la Iaşi.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist, şi fostul suveran al României, Mihai I, în cadrul întrevederii private avute la reşedinţa patriarhală, Bucureşti, 27 mai 2001.
Foto: (c) SIMION MECHNO /AGERPRES FOTO
În această perioadă, ierarhul Teoctist şi-a îndreptat atenţia şi spre satul natal, unde în 1984, pe locul vechii biserici, mitropolitul a început construirea unei biserici de zid, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”.
Începând cu luna iulie a anul 1980 şi până în ianuarie 1982 a îndeplinit şi funcţia de locţiitor de mitropolit al Ardealului.
După moartea patriarhului Iustin, 31 iulie 1986, a devenit locţiitor de patriarh.
La 9 noiembrie 1986 a fost ales, iar la 16 noiembrie a fost întronizat ca arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Ungrovlahiei şi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Preafericitul Teoctist Arăpaşu (stg.) este întronizat ca Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul unei ceremonii de instalare desfăşurate la Catedrala Sfintei Patriarhii, Bucureşti, 16 noiembrie 1986.
Foto: (c) MIRCEA HUDEK /AGERPRES FOTO
În perioada 7-9 mai 1999 patriarhul Teoctist a primit la Bucureşti vizita papei Ioan Paul al II-lea.
Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea (stg.) alături de Preafericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în Piaţa Unirii, Bucureşti, 9 mai 1999.
Foto: (c) ARTUR MUSTAŢĂ /AGERPRES FOTO
A fost ales membru de onoare al Academiei Române, la 17 decembrie 1999.
După 21 ani de păstorire ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Părintele Teoctist a trecut la cele veşnice în data de 30 iulie 2007, la vârsta de 92 de ani. A fost cel de-al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Patriarhia Ortodoxă Română înfiinţată prin hotărârea Sfântului Sinod, la 4 februarie 1925, a avut ca patriarhi pe Miron Cristea (1925-1939), Nicodim Munteanu (1939-1948), Justinian Marina (1948-1977) şi Iustin Moisescu (1977-1986). (surse: https://basilica.ro; https://doxologia.ro; „Membrii Academiei Române” – Dicţionar, 2003).
La Casa Memorială a Patriarhului Teoctist din Tocileni, la împlinirea a 15 ani de la trecerea la cele veșnice a Preafericitului Părinte Patriarh are loc acum o Dumnezeiasca Liturghie săvârșită de Teoctist Mitropolitul Teofan și Arhiepiscopul Teodosie.
Iată imaginile:
***Explicaţie foto din deschidere: Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, la ceremonia de sărbătorire a 56 de ani de la hirotonirea sa ca arhiereu al Bisericii Ortodoxe Române, la Biserica Sfântul Spiridon Nou, Bucureşti, 5 martie 2006.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Fenomen astronomic rar. La finalul lunii februarie, celalalte șapte planete din sistemul solar se vor alinia alături de Terra, pe cer. Iar în a doua jumătate a lunii ianuarie, va putea fi observată alinierea a șase planete, scrie alba24.ro.
Situația în care unele planete se află în același timp de aceeași parte a Soarelui nu este una rar întâlnită, însă acum majoritatea sau toate planetele se aliniază.
Cele două momente speciale din punct de vedere astronomic sunt:
în 21 ianuarie – se aliniază planetele Marte, Jupiter, Uranus, Neptun, Venus și Saturn
în 28 februarie – se aliniază planetele Saturn, Mercur, Neptun, Venus, Uranus, Jupiter și Marte
Toate planetele din Sistemul Solar orbitează în jurul Soarelui pe un plan plat numit ecliptică. Unele dintre planete au orbite ușor înclinate deasupra sau sub acest plan, dar toate sunt mai mult sau mai puțin la același nivel, notează Science Alert, citată de antena3.ro
Fenomen astronomic rar. Cum poate fi observată alinierea planetelor
Fenomenul poate fi observat cu ochiul liber în zone mai puțin poluate luminos, cu ajutorul unui binoclu sau telescop. De asemenea, există mai multe aplicații pe telefon ce vor urmări fenomenul.
Publicitate
Momente similare, când mai multe planete s-au aliniat, s-au petrecut cel mai recent în iunie, respectiv august 2024. Însă la finalul lunii ianuarie 2025 este vorba despre marea aliniere a planetelor – adică a celorlalte șapte din Sistemul Solar.
Alte fenomene astronomice din 2025. Calendar
4 ianuarie – ocultație Luna cu planeta Saturn (seara)
10 ianuarie – planeta Venus la elongaţie estică maximă (seara)
16 ianuarie – planeta Marte la opoziție (toată noaptea)
20 martie – echinocţiul de primăvară
22 – 23 aprilie – maximul curentului de meteori Liridele (ZHR = 18)
6 mai – maximul curentului de meteori Eta Aquaridele (ZHR = 50)
2 iunie – planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineața)
21 iunie – solstiţiul de vară
31 iulie – maximul curentului de meteori Delta Aquaridele (ZHR = 25)
12 – 13 august – maximul curentului de meteori Perseidele (ZHR = 60 – 100)
21 septembrie – planeta Saturn la opoziție (vizibilă toată noaptea)
22 septembrie – echinocţiul de toamnă
23 septembrie – planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
21 octombrie – maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20)
17 – 18 noiembrie – maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15)
21 noiembrie – planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
13 – 14 decembrie – maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 150)
21 decembrie – Solstiţiul de iarnă
Patru eclipse în 2025. Ce va putea fi observat din România
În anul 2025 se vor produce patru eclipse, respectiv două de Soare şi două de Lună. Din România, va putea fi observată în bune condiții doar una dintre acestea.
În 14 martie se produce eclipsă totală de Lună. Va fi vizibilă din America de Nord, America de Sud, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, vestul Europei, Africa, estul Asiei și estul Australiei.
Din România se va observa doar faza parțială prin penumbră. Luna va apune înainte de începutul eclipsei parțiale, ora locală: 6:27, iar începutul fazei parțiale va fi la 7:09, notează Astro Bârlad.
În 29 martie va fi eclipsă parțială de Soare. Va fi vizibilă din nordul Oceanului Atlantic, Groenlanda, nord-estul Canadei, Europa și nord-vestul Africii. Din România eclipsa va vizibilă doar în partea de vest și cea de nord-vest.
În 7 septembrie 2025 va fi eclipsă totală de Lună. Va putea fi observată și din România, pe lângă Europa, Asia, Oceanul Indian, Australia, Africa.
Luna vă răsări în eclipsă parțială. Faza maximă va fi la ora 21:11, însă satelitul natural al Terrei va fi destul de jos față de orizontul sud-estic.
În 21 septembrie va fi eclipsă parțială de Soare. Se va observa din sudul Oceanului Pacific, Antarctica și Noua Zeelandă.
Declarația unică 2025 vine cu noutăți pentru cei care obțin venituri din activități independente sau investiții. ANAF a eliminat obligația de a declara veniturile estimate și a propus modificări privind plata impozitelor și contribuțiilor sociale, scrie alba24.ro.
Formularul 212 trebuie depus până pe 23 mai 2025.
În mod normal termenul limită pentru depunerea declaraţiei unice este 25 mai. Totuşi, cum în acest an 25 mai pică într-o zi de duminică, cel mai probabil termenul limită va fi vineri, 23 mai.
Noua declarație unică poate fi folosită de persoanele fizice pentru a declara veniturile și contribuțiile sociale datorate pentru anul 2024 (CAS și CASS).
De asemenea, formularul 212 permite și declararea CASS pentru cei care trebuie să o plătească în anul 2025. În acest caz, baza de calcul este fixă, echivalentă cu 6 salarii minime brute pe țară, indiferent când se face opțiunea, potrivit digi24.ro.
Ce este declarația unică și cine trebuie să o depună?
Declarația unică (formular 212) este folosită de persoanele care au obținut venituri din activități independente, drepturi de autor, investiții, cum ar fi dividende, chirii, criptomonede sau dobânzi.
Publicitate
De asemenea, formularul trebuie completat și de cei care nu au venituri, dar aleg să plătească contribuția pentru asigurările de sănătate. Termenul limită pentru depunere este 23 mai.
Potrivit ANAF, declarația poate fi depusă astfel:
În termen de 30 de zile de la începerea activității sau încheierea contractului, dacă începi o activitate în timpul anului fiscal sau obții venituri din închirierea bunurilor personale (altele decât cele din arendă).
Până pe 23 mai a anului următor, pentru a declara veniturile realizate și a stabili impozitul și contribuțiile sociale datorate.
Până pe 23 mai a fiecărui an, pentru declararea veniturilor estimate sau normei de venit, precum și a contribuțiilor sociale.
Până pe 23 mai, pentru direcționarea a 3,5% din impozitul datorat, dacă dorești să alegi această opțiune.
În termen de 30 de zile de la încetarea activității sau rezilierea contractului, dacă activitatea se încheie în timpul anului fiscal.
Cei care realizează venituri independente sau din agricultură, silvicultură și piscicultură și își încetează ori suspendă activitatea în timpul anului, trebuie să depună declarația în termen de 30 de zile de la eveniment.
Schimbări fiscale propuse pentru declarația unică
Creșterea salariului minim pe economie
De la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut a crescut la 4.050 lei (față de 3.300 lei în 2024). Aceasta duce la majorarea contribuțiilor sociale (CAS și CASS) și a impozitelor datorate.
Cotele de impozitare și contribuții
Impozitul pe venit: 10%
Contribuția pentru pensie (CAS): 25% (pentru venituri nete egale sau mai mari cu 12/24 salarii minime).
Contribuția pentru sănătate (CASS): 10%, calculată pe venitul net, dar plafonată la 60 de salarii minime (maximum 24.300 lei anual în 2025).
Venituri din chirii declarate în formularul 212
Deducere fixă: Se scad 20% din venitul brut.
Reținere la sursă: Pentru chirii plătite de firme sau entități contabile, impozitul se reține la sursă și este final.
Eliminarea sistemului real: Nu se mai permite calcularea venitului net pe baza contabilității.
Regula celor 5 contracte: A fost eliminată, iar veniturile din mai mult de 5 contracte de închiriere nu mai sunt considerate activități independente.
Noutăți în declarația unică 2025
Fără declararea veniturilor estimate
Nu va mai fi nevoie să declari veniturile estimate și obligațiile fiscale pe parcursul anului.
Termen extins pentru declararea veniturilor realizate
Dacă proiectul este aprobat, veniturile efective din 2025 vor putea fi declarate până pe 25 mai 2026.
Eliminarea unor deduceri și facilități fiscale
Fără deducerea pentru aparate de marcat electronice: Costul achiziției acestora nu mai poate fi scăzut din impozitul anual.
Fără direcționarea a 3,5% din impozit: Nu se mai poate aloca această sumă către organizații nonprofit, unități de cult sau burse private din alte venituri decât cele salariale.
Cum se depune declarația unică 2025
Declarația unică poate fi depusă astfel:
Online, prin „Spațiul Privat Virtual” de pe www.anaf.ro.
Online, prin „Depunere declarații” pe www.e-guvernare.ro, folosind un certificat digital.
Pe hârtie, la sediul ANAF sau prin poștă, cu confirmare de primire.
Luni, polițiștii din Dorohoi au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore pe numele unui tânăr, de 20 de ani, din municipiul Dorohoi, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii distrugere.
Din cercetări, a reieșit faptul că acesta, la data de 8 ianuarie a.c., în jurul orei 18:00, a distrus elemente ale caroseriei unui autoturism care era parcat pe marginea părții carosabile, creând un prejudiciu de aproximativ 3.000 de lei.
Tânărul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J Botoșani, cercetările fiind continuate pentru stabilirea întregii situații de fapt.